Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
$403.16-5.82%DIA$495.41+0.00%SPY$739.08+0.90%CL1$105.11-0.33%XBR/USD$109.38+1.07%WTI/USD$101.01+0.94%CO1$108.92-0.28%Redeschiderea Strâmtorii Ormuz a tras în jos prețul petrolului cu aproape 10%, readucând cotațiile la nivelul de la începutul războiului cu Iranul, potrivit G4Media. Mișcarea reduce presiunea imediată asupra costurilor de energie și transport, cu efecte potențiale în lanț asupra inflației.
Iranul a anunțat vineri că Strâmtoarea Ormuz este redeschisă pentru petrolierele comerciale care transportă țiței din Golful Persic către clienți din întreaga lume, potrivit Associated Press, citată de G4Media. Publicația notează că redeschiderea ar putea fi doar temporară.
Un flux mai liber de petrol ar putea diminua presiunea asupra prețurilor nu doar la benzină, ci și la alimente și alte produse care depind de transport rutier, pe fondul scăderii costurilor cu combustibilul, arată materialul.
În același context, acțiunile americane au urcat, iar indicele S&P 500 a crescut cu 1,2%, atingând un maxim istoric, și a încheiat a treia săptămână consecutivă de câștiguri mari. Dow Jones Industrial Average a crescut cu până la 1.100 de puncte înainte de a-și reduce avansul la 868 de puncte (plus 1,8%), iar Nasdaq a urcat cu 1,5%.
Potrivit aceleiași surse, piața bursieră americană a crescut cu peste 12% de la minimul atins la sfârșitul lunii martie, pe fondul speranței că Statele Unite și Iranul pot evita „cel mai rău scenariu” pentru economia globală, în ciuda războiului dintre cele două țări.
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz este prezentată drept cel mai puternic semnal de optimism de până acum, însă rămâne incert dacă măsura va fi menținută. În plan politic, președintele Donald Trump a declarat joi seară că războiul „ar trebui să se încheie destul de curând”, conform materialului citat.
Recomandate
Cotațiile petrolului au urcat brusc, amplificând riscul de costuri mai mari la energie , după ce Donald Trump a respins drept „total inacceptabilă” oferta de pace transmisă de Iran, pe fondul blocajelor din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Mediafax . Petrolul Brent a crescut cu până la 3,5%, până la 104,80 dolari pe baril (aprox. 482 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a urcat la aproape 99 de dolari (aprox. 456 lei), conform Bloomberg, citat de publicație. Într-o postare pe Truth Social , Trump a reacționat la răspunsul Iranului la propunerea SUA de încheiere a războiului: „Tocmai am citit răspunsul din partea așa-zișilor «reprezentanți» ai Iranului. Nu îmi place deloc — ESTE TOTAL INACCEPTABIL!” De ce contează: Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic pentru oferta globală Negocierile de pace dintre SUA și Iran „par să fi intrat din nou în impas”, în condițiile în care tranzitul navelor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz este „grav perturbat” încă din primele zile ale războiului. Lipsa unui acord de pace în ultimele săptămâni a pus sub semnul întrebării redeschiderea Strâmtorii Ormuz, descrisă ca o rută crucială pentru aproximativ o cincime din petrolul mondial. În paralel, Statele Unite mențin o blocadă navală asupra navelor și porturilor iraniene. Contextul scumpirii: cât s-a adăugat peste nivelurile de dinaintea războiului Potrivit CNN, citat de Mediafax, petrolul Brent este cu aproape 20 de dolari mai scump decât înainte de începerea războiului, iar petrolul brut american este cu aproximativ 10 dolari mai scump. În lipsa unor semnale de detensionare, piața rămâne sensibilă la orice evoluție care poate afecta fluxurile prin Ormuz, ceea ce poate menține presiunea pe prețurile energiei. [...]
