Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
$442.59+3.47%DIA$494.21+1.82%SPY$710.05+2.48%CL1$89.85+7.18%XBR/USD$97.19-1.40%WTI/USD$91.53+1.70%CO1$96.02+6.21%Redeschiderea Strâmtorii Ormuz a tras în jos prețul petrolului cu aproape 10%, readucând cotațiile la nivelul de la începutul războiului cu Iranul, potrivit G4Media. Mișcarea reduce presiunea imediată asupra costurilor de energie și transport, cu efecte potențiale în lanț asupra inflației.
Iranul a anunțat vineri că Strâmtoarea Ormuz este redeschisă pentru petrolierele comerciale care transportă țiței din Golful Persic către clienți din întreaga lume, potrivit Associated Press, citată de G4Media. Publicația notează că redeschiderea ar putea fi doar temporară.
Un flux mai liber de petrol ar putea diminua presiunea asupra prețurilor nu doar la benzină, ci și la alimente și alte produse care depind de transport rutier, pe fondul scăderii costurilor cu combustibilul, arată materialul.
În același context, acțiunile americane au urcat, iar indicele S&P 500 a crescut cu 1,2%, atingând un maxim istoric, și a încheiat a treia săptămână consecutivă de câștiguri mari. Dow Jones Industrial Average a crescut cu până la 1.100 de puncte înainte de a-și reduce avansul la 868 de puncte (plus 1,8%), iar Nasdaq a urcat cu 1,5%.
Potrivit aceleiași surse, piața bursieră americană a crescut cu peste 12% de la minimul atins la sfârșitul lunii martie, pe fondul speranței că Statele Unite și Iranul pot evita „cel mai rău scenariu” pentru economia globală, în ciuda războiului dintre cele două țări.
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz este prezentată drept cel mai puternic semnal de optimism de până acum, însă rămâne incert dacă măsura va fi menținută. În plan politic, președintele Donald Trump a declarat joi seară că războiul „ar trebui să se încheie destul de curând”, conform materialului citat.
Recomandate
Reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz reduce temporar presiunea pe piețele petroliere , dar riscul unei noi închideri rămâne ridicat, pe fondul amenințărilor Iranului legate de blocada americană asupra porturilor iraniene, potrivit Adevărul . Datele de monitorizare a traficului naval indică trecerea unui convoi de petroliere, după ce Teheranul a susținut că ruta este „complet deschisă”. Traversarea a inclus nave care transportă țiței, gaz petrolier lichefiat și produse chimice, conform datelor MarineTraffic . Reluarea traficului a susținut piețele bursiere și a alimentat optimismul la Washington, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, a spus că un acord mai amplu de pace cu Iranul este „foarte aproape”. De ce contează: Ormuz rămâne un risc major pentru aprovizionarea globală Iranul a avertizat că ar putea închide din nou strâmtoarea dacă Statele Unite continuă blocada asupra porturilor iraniene. Miza este ridicată: prin Strâmtoarea Ormuz trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global, potrivit informațiilor din articol. În același timp, autoritățile iraniene au transmis că, dacă navele care pleacă din porturile iraniene vor fi interceptate de forțele americane, strâmtoarea ar putea fi închisă din nou. Semnale politice și operaționale: blocada, rutele schimbate și divergențe între aliați Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că „strâmtoarea nu va rămâne deschisă” dacă blocada continuă și că tranzitul va necesita aprobarea Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baqaei, a descris blocada navală drept o „încălcare a armistițiului” convenit temporar cu Washingtonul pentru a permite negocierile. Pe partea operațională, Comandamentul Central al SUA a transmis că 21 de nave au fost deja obligate să își schimbe ruta de la începutul blocadei, în această săptămână. În paralel, Trump a criticat planurile unor aliați occidentali de a desfășura o forță navală în zonă, după ce premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au anunțat intenția de a trimite nave militare pentru a proteja ruta maritimă. Trump a respins inițiativa, spunând că aliații ar trebui „să stea departe”, într-o declarație publicată pe rețelele sociale. Efect imediat în piață și ce urmează Prețurile petrolului au scăzut pe fondul speranțelor privind o soluție diplomatică, iar piețele financiare au reacționat pozitiv la reluarea traficului prin strâmtoare. Totuși, perspectiva rămâne condiționată de evoluția negocierilor: Trump a avertizat că blocada navală va continua dacă nu se ajunge la un acord și a sugerat că armistițiul actual ar putea fi prelungit. În fundal, tensiunile regionale continuă: articolul menționează un armistițiu de zece zile intrat în vigoare în Liban, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că operațiunile împotriva Hezbollah nu s-au încheiat, iar gruparea a transmis că este pregătită să răspundă. În acest context, statutul Strâmtorii Ormuz rămâne un punct critic pentru securitatea energetică globală. [...]
