Știri
Știri din categoria Industrii & Fonduri

Marina SUA a sechestrat în Oceanul Indian petrolierul Aquila II , acuzat de Washington că a încălcat restricțiile impuse de administrația Trump pentru transferurile de țiței în Caraibe. Departamentul american al Apărării a anunțat luni operațiunea, relatată de agențiile AFP și EFE . Pentagonul a transmis că militarii americani s-au urcat „fără incidente” la bordul navei, după ce au „urmărit și vânat” petrolierul între Caraibe și Oceanul Indian. Într-o postare pe platforma X, instituția a susținut că vasul ar fi „sfidat carantina” instituită de președintele Donald Trump asupra navelor sancționate în Caraibe și că ar fi încercat să fugă, motiv pentru care a fost urmărit. Înregistrarea video publicată de Departamentul american al Apărării arată militari îmbarcându-se într-un elicopter militar și coborând în rapel pe puntea petrolierului, înainte de preluarea controlului asupra navei. Aquila II este a opta navă sechestrată de SUA de când Donald Trump a ordonat, în decembrie 2025, o blocadă împotriva Venezuelei, măsură care afectează și Cuba, conform informațiilor citate în articol. Este, totodată, a doua captură realizată de americani în afara regiunii Caraibelor, după interceptarea, la începutul lunii ianuarie, a unui petrolier cu legături cu Rusia în Atlanticul de Nord. Washingtonul a desfășurat în Caraibe un dispozitiv militar amplu, care, potrivit relatării, a fost folosit atât pentru acțiuni împotriva navelor acuzate de legături cu traficul de droguri, cât și pentru interceptarea petrolierele aflate sub sancțiuni. În același context, articolul menționează și capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro. AFP notează însă că navele sechestrate în ultimele luni reprezintă doar o mică parte din totalul navelor sancționate care operează la nivel global. Numărul acestora ar putea ajunge la 800, a declarat contraamiralul David Barata în timpul unei audieri în Congresul SUA, la începutul lunii februarie. [...]

Grupul BEI a acordat României finanțări de 1,6 miliarde de euro în 2025 , bani care au contribuit la mobilizarea unor investiții totale de circa 5 miliarde de euro, echivalentul a 1,3% din PIB, potrivit Economedia , care citează un anunț al Băncii Europene de Investiții (BEI), transmis de Agerpres. Conform comunicatului BEI , finanțările au vizat în principal transportul și energia, cu accent pe proiecte de infrastructură rutieră și feroviară, dar și pe energie curată. Instituția arată că intervențiile din 2025 au urmărit să susțină „o creștere mai ecologică”, conectivitate și competitivitate pe termen lung. Distribuția finanțărilor menționată de BEI include mai multe direcții, cu sume alocate astfel: peste 1,17 miliarde de euro pentru obiective de coeziune, prin conexiuni de transport și infrastructură urbană; aproape 185 milioane de euro pentru proiecte energetice; peste 170 milioane de euro pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM); mai mult de 150 milioane de euro pentru inovare, digitalizare și dezvoltarea capitalului uman. Vicepreședintele BEI Ioannis Tsakiris a declarat că instituția sprijină investiții care consolidează infrastructura de transport și urbană și accelerează tranziția către energie curată, în contextul obiectivelor UE. Totodată, BEI indică faptul că, în ultimii cinci ani, finanțările Grupului BEI în România au depășit 10,1 miliarde de euro. Un proiect evidențiat este sprijinul pentru autostrada A1, printr-o primă tranșă de 500 milioane de euro dintr-un împrumut BEI care cofinanțează o secțiune de 122 km între Pitești și Sibiu, parte a rețelei transeuropene de transport (TEN-T). Costul total al proiectului este estimat la 5,5 miliarde de euro, iar BEI intenționează să ofere un împrumut de până la 1 miliard de euro, alături de granturi UE și fonduri naționale, proiectul beneficiind și de servicii de consultanță ale BEI. Pe energie, în iulie 2025, BEI a acționat ca investitor-ancoră în prima obligațiune verde corporativă a Electrica, o emisiune de 500 milioane de euro listată la bursele din Luxemburg și București, cu fonduri direcționate către proiecte aliniate taxonomiei UE (clasificarea europeană a activităților considerate durabile). În paralel, Grupul BEI a extins asistența tehnică: prin Jaspers a început o misiune cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru pregătirea unor investiții în mobilitatea urbană integrată în Valea Jiului (circa 30 milioane de euro planificate) și a continuat sprijinul pentru modernizarea rețelei de metrou din București. Fondul European de Investiții (FEI), parte a Grupului BEI, a completat intervențiile prin 346 milioane de euro sub formă de garanții și instrumente de capital pentru inovare și finanțarea IMM-urilor. În 2025, România a aderat și la Mecanismul de garantare a creditelor la export pentru Ucraina, gestionat de FEI, în cadrul căruia Exim Banca Românească a primit o garanție de 43,75 milioane de euro pentru sprijinirea fluxurilor comerciale dintre UE, România și Ucraina. [...]