Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Reînchiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran reaprinde riscul unui șoc de aprovizionare cu petrol și GNL, după ce Teheranul a anunțat că revine la „controlul strict” al trecerii, pe fondul menținerii blocadei SUA asupra porturilor iraniene, potrivit HotNews.
Iranul a revenit astfel asupra deciziei de vineri de a redeschide ruta maritimă, esențială pentru comerțul mondial cu petrol. Televiziunea de stat iraniană IRIB a relatat că „trecerea necesită aprobarea” Teheranului, iar comandamentul forțelor armate iraniene Khatam Al-Anbiya a susținut că SUA și-ar fi încălcat angajamentele și ar continua „acte de piraterie” sub pretextul blocajului.
Pe fondul reimpunerii restricțiilor, UKMTO (organism de monitorizare a riscurilor maritime, subordonat Royal Navy) a anunțat că două nave ale Gărzilor Revoluționare Iraniene au deschis focul asupra unui petrolier, potrivit Reuters. Conform aceleiași surse, atât nava, cât și echipajul sunt în siguranță. Reuters mai notează că au existat informații și despre focuri trase asupra altor nave care încercau să traverseze strâmtoarea.
Miza este direct legată de fluxurile globale de energie: închiderea strâmtorii a dus la „cea mai mare pierdere de aprovizionare din istorie” – peste 10 milioane de barili de petrol pe zi și o reducere de 20% a aprovizionării globale cu gaz natural lichefiat, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, citată în articol.
Principalii producători din Golf – Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak și Kuweit – au avertizat că au nevoie de un flux constant al petrolierelor și de trecere fără restricții pentru a reveni la exporturi stabile.
Reînchiderea a venit la scurt timp după ce traficul crescuse temporar sâmbătă dimineață, într-un episod descris de Reuters drept „prima mișcare majoră de nave” prin Strâmtoarea Ormuz de la începutul războiului. Potrivit datelor consultate de agenție, un convoi de opt petroliere traversa strâmtoarea prin apele iraniene, la sud de insula Larak.
În paralel, au fost observate nave care se apropiau de strâmtoare și apoi se întorceau încă de vineri după-amiază, un indiciu că trecerea rămânea, în practică, restricționată.
Iranul ridicase vineri blocada după intrarea în vigoare a unui armistițiu de 10 zile între Israel și Liban. În acest interval, Donald Trump a mulțumit Iranului pentru deschiderea strâmtorii, dar a spus că blocada impusă de SUA asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene „va rămâne în vigoare pe deplin” până la încheierea unui acord.
Separat, noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a transmis pe Telegram amenințări la adresa adversarilor, afirmând că marina Iranului este pregătită să producă „noi înfrângeri dureroase”. Mesajul integral este publicat de HotNews într-un material separat: „Mesajul pe larg al lui Mojtaba Khamenei”.