Peste 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 mld. lei) în venituri din petrol au fost pierdute după aproape 50 de zile de război cu Iranul, pe fondul dispariției a peste 500 de milioane de barili din piața globală, potrivit news.ro , care citează calcule Reuters și date ale Kpler. Miza economică depășește șocul inițial: analiștii avertizează că efectele crizei energetice pot fi resimțite luni sau chiar ani. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat vineri că Strâmtoarea Ormuz este deschisă după armistițiul convenit în Liban. În paralel, președintele american Donald Trump a spus că se așteaptă ca un acord pentru încheierea războiului cu Iranul să apară „în curând”, însă momentul rămâne incert. Dimensiunea șocului de ofertă: 500 de milioane de barili lipsă De la începutul crizei, la sfârșitul lunii februarie, peste 500 de milioane de barili de petrol brut și condensat au dispărut din piața globală, potrivit datelor Kpler, ceea ce este descris drept cea mai mare perturbare a aprovizionării energetice din istoria modernă. Pentru a ilustra amploarea, analistul Iain Mowat ( Wood Mackenzie ) compară cantitatea pierdută cu: reducerea cererii globale de combustibil pentru aviație timp de 10 săptămâni; oprirea completă a transportului rutier la nivel mondial timp de 11 zile; lipsa totală de petrol pentru economia globală timp de aproximativ cinci zile. Estimările Reuters arată că 500 de milioane de barili înseamnă aproape o lună de consum de petrol în SUA sau mai mult de o lună pentru întreaga Europă. Aceeași cantitate ar acoperi aproximativ șase ani de consum de combustibil al armatei americane (la un consum anual de circa 80 de milioane de barili) sau ar putea alimenta transportul maritim mondial timp de aproximativ patru luni. Unde s-au văzut pierderile și de ce revenirea poate întârzia Datele indică perturbări majore în special în statele arabe din Golful Persic, care au pierdut în martie aproximativ 8 milioane de barili pe zi din producția de petrol, aproape echivalentul producției combinate ExxonMobil și Chevron. În același timp, exporturile de combustibil pentru aviație din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrain și Oman au scăzut de la aproximativ 19,6 milioane de barili în februarie la 4,1 milioane de barili pentru martie și aprilie cumulate până în prezent. Cantitatea pierdută ar fi fost suficientă pentru aproximativ 20.000 de zboruri dus-întors între New York JFK și Londra Heathrow. Pe partea de preț, petrolul a fost în medie la aproximativ 100 de dolari pe baril de la începutul conflictului, iar volumele lipsă se traduc în circa 50 de miliarde de dolari în venituri pierdute, potrivit lui Johannes Rauball, analist senior pentru petrol la Kpler. Suma este echivalentă cu aproximativ 1% din PIB-ul anual al Germaniei sau cu întregul PIB al unor state mai mici, precum Letonia sau Estonia. Chiar dacă Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, revenirea producției și a fluxurilor energetice ar putea fi lentă. Stocurile globale de petrol brut depozitate pe uscat au scăzut cu aproximativ 45 de milioane de barili doar în aprilie (date Kpler), iar de la sfârșitul lunii martie întreruperile de producție au ajuns la aproximativ 12 milioane de barili pe zi. Wood Mackenzie estimează că zăcămintele de țiței greu din Kuweit și Irak ar putea avea nevoie de patru-cinci luni pentru a reveni la niveluri normale, ceea ce ar putea menține presiunea asupra stocurilor până în vară. În plus, deteriorarea unor capacități de rafinare și a complexului de gaze naturale lichefiate Ras Laffan din Qatar ar putea împinge refacerea completă a infrastructurii energetice din regiune spre un orizont de ani. [...]