Amenințarea Iranului de a închide Strâmtoarea Ormuz ridică din nou riscul unui șoc în prețurile energiei , într-un moment în care prin acest coridor trece, în mod normal, aproximativ o cincime din fluxul global de petrol, cu efecte rapide în costurile de transport, în lanțurile industriale și, în final, la pompă, inclusiv în România, potrivit Economedia . Avertismentele vin pe fondul creșterii tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce oficiali iranieni au transmis mesaje dure către Statele Unite și statele din Golf privind securitatea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale pentru petrol și gaze la nivel mondial. În material este citată Mediafax. Ce a transmis Teheranul și care este „linia roșie” Parlamentarul iranian Ebrahim Azizi a avertizat că sprijinirea unei rezoluții ONU susținute de Washington pentru securizarea navigației în zonă ar putea avea „consecințe grave”. În același context, el a susținut că statele din regiune, inclusiv Bahrainul, ar risca o escaladare majoră dacă se alătură inițiativei americane. Azizi a mers mai departe, afirmând că Iranul ar putea decide închiderea Strâmtorii Ormuz „pentru totdeauna” în cazul unor acțiuni pe care Teheranul le-ar considera ostile. Mesaje de escaladare: „reținerea Teheranului a luat sfârșit” Ebrahim Rezaei, purtător de cuvânt al Comisiei pentru politică externă și securitate națională a Parlamentului iranian, a declarat că „reținerea Teheranului a luat sfârșit” și a avertizat că orice atac sau măsură îndreptată împotriva navelor iraniene va primi un răspuns „puternic și decisiv” împotriva intereselor americane din regiune. Separat, generalul Akrami Nia, purtător de cuvânt al armatei iraniene, a transmis că statele care aplică sancțiunile americane împotriva Iranului ar putea întâmpina dificultăți la trecerea prin Strâmtoarea Ormuz. Acesta a mai spus că Iranul și-a consolidat pozițiile defensive și ofensive și că este pregătit pentru orice scenariu, militar sau diplomatic. De ce contează economic: Ormuz, canal de transmitere în prețuri și costuri Miza pentru piețele globale este că Ormuz nu este o rută obișnuită, ci o arteră energetică majoră: prin acest coridor trece, în mod normal, aproximativ o cincime din fluxul global de petrol și o parte importantă din exporturile de gaze ale Golfului. În acest context, fiecare nou avertisment al Teheranului se reflectă rapid în: prețurile petrolului și costurile energiei; transporturile maritime și exporturile de petrol; piața GNL (gaz natural lichefiat); industrii dependente de materii prime petroliere (petrochimie, plastic, îngrășăminte). Economedia notează că situația s-a văzut deja în prețurile carburanților, care au crescut semnificativ, inclusiv în România. Pentru context suplimentar, publicația trimite la materiale despre prețurile petrolului și la analiza „ GRAFIC. Economiști: Confictul din Iran pune presiune pe creșterea economică a României ”. Ce urmează: fereastra de negociere rămâne neclară Pe partea americană, președintele Donald Trump a declarat că așteaptă „foarte curând” un răspuns din partea Iranului la propunerea Statelor Unite privind reducerea tensiunilor regionale și a spus că Teheranul își dorește „foarte mult” un acord. În același timp, mesajele publice ale oficialilor iranieni rămân la un nivel ridicat de confruntare, cu amenințări directe legate de traficul naval și de interesele americane din regiune. [...]
