Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
$183.98-1.31%XOM
$146.42-1.53%CL1$83.84-10.09%XBR/USD$91.86-6.42%WTI/USD$84.00-10.36%CO1$90.41-8.41%Peste 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 mld. lei) în venituri din petrol au fost pierdute după aproape 50 de zile de război cu Iranul, pe fondul dispariției a peste 500 de milioane de barili din piața globală, potrivit news.ro, care citează calcule Reuters și date ale Kpler. Miza economică depășește șocul inițial: analiștii avertizează că efectele crizei energetice pot fi resimțite luni sau chiar ani.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat vineri că Strâmtoarea Ormuz este deschisă după armistițiul convenit în Liban. În paralel, președintele american Donald Trump a spus că se așteaptă ca un acord pentru încheierea războiului cu Iranul să apară „în curând”, însă momentul rămâne incert.
De la începutul crizei, la sfârșitul lunii februarie, peste 500 de milioane de barili de petrol brut și condensat au dispărut din piața globală, potrivit datelor Kpler, ceea ce este descris drept cea mai mare perturbare a aprovizionării energetice din istoria modernă.
Pentru a ilustra amploarea, analistul Iain Mowat (Wood Mackenzie) compară cantitatea pierdută cu:
Estimările Reuters arată că 500 de milioane de barili înseamnă aproape o lună de consum de petrol în SUA sau mai mult de o lună pentru întreaga Europă. Aceeași cantitate ar acoperi aproximativ șase ani de consum de combustibil al armatei americane (la un consum anual de circa 80 de milioane de barili) sau ar putea alimenta transportul maritim mondial timp de aproximativ patru luni.
Datele indică perturbări majore în special în statele arabe din Golful Persic, care au pierdut în martie aproximativ 8 milioane de barili pe zi din producția de petrol, aproape echivalentul producției combinate ExxonMobil și Chevron.
În același timp, exporturile de combustibil pentru aviație din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrain și Oman au scăzut de la aproximativ 19,6 milioane de barili în februarie la 4,1 milioane de barili pentru martie și aprilie cumulate până în prezent. Cantitatea pierdută ar fi fost suficientă pentru aproximativ 20.000 de zboruri dus-întors între New York JFK și Londra Heathrow.
Pe partea de preț, petrolul a fost în medie la aproximativ 100 de dolari pe baril de la începutul conflictului, iar volumele lipsă se traduc în circa 50 de miliarde de dolari în venituri pierdute, potrivit lui Johannes Rauball, analist senior pentru petrol la Kpler. Suma este echivalentă cu aproximativ 1% din PIB-ul anual al Germaniei sau cu întregul PIB al unor state mai mici, precum Letonia sau Estonia.
Chiar dacă Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, revenirea producției și a fluxurilor energetice ar putea fi lentă. Stocurile globale de petrol brut depozitate pe uscat au scăzut cu aproximativ 45 de milioane de barili doar în aprilie (date Kpler), iar de la sfârșitul lunii martie întreruperile de producție au ajuns la aproximativ 12 milioane de barili pe zi.
Wood Mackenzie estimează că zăcămintele de țiței greu din Kuweit și Irak ar putea avea nevoie de patru-cinci luni pentru a reveni la niveluri normale, ceea ce ar putea menține presiunea asupra stocurilor până în vară. În plus, deteriorarea unor capacități de rafinare și a complexului de gaze naturale lichefiate Ras Laffan din Qatar ar putea împinge refacerea completă a infrastructurii energetice din regiune spre un orizont de ani.