Recomandate

Peste 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 mld. lei) în venituri din petrol au fost pierdute după aproape 50 de zile de război cu Iranul, pe fondul dispariției a peste 500 de milioane de barili din piața globală, potrivit news.ro , care citează calcule Reuters și date ale Kpler. Miza economică depășește șocul inițial: analiștii avertizează că efectele crizei energetice pot fi resimțite luni sau chiar ani. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat vineri că Strâmtoarea Ormuz este deschisă după armistițiul convenit în Liban. În paralel, președintele american Donald Trump a spus că se așteaptă ca un acord pentru încheierea războiului cu Iranul să apară „în curând”, însă momentul rămâne incert. Dimensiunea șocului de ofertă: 500 de milioane de barili lipsă De la începutul crizei, la sfârșitul lunii februarie, peste 500 de milioane de barili de petrol brut și condensat au dispărut din piața globală, potrivit datelor Kpler, ceea ce este descris drept cea mai mare perturbare a aprovizionării energetice din istoria modernă. Pentru a ilustra amploarea, analistul Iain Mowat ( Wood Mackenzie ) compară cantitatea pierdută cu: reducerea cererii globale de combustibil pentru aviație timp de 10 săptămâni; oprirea completă a transportului rutier la nivel mondial timp de 11 zile; lipsa totală de petrol pentru economia globală timp de aproximativ cinci zile. Estimările Reuters arată că 500 de milioane de barili înseamnă aproape o lună de consum de petrol în SUA sau mai mult de o lună pentru întreaga Europă. Aceeași cantitate ar acoperi aproximativ șase ani de consum de combustibil al armatei americane (la un consum anual de circa 80 de milioane de barili) sau ar putea alimenta transportul maritim mondial timp de aproximativ patru luni. Unde s-au văzut pierderile și de ce revenirea poate întârzia Datele indică perturbări majore în special în statele arabe din Golful Persic, care au pierdut în martie aproximativ 8 milioane de barili pe zi din producția de petrol, aproape echivalentul producției combinate ExxonMobil și Chevron. În același timp, exporturile de combustibil pentru aviație din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrain și Oman au scăzut de la aproximativ 19,6 milioane de barili în februarie la 4,1 milioane de barili pentru martie și aprilie cumulate până în prezent. Cantitatea pierdută ar fi fost suficientă pentru aproximativ 20.000 de zboruri dus-întors între New York JFK și Londra Heathrow. Pe partea de preț, petrolul a fost în medie la aproximativ 100 de dolari pe baril de la începutul conflictului, iar volumele lipsă se traduc în circa 50 de miliarde de dolari în venituri pierdute, potrivit lui Johannes Rauball, analist senior pentru petrol la Kpler. Suma este echivalentă cu aproximativ 1% din PIB-ul anual al Germaniei sau cu întregul PIB al unor state mai mici, precum Letonia sau Estonia. Chiar dacă Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, revenirea producției și a fluxurilor energetice ar putea fi lentă. Stocurile globale de petrol brut depozitate pe uscat au scăzut cu aproximativ 45 de milioane de barili doar în aprilie (date Kpler), iar de la sfârșitul lunii martie întreruperile de producție au ajuns la aproximativ 12 milioane de barili pe zi. Wood Mackenzie estimează că zăcămintele de țiței greu din Kuweit și Irak ar putea avea nevoie de patru-cinci luni pentru a reveni la niveluri normale, ceea ce ar putea menține presiunea asupra stocurilor până în vară. În plus, deteriorarea unor capacități de rafinare și a complexului de gaze naturale lichefiate Ras Laffan din Qatar ar putea împinge refacerea completă a infrastructurii energetice din regiune spre un orizont de ani. [...]

Redeschiderea Strâmtorii Ormuz a tras în jos prețul petrolului cu aproape 10% , readucând cotațiile la nivelul de la începutul războiului cu Iranul, potrivit G4Media . Mișcarea reduce presiunea imediată asupra costurilor de energie și transport, cu efecte potențiale în lanț asupra inflației. Iranul a anunțat vineri că Strâmtoarea Ormuz este redeschisă pentru petrolierele comerciale care transportă țiței din Golful Persic către clienți din întreaga lume, potrivit Associated Press, citată de G4Media. Publicația notează că redeschiderea ar putea fi doar temporară. De ce contează pentru economie Un flux mai liber de petrol ar putea diminua presiunea asupra prețurilor nu doar la benzină, ci și la alimente și alte produse care depind de transport rutier, pe fondul scăderii costurilor cu combustibilul, arată materialul. Reacția piețelor: bursă în creștere în SUA În același context, acțiunile americane au urcat, iar indicele S&P 500 a crescut cu 1,2%, atingând un maxim istoric, și a încheiat a treia săptămână consecutivă de câștiguri mari. Dow Jones Industrial Average a crescut cu până la 1.100 de puncte înainte de a-și reduce avansul la 868 de puncte (plus 1,8%), iar Nasdaq a urcat cu 1,5%. Potrivit aceleiași surse, piața bursieră americană a crescut cu peste 12% de la minimul atins la sfârșitul lunii martie, pe fondul speranței că Statele Unite și Iranul pot evita „cel mai rău scenariu” pentru economia globală, în ciuda războiului dintre cele două țări. Ce urmează Redeschiderea Strâmtorii Ormuz este prezentată drept cel mai puternic semnal de optimism de până acum, însă rămâne incert dacă măsura va fi menținută. În plan politic, președintele Donald Trump a declarat joi seară că războiul „ar trebui să se încheie destul de curând”, conform materialului citat. [...]