Prețul petrolului a urcat cu circa 7% după ce Iranul a restricționat din nou trecerea prin Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru aproximativ o cincime din țițeiul mondial, alimentând temeri de escaladare înainte de expirarea armistițiului, potrivit CNN . Duminică, cotația Brent (referința internațională) a crescut cu aproximativ 7%, la 96,88 dolari (aprox. 445 lei) pe baril, iar țițeiul american a urcat cu 7%, la 90,33 dolari (aprox. 416 lei) pe baril. Mișcarea vine după ce vineri prețurile coborâseră la cel mai redus nivel din 10 martie, pe fondul informațiilor că Iranul ar urma să redeschidă strâmtoarea. Blocajul din Hormuz reaprinde riscul de întreruperi pe lanțul de aprovizionare Situația din teren rămâne neclară: nu este limpede „cât de deschisă” este strâmtoarea și ce nave ar putea tranzita și când. Sâmbătă, Iranul a anunțat că închide din nou Strâmtoarea Hormuz, invocând „încălcări ale încrederii” din partea Statelor Unite. După anunțul de închidere, vedete iraniene au tras asupra unor petroliere care încercau să treacă, iar președintele SUA, Donald Trump, a numit incidentul o „încălcare” a armistițiului, afirmând totodată că „blocada” americană a închis deja strâmtoarea. Datele de urmărire citate de CNN arată că duminică nu a traversat strâmtoarea niciun petrolier. Tensiuni militare și negocieri: armistițiul, sub presiune Armata americană a tras duminică „mai multe focuri” către o navă sub pavilion iranian care ar fi încercat să încalce blocada navală a SUA, iar ulterior a capturat nava „Touska”, potrivit US Central Command. Armata Iranului a avertizat, prin presa de stat, că va răspunde și va „riposta împotriva acestei piraterii armate americane”. Pe plan diplomatic, Trump a spus că o delegație americană se îndreaptă spre Pakistan pentru discuții de pace cu Iranul. El a avertizat că nu va prelungi armistițiul dacă nu se ajunge la un acord până miercuri. Negociatori iranieni ar urma să ajungă în Pakistan marți, au declarat surse pentru CNN, însă Teheranul nu a confirmat public participarea. În paralel, Mohammad Bagher Ghalibaf , președintele Parlamentului Iranului și negociator-șef, a declarat la televiziunea de stat că Iranul și SUA sunt „departe de un acord final”. Efecte colaterale: carburanți mai scumpi și nervozitate pe piețe În SUA, prețul benzinei a ajuns duminică la o medie națională de 4,05 dolari pe galon, iar secretarul Energiei, Chris Wright, a spus la CNN că nivelul ar putea să nu revină sub 3 dolari pe galon până „anul viitor”, fără să excludă totuși posibilitatea atingerii pragului „mai târziu anul acesta”. În același timp, contractele futures pe Dow Jones erau în scădere cu 0,91% (451 de puncte), iar futures pe S&P 500 și Nasdaq coborau cu aproximativ 0,8%, semn că investitorii reevaluează rapid riscul geopolitic și potențialul impact asupra energiei și inflației. [...]
Prețul petrolului a scăzut puternic după redeschiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran , reducând rapid prima de risc geopolitic inclusă în cotații, potrivit Profit . Mișcarea indică faptul că piața a reacționat în primul rând la perspectiva reluării fluxurilor prin unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru țiței la nivel global, unde orice blocaj poate împinge în sus prețurile prin riscul de întrerupere a aprovizionării. În materialul citat nu sunt prezentate valori concrete ale scăderii (cotații, procente sau repere de tip Brent/WTI), astfel că amplitudinea exactă a corecției nu poate fi cuantificată pe baza informațiilor disponibile în sursă. [...]
Risc de scumpire a energiei revine în prim-plan, după ce Iranul a închis din nou Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol și gaze, iar piața se pregătește pentru o posibilă revenire a țițeiului peste 100 de dolari pe baril, potrivit Antena 3 . Analiștii citați de publicație avertizează că reluarea tranzacțiilor de luni ar putea aduce din nou cotații de peste 100 de dolari/baril, iar probabilitatea acestui scenariu este estimată la „aproape 50%”. În același timp, sunt invocate date potrivit cărora, de la începutul războiului din Iran (28 februarie), peste 500 de milioane de barili de țiței ar fi fost retrași de pe piața globală. Volatilitate ridicată: scădere puternică vineri, urmată de o nouă închidere Vineri, după anunțul privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, prețurile au corectat abrupt: țițeiul Brent a scăzut cu 11%, până la aproximativ 89 de dolari pe baril; West Texas Intermediate (WTI), referința americană, a coborât cu 12%, până la 84 de dolari, la scurt timp după mișcarea Brent. Redeschiderea a durat însă doar o zi. Sâmbătă, Teheranul a anunțat din nou închiderea căii navigabile, acuzând Statele Unite că mențin blocada asupra porturilor iraniene. AIE: recuperarea producției pierdute ar putea dura circa doi ani Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) , a declarat într-un interviu acordat cotidianului Neue Zuercher Zeitung că recuperarea producției de energie pierdute în Orientul Mijlociu din cauza războiului ar putea dura aproximativ doi ani, cu diferențe de la o țară la alta (Irak versus Arabia Saudită). Birol a mai spus că piața ar subestima consecințele unei închideri prelungite a Strâmtorii Ormuz și a explicat că livrările aflate deja în tranzit înainte de începerea războiului au ajuns între timp la destinație, ceea ce a atenuat temporar efectele. Totuși, potrivit acestuia, în martie nu au fost încărcate noi petroliere, iar lipsa de livrări către piețele asiatice începe să se vadă. „Dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă, trebuie să ne pregătim pentru prețuri semnificativ mai mari la energie”, a subliniat șeful AIE. De ce contează pentru economie Mesajul central pentru companii și consumatori este riscul de transmitere rapidă a șocului în costurile cu energia și transportul, într-un context în care piața reacționează puternic la schimbările de acces în Strâmtoarea Ormuz. Următorul test este deschiderea tranzacțiilor de luni, când se va vedea dacă scenariul revenirii peste 100 de dolari/baril se materializează. [...]