Recomandate
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz a tras în jos prețul petrolului cu aproape 10% , readucând cotațiile la nivelul de la începutul războiului cu Iranul, potrivit G4Media . Mișcarea reduce presiunea imediată asupra costurilor de energie și transport, cu efecte potențiale în lanț asupra inflației. Iranul a anunțat vineri că Strâmtoarea Ormuz este redeschisă pentru petrolierele comerciale care transportă țiței din Golful Persic către clienți din întreaga lume, potrivit Associated Press, citată de G4Media. Publicația notează că redeschiderea ar putea fi doar temporară. De ce contează pentru economie Un flux mai liber de petrol ar putea diminua presiunea asupra prețurilor nu doar la benzină, ci și la alimente și alte produse care depind de transport rutier, pe fondul scăderii costurilor cu combustibilul, arată materialul. Reacția piețelor: bursă în creștere în SUA În același context, acțiunile americane au urcat, iar indicele S&P 500 a crescut cu 1,2%, atingând un maxim istoric, și a încheiat a treia săptămână consecutivă de câștiguri mari. Dow Jones Industrial Average a crescut cu până la 1.100 de puncte înainte de a-și reduce avansul la 868 de puncte (plus 1,8%), iar Nasdaq a urcat cu 1,5%. Potrivit aceleiași surse, piața bursieră americană a crescut cu peste 12% de la minimul atins la sfârșitul lunii martie, pe fondul speranței că Statele Unite și Iranul pot evita „cel mai rău scenariu” pentru economia globală, în ciuda războiului dintre cele două țări. Ce urmează Redeschiderea Strâmtorii Ormuz este prezentată drept cel mai puternic semnal de optimism de până acum, însă rămâne incert dacă măsura va fi menținută. În plan politic, președintele Donald Trump a declarat joi seară că războiul „ar trebui să se încheie destul de curând”, conform materialului citat. [...]
Trecerea a trei petroliere iraniene prin Strâmtoarea Ormuz sugerează limite operaționale ale blocadei navale anunțate de SUA , într-un moment în care exporturile de țiței ale Iranului depind masiv de ruta din Golful Persic, potrivit Economica . Datele companiei Kpler arată că petrolierele „Deep Sea”, „Sonia I” și „Diona” — toate aflate sub sancțiuni americane — au tranzitat miercuri Strâmtoarea Ormuz pe direcția de ieșire. Navele au plecat din insula Kharg, unde se află cel mai mare terminal petrolier al Iranului, prin care țara livrează aproximativ 90% din exporturile sale de petrol, conform Agerpres. Ce înseamnă tranzitul pentru eficiența blocadei Blocada navală a fost anunțată de președintele american Donald Trump după eșecul negocierilor directe dintre SUA și Iran desfășurate în weekend la Islamabad și a intrat în vigoare luni, ca represalii la restricționarea de către Iran a traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Washingtonul susține că măsura este aplicată „întocmai”, însă, în pofida blocadei, mai multe nave au traversat strâmtoarea către sau dinspre porturile iraniene. Înaintea celor trei petroliere care au trecut miercuri, din 10 aprilie nu mai ieșise prin Golful Persic niciun petrolier iranian cu încărcătură la bord, potrivit informațiilor citate. Urmărire dificilă și destinație neclară Website-urile de monitorizare a traficului maritim nu mai oferă date recente despre localizarea celor trei nave, deoarece petrolierele și-au închis transponderele (echipamentele care transmit poziția). Kpler afirmă însă că folosește și alte metode de urmărire și a confirmat tranzitul pe 15 aprilie. Destinația este necunoscută, dar, conform datelor Global Fishing Watch și Kpler, aceste nave au efectuat în mod repetat în ultimii ani curse în zona Singapore, de unde transferă încărcăturile în larg către alte nave (transfer „navă la navă”), care au ca destinație China. Context: transferuri pe mare și volume mari de țiței Potrivit datelor citate, începând cu 1 martie, a doua zi după începutul războiului lansat de SUA și Israel, încărcăturile a cel puțin 37 de petroliere venite din Iran au fost transferate pe mare în aceeași zonă, însumând cel puțin 62,3 milioane de barili de țiței. Atunci când destinațiile finale sunt cunoscute, acestea sunt în mod constant porturi chineze. [...]