Prețul petrolului a scăzut puternic după redeschiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran , reducând rapid prima de risc geopolitic inclusă în cotații, potrivit Profit . Mișcarea indică faptul că piața a reacționat în primul rând la perspectiva reluării fluxurilor prin unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru țiței la nivel global, unde orice blocaj poate împinge în sus prețurile prin riscul de întrerupere a aprovizionării. În materialul citat nu sunt prezentate valori concrete ale scăderii (cotații, procente sau repere de tip Brent/WTI), astfel că amplitudinea exactă a corecției nu poate fi cuantificată pe baza informațiilor disponibile în sursă. [...]

Trecerea a trei petroliere iraniene prin Strâmtoarea Ormuz sugerează limite operaționale ale blocadei navale anunțate de SUA , într-un moment în care exporturile de țiței ale Iranului depind masiv de ruta din Golful Persic, potrivit Economica . Datele companiei Kpler arată că petrolierele „Deep Sea”, „Sonia I” și „Diona” — toate aflate sub sancțiuni americane — au tranzitat miercuri Strâmtoarea Ormuz pe direcția de ieșire. Navele au plecat din insula Kharg, unde se află cel mai mare terminal petrolier al Iranului, prin care țara livrează aproximativ 90% din exporturile sale de petrol, conform Agerpres. Ce înseamnă tranzitul pentru eficiența blocadei Blocada navală a fost anunțată de președintele american Donald Trump după eșecul negocierilor directe dintre SUA și Iran desfășurate în weekend la Islamabad și a intrat în vigoare luni, ca represalii la restricționarea de către Iran a traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Washingtonul susține că măsura este aplicată „întocmai”, însă, în pofida blocadei, mai multe nave au traversat strâmtoarea către sau dinspre porturile iraniene. Înaintea celor trei petroliere care au trecut miercuri, din 10 aprilie nu mai ieșise prin Golful Persic niciun petrolier iranian cu încărcătură la bord, potrivit informațiilor citate. Urmărire dificilă și destinație neclară Website-urile de monitorizare a traficului maritim nu mai oferă date recente despre localizarea celor trei nave, deoarece petrolierele și-au închis transponderele (echipamentele care transmit poziția). Kpler afirmă însă că folosește și alte metode de urmărire și a confirmat tranzitul pe 15 aprilie. Destinația este necunoscută, dar, conform datelor Global Fishing Watch și Kpler, aceste nave au efectuat în mod repetat în ultimii ani curse în zona Singapore, de unde transferă încărcăturile în larg către alte nave (transfer „navă la navă”), care au ca destinație China. Context: transferuri pe mare și volume mari de țiței Potrivit datelor citate, începând cu 1 martie, a doua zi după începutul războiului lansat de SUA și Israel, încărcăturile a cel puțin 37 de petroliere venite din Iran au fost transferate pe mare în aceeași zonă, însumând cel puțin 62,3 milioane de barili de țiței. Atunci când destinațiile finale sunt cunoscute, acestea sunt în mod constant porturi chineze. [...]