Două noi incidente maritime în zona Strâmtorii Ormuz cresc riscul de perturbare a unei rute prin care trecea, înainte de criză, circa o cincime din petrolul mondial , într-un moment în care conflictul dintre Iran, SUA și Israel apasă deja pe traficul comercial și pe piața energetică, potrivit Economica . O navă aflată la ancoră în apropierea Emiratelor Arabe Unite ar fi fost preluată de persoane neidentificate și direcționată spre Iran, conform autorităților citate de Associated Press . Separat, o navă cargo indiană, „Haji Ali”, a luat foc în apropiere de Oman după un atac și s-a scufundat ulterior; toți cei 14 membri ai echipajului au fost salvați. De ce contează pentru piața energiei Strâmtoarea Ormuz rămâne una dintre cele mai importante rute maritime din lume, iar orice escaladare poate avea efect direct asupra prețurilor la petrol și gaze. Analiștii citați în material avertizează că noi destabilizări ale rutei pot alimenta scumpiri și pot amplifica tensiunile economice la nivel global. Context: control, restricții și răspuns militar Deocamdată nu este clar cine se află în spatele incidentelor. Ele apar însă după ce oficiali iranieni au reiterat că Teheranul își revendică controlul asupra Strâmtorii Ormuz și susține că are dreptul să intercepteze anumite petroliere. În ultimele luni, Iranul a restricționat accesul navelor străine în zonă, iar Statele Unite au răspuns prin măsuri navale și operațiuni militare pentru protejarea traficului comercial, pe fondul negocierilor blocate privind securitatea traficului maritim din Golf. [...]
Saudi Aramco și-a majorat profitul net cu 25,5% în T1, pe fondul scumpirii petrolului și al capacității de a ocoli Strâmtoarea Ormuz , într-un moment în care piața a fost privată de aproximativ 1 miliard de barili în două luni, potrivit HotNews . Creșterea evidențiază cum infrastructura de export și prețurile ridicate pot amortiza șocurile geopolitice, chiar când rutele maritime sunt blocate. Directorul general al companiei, Amin Nasser, a avertizat că piețele energetice vor avea nevoie de timp pentru a se stabiliza, chiar dacă fluxurile de transport vor fi reluate. În evaluarea sa, redeschiderea rutelor nu echivalează cu normalizarea rapidă a pieței, după o perioadă în care stocurile au fost puse sub presiune, inclusiv pe fondul „anilor de subinvestiții”. Ce a împins profitul în sus: prețul petrolului și veniturile din vânzări Aramco a raportat un profit net de 120,13 miliarde de riali (32,04 miliarde de dolari, aprox. 144,2 miliarde lei), față de 95,68 miliarde de riali (25,51 miliarde de dolari, aprox. 114,8 miliarde lei) în aceeași perioadă a anului 2025. Compania atribuie avansul unei creșteri a veniturilor și a altor produse legate de vânzări, care a compensat parțial majorarea costurilor de exploatare. Contextul a fost dominat de scumpirea țițeiului: barilul Brent a fost, în medie, aproape de 100 de dolari în martie, față de 70 de dolari înainte de ostilități, atingând inclusiv 120 de dolari. Miza operațională: ocolirea Ormuz prin oleoductul est–vest În condițiile în care blocada impusă de Iran asupra Strâmtorii Ormuz a limitat transportul maritim și a împins prețurile în sus, Aramco a folosit conducta est–vest pentru a ocoli punctul de blocaj și a transporta țițeiul către Marea Roșie. Nasser a descris această infrastructură drept o „linie de salvare esențială” pentru atenuarea crizei globale de aprovizionare. Totodată, șeful Aramco a reiterat că Asia rămâne o prioritate pentru companie și un pilon esențial al cererii globale, în pofida schimbărilor de rute în transportul maritim. De ce contează Cazul Aramco arată că, într-o criză de securitate energetică, diferența dintre pierderi și profit poate fi dată de două elemente: expunerea la preț (care a crescut abrupt) și capacitatea de a menține livrările prin rute alternative. În același timp, avertismentul privind stabilizarea lentă a pieței sugerează că efectele unei întreruperi majore de aprovizionare pot persista chiar și după reluarea transportului. [...]