Două superpetroliere sancționate de SUA au reușit să intre în Golful Persic, semnalând limitele blocadei americane asupra traficului asociat porturilor iraniene , potrivit HotNews , care citează date de transport maritim preluate de Reuters. Blocada a fost anunțată duminică de președintele SUA, Donald Trump , după ce negocierile de pace SUA–Iran desfășurate la Islamabad nu au produs un acord. Comandamentul Central al SUA a transmis miercuri că 10 nave au fost întoarse din drum și că, de la începutul blocadei (luni), nicio navă nu ar fi reușit să treacă. Ce nave au trecut și ce se știe despre traseu În pofida acestor declarații, datele LSEG și Kpler indică faptul că petrolierul „RHN” (din categoria VLCC – transportator foarte mare de țiței) a intrat miercuri în Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz . Direcția exactă nu era clară imediat, iar capacitatea navei este de 2 milioane de barili de petrol. Intrarea „RHN” a avut loc la o zi după ce un alt VLCC sancționat de SUA, „Alicia”, a traversat Strâmtoarea Ormuz și se îndreaptă spre Irak, conform datelor Kpler. Potrivit aceleiași surse, ambele nave au transportat petrol iranian în ultimii ani. Separat, agenția iraniană Fars a relatat miercuri că un superpetrolier iranian sancționat de SUA a traversat strâmtoarea spre portul Imam Khomeini, fără să identifice nava și fără detalii despre traseu. Implicația economică: presiune pe exporturile Iranului și risc de sancțiuni pentru cumpărători SUA au avertizat că ar putea impune sancțiuni secundare cumpărătorilor de petrol iranian, într-un demers care urmărește consolidarea poziției Washingtonului înaintea unor noi negocieri, la câteva săptămâni după ce SUA relaxaseră aplicarea unor sancțiuni energetice împotriva Iranului. Analiștii citați în material se așteaptă ca blocada să reducă exporturile de țiței ale Iranului, deși Teheranul ar putea menține pentru câteva săptămâni producția la nivelul actual, de 3,5 milioane barili/zi, prin stocarea petrolului în rezervoare de pe uscat. Datele Kpler arată că Iranul a exportat 1,84 milioane barili/zi în martie și a livrat 1,71 milioane barili/zi până acum în aprilie, față de o medie de 1,68 milioane barili/zi în 2025. Ce ar putea urma în Strâmtoarea Ormuz O sursă Reuters a declarat că Iranul ar putea permite navelor să treacă prin partea omaneză a Strâmtorii Ormuz fără riscul de a fi atacate, ca parte a propunerilor din negocierile cu SUA, condiționat de un acord care să prevină repornirea conflictului. În paralel, materialul notează o creștere a optimismului privind apropierea finalului conflictului, pe fondul unor semnale legate de mediere și de posibilitatea unui acord care să „deschidă” strâmtoarea. [...]
Prăbușirea exporturilor de combustibil pentru aviație din statele din Golf a șters venituri estimate la circa 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 miliarde lei) de la începutul conflictului, pe fondul unor volume care au dispărut din piață într-un moment în care petrolul s-a tranzacționat, în medie, la aproximativ 100 de dolari pe baril, potrivit Stirile Pro TV . Scăderea este abruptă: exporturile au coborât de la aproximativ 19,6 milioane de barili în februarie la doar 4,1 milioane de barili pentru martie și aprilie cumulate până acum. Ca ordin de mărime, cantitatea pierdută ar fi fost suficientă pentru aproximativ 20.000 de zboruri dus-întors între aeroporturile New York JFK și Londra Heathrow. De ce contează: șocul de volum se vede direct în bani și în stocuri Estimarea de „circa 50 de miliarde de dolari” în venituri pierdute îi aparține lui Johannes Rauball, analist senior pentru petrol la Kpler , citat în material. Publicația notează că suma este comparabilă cu aproximativ 1% din PIB-ul anual al Germaniei sau cu întregul PIB al unor state mai mici, precum Letonia sau Estonia. Pe partea de echilibru fizic al pieței, datele Kpler indică o comprimare rapidă a rezervelor: stocurile globale de petrol brut depozitate pe uscat au scăzut cu aproximativ 45 de milioane de barili doar în luna aprilie, iar de la sfârșitul lunii martie întreruperile de producție au ajuns la aproximativ 12 milioane de barili pe zi. Ce urmează: revenirea fluxurilor ar putea fi lentă, chiar și cu Ormuz redeschis Chiar dacă Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz , materialul avertizează că revenirea producției și a fluxurilor energetice ar putea fi lentă. În plus, unele active ar putea rămâne sub presiune mai mult timp: câmpurile petroliere cu țiței greu din Kuweit și Irak ar putea avea nevoie de patru până la cinci luni pentru a reveni la niveluri normale de funcționare, ceea ce ar putea menține presiunea asupra stocurilor până în vară; deteriorarea unor capacități de rafinare și a complexului de gaze naturale lichefiate Ras Laffan din Qatar ar putea împinge refacerea completă a infrastructurii energetice din regiune spre un orizont de ani. [...]
Reînchiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran reaprinde riscul unui șoc de aprovizionare cu petrol și GNL , după ce Teheranul a anunțat că revine la „controlul strict” al trecerii, pe fondul menținerii blocadei SUA asupra porturilor iraniene, potrivit HotNews . Iranul a revenit astfel asupra deciziei de vineri de a redeschide ruta maritimă, esențială pentru comerțul mondial cu petrol. Televiziunea de stat iraniană IRIB a relatat că „trecerea necesită aprobarea” Teheranului, iar comandamentul forțelor armate iraniene Khatam Al-Anbiya a susținut că SUA și-ar fi încălcat angajamentele și ar continua „acte de piraterie” sub pretextul blocajului. Incident armat raportat pe rută: focuri asupra unui petrolier Pe fondul reimpunerii restricțiilor, UKMTO (organism de monitorizare a riscurilor maritime, subordonat Royal Navy) a anunțat că două nave ale Gărzilor Revoluționare Iraniene au deschis focul asupra unui petrolier, potrivit Reuters. Conform aceleiași surse, atât nava, cât și echipajul sunt în siguranță. Reuters mai notează că au existat informații și despre focuri trase asupra altor nave care încercau să traverseze strâmtoarea. De ce contează pentru piața energiei Miza este direct legată de fluxurile globale de energie: închiderea strâmtorii a dus la „cea mai mare pierdere de aprovizionare din istorie” – peste 10 milioane de barili de petrol pe zi și o reducere de 20% a aprovizionării globale cu gaz natural lichefiat, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie , citată în articol. Principalii producători din Golf – Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak și Kuweit – au avertizat că au nevoie de un flux constant al petrolierelor și de trecere fără restricții pentru a reveni la exporturi stabile. Trafic „major” pentru scurt timp, apoi noi restricții Reînchiderea a venit la scurt timp după ce traficul crescuse temporar sâmbătă dimineață, într-un episod descris de Reuters drept „prima mișcare majoră de nave” prin Strâmtoarea Ormuz de la începutul războiului. Potrivit datelor consultate de agenție, un convoi de opt petroliere traversa strâmtoarea prin apele iraniene, la sud de insula Larak. În paralel, au fost observate nave care se apropiau de strâmtoare și apoi se întorceau încă de vineri după-amiază, un indiciu că trecerea rămânea, în practică, restricționată. Context politic: blocada SUA rămâne, armistițiul e limitat Iranul ridicase vineri blocada după intrarea în vigoare a unui armistițiu de 10 zile între Israel și Liban. În acest interval, Donald Trump a mulțumit Iranului pentru deschiderea strâmtorii, dar a spus că blocada impusă de SUA asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene „va rămâne în vigoare pe deplin” până la încheierea unui acord. Separat, noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , a transmis pe Telegram amenințări la adresa adversarilor, afirmând că marina Iranului este pregătită să producă „noi înfrângeri dureroase”. Mesajul integral este publicat de HotNews într-un material separat: „Mesajul pe larg al lui Mojtaba Khamenei”. [...]
Prețul petrolului a scăzut puternic după redeschiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran , reducând rapid prima de risc geopolitic inclusă în cotații, potrivit Profit . Mișcarea indică faptul că piața a reacționat în primul rând la perspectiva reluării fluxurilor prin unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru țiței la nivel global, unde orice blocaj poate împinge în sus prețurile prin riscul de întrerupere a aprovizionării. În materialul citat nu sunt prezentate valori concrete ale scăderii (cotații, procente sau repere de tip Brent/WTI), astfel că amplitudinea exactă a corecției nu poate fi cuantificată pe baza informațiilor disponibile în sursă. [...]