Perturbările maritime din zona Hormuz par să aibă un impact mai mic asupra pieței globale a combustibililor decât s-ar fi așteptat investitorii , pe fondul unor rute și aranjamente alternative de aprovizionare, inclusiv printr-o coordonare SUA–China „mai mare decât se presupune”, potrivit unei analize citate de The Jerusalem Post . Fostul comandant al Marinei israeliene, general-maior (rez.) Eliezer Marom, a declarat la postul 103FM că „problema combustibilului a fost complet rezolvată”, susținând că China își poate asigura livrările prin Rusia, iar aranjamentele energetice alternative reduc deja efectul disfuncționalităților regionale asupra piețelor globale. În această logică, faptul că prețul petrolului nu a urcat la „niveluri extreme” ar fi un indiciu că oferta rămâne suficientă, chiar dacă transportul este mai dificil. Cine pierde și cine câștigă din blocajul maritim Marom afirmă că pierderile imediate ar fi mai pronunțate pentru Qatar și Iran, în timp ce Statele Unite și Rusia ar putea beneficia prin creșterea exporturilor de petrol și gaze. „Cei care au câștigat sunt americanii și rușii, care vor putea furniza mai mult petrol și gaze.” În același timp, el susține că Iranul se simte tot mai „încercuit”, cu spațiu de manevră redus prin porturile sale, pe măsură ce Washingtonul își consolidează controlul în zona maritimă. Controlul asupra Hormuz și presiunea pe veniturile Iranului Pe dimensiunea de securitate, Marom spune că revendicarea veche a Iranului privind controlul asupra Strâmtorii Hormuz este contestată de superioritatea militară americană. El respinge, de asemenea, relatările potrivit cărora o navă iraniană ar fi tranzitat fără „permisiune” americană. În interpretarea sa, SUA folosesc avantajul naval pentru a intensifica presiunea asupra Teheranului, mizând pe vulnerabilitatea financiară a Iranului: nevoia de venituri pentru refacerea infrastructurii afectate și pentru susținerea populației. Bab el-Mandeb, Houthis și adaptarea lanțurilor logistice Marom discută și despre comportamentul Houthi (Yemen), sugerând că ar putea exista evoluții „din culise” care au redus riscul în ultima rundă de confruntări, deși spune că nu este clar ce înțelegeri ar fi putut exista între SUA și grupare. În evaluarea lui, Houthi ar fi acționat „cu reținere” și ar fi făcut „minimul” pentru a satisface Iranul, ceea ce îl face să creadă că, în acest moment, nu este probabilă o mișcare de închidere a Strâmtorii Bab el-Mandeb. El mai afirmă că sistemul global de transport maritim a demonstrat că se poate adapta: Israelul ar rămâne afectat de închiderea rutei Bab el-Mandeb, însă comerțul internațional și lanțurile de aprovizionare cu combustibili ar fi găsit soluții de ocolire și continuă să funcționeze. În privința portului Eilat, Marom spune că există aranjamente alternative, chiar dacă nu sunt discutate public, invocând sosirea continuă a bunurilor. Ce urmează Potrivit lui Marom, următoarea etapă depinde în mare măsură de disponibilitatea Iranului de a accepta viitoare înțelegeri. Dacă nu, el susține că SUA ar putea menține presiunea pe termen lung printr-o blocadă navală, în paralel cu opțiuni militare și diplomatice, iar „strângerea” maritimă prelungită ar putea lăsa Teheranul cu puține opțiuni viabile. [...]