Prețul petrolului a scăzut cu circa 11% , după ce Iranul a transmis că Strâmtoarea Ormuz rămâne „deschisă total” până la finalul armistițiului cu SUA, o mișcare care reduce temporar prima de risc geopolitic din cotații, potrivit Digi24 . Pe piață, țițeiul Brent (referința globală) se tranzacționa la 88,80 dolari pe baril, în scădere cu 10,7%, după ce coborâse anterior până la 87,71 dolari pe baril. În SUA, West Texas Intermediate (WTI) era în declin cu 11,4%, la 83,89 dolari pe baril. Ambele contracte au ajuns la cel mai redus nivel din 11 martie, conform datelor citate de Reuters. De ce contează: Ormuz rămâne un „comutator” de preț pentru energie Mesajul Teheranului este interpretat de investitori ca un semnal de dezescaladare, atâta timp cât armistițiul rămâne în vigoare. Giovanni Staunovo, analist UBS, a spus că piața are nevoie să vadă dacă numărul de petroliere care tranzitează Strâmtoarea Ormuz crește semnificativ. Totuși, chiar dacă anunțul este „un pas în direcția potrivită”, efectele în lanț asupra pieței europene a energiei pot persista o perioadă, avertizează Ole Hvalbye, analist la SEB Research, citat în material: este nevoie de aproximativ 21 de zile pentru ca navele să ajungă din Golf în Rotterdam. Ce urmează: atenția se mută la expirarea armistițiului Iranul a indicat că menține strâmtoarea deschisă până la sfârșitul armistițiului convenit cu SUA, care expiră miercurea viitoare. Evoluția cotațiilor va depinde, în principal, de două elemente: dacă traficul de petroliere revine vizibil la normal și dacă armistițiul este menținut sau prelungit. [...]

Prețul petrolului a coborât rapid spre 85 de dolari pe baril , după semnalele că Strâmtoarea Ormuz ar urma să fie deblocată, un coridor critic pentru aprovizionarea globală cu țiței și gaze. Mișcarea a venit pe fondul anunțului Iranului privind redeschiderea „completă” a strâmtorii pe durata armistițiului și a confirmării ulterioare din partea președintelui SUA, Donald Trump , potrivit Stirile Pro TV . Cotația Brent , reperul pentru Europa (în timp ce în SUA referința este WTI), „s-a prăbușit” pe bursele internaționale de mărfuri imediat după confirmarea americană, iar în câteva minute prețul a coborât de la 96 la 88 de dolari pe baril, conform aceleiași surse. Ulterior, prețul a ajuns la 85 de dolari pe baril. De ce contează Ormuz pentru piața petrolului Strâmtoarea Ormuz este unul dintre cele mai importante puncte de tranzit energetic din lume, prin care trece o parte semnificativă din exporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate (LNG) din statele Golfului. În material se arată că traficul naval este în continuare „sever afectat”, iar numărul petrolierelor care traversează zona a scăzut „drastic” față de nivelul normal, potrivit experților citați. Înainte de atacurile SUA și Israel asupra Iranului din 28 februarie, aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol trecea prin această rută maritimă îngustă, care conectează producătorii din Golful Persic la piețele mondiale. Ce au anunțat Iranul și SUA Iranul a transmis vineri că trecerea navelor comerciale prin strâmtoare este „complet deschisă” pe durata rămasă a armistițiului, printr-un mesaj publicat pe X de ministrul de Externe Abbas Araghchi. Donald Trump a confirmat la scurt timp anunțul și a adăugat că, deși strâmtoarea este „complet deschisă” pentru trafic, „blocada navală” rămâne în vigoare în ceea ce privește Iranul până la finalizarea „tranzacției” cu Teheranul, despre care a spus că ar trebui să se deruleze rapid, deoarece „majoritatea punctelor sunt deja negociate”. Context: restricții și perturbări ale livrărilor Ca represalii după războiul declanșat de SUA și Israel pe 28 februarie, Iranul a permis doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, notează sursa. Exporturile de petrol prin strâmtoare „s-au prăbușit” în timpul războiului, pe fondul atacurilor iraniene asupra transportului comercial, ceea ce a generat „cea mai mare perturbare din istorie” a livrărilor de țiței. În acest context, reacția pieței indică faptul că investitorii au început să reducă „prima de risc” (costul suplimentar inclus în preț din cauza riscurilor geopolitice) asociată blocajelor din Ormuz, pe măsură ce perspectiva deblocării pare mai credibilă. [...]