O scurgere suspectă de petrol lângă insula Kharg riscă să amplifice presiunea asupra exporturilor Iranului , într-un moment în care principalul hub de livrare al țării este deja afectat de război și de blocada navală americană , potrivit Reuters . Imaginile satelitare Copernicus (Sentinel-1, Sentinel-2 și Sentinel-3) din perioada 6–8 mai arată o pată gri-albicioasă la vest de insula Kharg, cu o lungime de 8 kilometri, descrisă ca fiind „vizual consistentă cu petrolul”. Leon Moreland, cercetător la Conflict and Environment Observatory , a estimat că zona acoperită ar fi de aproximativ 45 km pătrați. De ce contează: Kharg este nodul pentru 90% din exporturile de țiței ale Iranului Kharg Island este hub-ul pentru circa 90% din exporturile de petrol ale Iranului, o parte importantă fiind destinată Chinei. În acest context, chiar și un incident a cărui cauză nu este încă stabilită poate adăuga risc operațional și incertitudine într-o zonă deja tensionată, cu potențial de efecte asupra fluxurilor de export și asupra logisticii maritime. Louis Goddard, cofondator al consultanței Data Desk (specializată pe climă și mărfuri), a apreciat că imaginile ar putea indica cea mai mare scurgere de acest tip de la începutul războiului SUA–Israel împotriva Iranului, declanșat în urmă cu 70 de zile. Ce se știe și ce rămâne neclar Cauza posibilului incident și punctul de origine nu sunt cunoscute, iar Moreland a precizat că imaginile din 8 mai nu arată indicii ale unor scurgeri active suplimentare. SUA și misiunea Iranului la ONU, la Geneva, nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind imaginile. Context operațional: blocadă navală și confruntări în Golf În paralel, Marina SUA blochează porturile Iranului pentru a împiedica intrarea și ieșirea tancurilor petroliere, iar forțele americane și iraniene s-au confruntat în Golf. Reuters notează că războiul a blocat, de asemenea, sute de nave în Golf și a produs cea mai mare perturbare a aprovizionării globale cu țiței, afectând și disponibilitatea produselor petroliere și a gazului natural lichefiat. [...]
Piața petrolului a fost stabilizată de creșterea exporturilor SUA și de reducerea importurilor Chinei , care au compensat cea mai mare parte a șocului de ofertă apărut după blocada iraniană asupra Strâmtorii Ormuz , potrivit news.ro , pe baza evaluărilor Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) și a analiștilor de pe Wall Street citați de CNBC . Piața a pierdut aproximativ 10 milioane de barili pe zi din exporturile din Golful Persic, echivalentul a circa 10% din consumul mondial de petrol, după blocada iraniană. Chiar și așa, prețul petrolului Brent se menține puțin peste 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), sub nivelurile atinse în alte crize energetice recente, inclusiv după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Cum au fost acoperite pierderile din Golful Persic Potrivit AIE, exporturile de petrol din afara Orientului Mijlociu, conduse în principal de SUA, au crescut cu aproximativ 3,5 milioane de barili pe zi de la începutul conflictului cu Iranul. În paralel, China și-a redus importurile de petrol cu 3,6 milioane de barili pe zi, echivalentul consumului zilnic total al Japoniei. Analiștii apreciază că aceste două ajustări au compensat aproximativ 70% din pierderile de export din Golf și au avut un rol decisiv în stabilizarea pieței. „China și SUA furnizează forme importante de ajustare pentru a compensa perturbările exporturilor din Golful Persic”, a declarat analistul Deutsche Bank Michael Hsueh. Strategul Morgan Stanley, Martijn Rats, a spus că reducerea importurilor chineze este „cel mai important factor” care explică de ce prețurile petrolului nu au urcat și mai mult. Discuții politice și semnale pentru fluxurile energetice În această săptămână, Donald Trump și Xi Jinping au discutat la Beijing despre redeschiderea Strâmtorii Ormuz și menținerea fluxurilor energetice globale. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat că SUA se așteaptă ca China să cumpere mai mult petrol american în viitor. Riscul: echilibrul poate deveni greu de susținut Analiștii avertizează că actualul echilibru ar putea fi dificil de menținut pe termen lung. China dispune de rezerve strategice estimate la aproximativ 1,4 miliarde de barili, cele mai mari din lume, în timp ce rezervele SUA sunt mai reduse și sunt deja sub presiune după eliberări anterioare pentru stabilizarea pieței. Washingtonul a decis în martie să utilizeze aproximativ 172 de milioane de barili din rezerva strategică americană pentru a limita efectele șocului petrolier. [...]
