Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Grupul BEI a acordat României finanțări de 1,6 miliarde de euro în 2025, bani care au contribuit la mobilizarea unor investiții totale de circa 5 miliarde de euro, echivalentul a 1,3% din PIB, potrivit Economedia, care citează un anunț al Băncii Europene de Investiții (BEI), transmis de Agerpres.
Conform comunicatului BEI, finanțările au vizat în principal transportul și energia, cu accent pe proiecte de infrastructură rutieră și feroviară, dar și pe energie curată. Instituția arată că intervențiile din 2025 au urmărit să susțină „o creștere mai ecologică”, conectivitate și competitivitate pe termen lung.
Distribuția finanțărilor menționată de BEI include mai multe direcții, cu sume alocate astfel:
Vicepreședintele BEI Ioannis Tsakiris a declarat că instituția sprijină investiții care consolidează infrastructura de transport și urbană și accelerează tranziția către energie curată, în contextul obiectivelor UE. Totodată, BEI indică faptul că, în ultimii cinci ani, finanțările Grupului BEI în România au depășit 10,1 miliarde de euro.
Un proiect evidențiat este sprijinul pentru autostrada A1, printr-o primă tranșă de 500 milioane de euro dintr-un împrumut BEI care cofinanțează o secțiune de 122 km între Pitești și Sibiu, parte a rețelei transeuropene de transport (TEN-T). Costul total al proiectului este estimat la 5,5 miliarde de euro, iar BEI intenționează să ofere un împrumut de până la 1 miliard de euro, alături de granturi UE și fonduri naționale, proiectul beneficiind și de servicii de consultanță ale BEI.
Pe energie, în iulie 2025, BEI a acționat ca investitor-ancoră în prima obligațiune verde corporativă a Electrica, o emisiune de 500 milioane de euro listată la bursele din Luxemburg și București, cu fonduri direcționate către proiecte aliniate taxonomiei UE (clasificarea europeană a activităților considerate durabile). În paralel, Grupul BEI a extins asistența tehnică: prin Jaspers a început o misiune cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru pregătirea unor investiții în mobilitatea urbană integrată în Valea Jiului (circa 30 milioane de euro planificate) și a continuat sprijinul pentru modernizarea rețelei de metrou din București.
Fondul European de Investiții (FEI), parte a Grupului BEI, a completat intervențiile prin 346 milioane de euro sub formă de garanții și instrumente de capital pentru inovare și finanțarea IMM-urilor. În 2025, România a aderat și la Mecanismul de garantare a creditelor la export pentru Ucraina, gestionat de FEI, în cadrul căruia Exim Banca Românească a primit o garanție de 43,75 milioane de euro pentru sprijinirea fluxurilor comerciale dintre UE, România și Ucraina.
Recomandate
Comisia Europeană lansează un mecanism de finanțare de aproape 30 de miliarde de euro pentru regiunile estice ale UE , inclusiv pentru România, potrivit Digi24 , care citează un comunicat oficial al Comisiei Europene . Noul instrument, denumit EastInvest, vizează statele membre care se învecinează cu Rusia, Belarus și Ucraina și care au fost afectate direct de consecințele războiului declanșat de Moscova. Programul va funcționa ca o platformă de finanțare dedicată regiunilor estice, reunind Grupul Băncii Europene de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Nordică de Investiții, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și băncile naționale de promovare din nouă țări: Bulgaria, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Ce presupune EastInvest Instituțiile implicate estimează că mecanismul va mobiliza cel puțin 28 de miliarde de euro în investiții publice și private. Sprijinul va fi acordat sub formă de: împrumuturi pentru proiecte publice și private; consultanță tehnică pentru autorități locale și promotori de investiții; coordonare între instituțiile financiare pentru a evita suprapunerile și a crește eficiența intervențiilor. Scopul declarat este stimularea economiilor locale, dezvoltarea comerțului, întărirea infrastructurii și consolidarea securității în regiunile de graniță estice ale Uniunii. România, între beneficiari România se numără printre cele nouă state eligibile. Participarea la EastInvest ar putea însemna acces mai rapid la finanțări pentru proiecte de infrastructură, energie, transport sau dezvoltare regională în zonele afectate indirect de conflictul din Ucraina și de restricțiile comerciale impuse Rusiei și Belarusului. Lansarea oficială are loc la Bruxelles, în cadrul unui eveniment găzduit de vicepreședintele executiv pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, în prezența președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a președintei BEI, Nadia Calvino. La discuții participă și premierul României, Ilie Bolojan, alături de lideri din statele baltice. Regiunile estice ale UE au fost printre cele mai afectate de închiderea frontierelor, sancțiuni și perturbări comerciale generate de războiul din Ucraina. Bruxellesul susține că noul instrument este necesar pentru a preveni decalaje economice și pentru a consolida stabilitatea la frontiera estică a Uniunii. [...]
Comisia Europeană analizează din nou reforma pensiilor magistraților din România , după ce a acceptat „într-un spirit constructiv” argumentele prezentate de Guvern în cadrul negocierilor privind jaloanele din PNRR. Decizia nu garantează însă deblocarea fondurilor, ci doar redeschide discuția asupra modului în care România și-a îndeplinit obligațiile. Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru , a explicat că autoritățile române au susținut că reforma a fost inițiată înainte de termenul-limită din 28 noiembrie, iar întârzierile ulterioare au fost cauzate de proceduri interne, inclusiv intervenții ale CSM și contestări la Curtea Constituțională. Inițial, Comisia Europeană refuzase să ia în calcul aceste argumente, însă poziția s-a schimbat după discuțiile purtate la Bruxelles. Situația actuală, pe scurt: Comisia Europeană analizează argumentele României nu există încă o decizie privind plata fondurilor răspunsul este așteptat până la finalul lunii martie Miza financiară este semnificativă: România încearcă să recupereze aproximativ 231 de milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR . Procesul este complicat și de faptul că această cerere ar putea fi comasată cu cererea nr. 4, care include alte condiționalități, precum adoptarea bugetului și progrese în decarbonizare. Un element important în negocieri îl reprezintă faptul că reforma pensiilor magistraților a fost declarată constituțională de Curtea Constituțională, iar promulgarea legii oferă Guvernului argumente suplimentare în fața oficialilor europeni. În concluzie, România a obținut o deschidere din partea Comisiei Europene, dar nu și o garanție privind banii. Decizia finală va depinde de evaluarea juridică și politică a reformei, într-un dosar sensibil care influențează direct accesul la fonduri europene. [...]
Guvernul vrea să accelereze implementarea PNRR , potrivit Guvernului României , după o reuniune de lucru legată de ședința Comitetului Interministerial pentru Coordonarea PNRR din 23 februarie 2026, când premierul Ilie Bolojan a cerut ministerelor să crească ritmul și să îmbunătățească coordonarea pentru a depăși blocajele administrative. În întâlnire a fost trecut în revistă stadiul proiectelor și reformelor din energie, transporturi, agricultură, dezvoltare, sănătate și mediu. Măsuri de coordonare și monitorizare: calendare, „tablou de bord” și termene pentru reforme Miniștrii responsabili au prezentat situația fiecărui proiect, iar participanții au identificat soluții pentru depășirea blocajelor administrative, astfel încât angajamentele României față de Comisia Europeană să fie respectate în termenele stabilite. Accentul a fost pus pe coordonare între ministere, pentru a reduce întârzierile generate de proceduri și de circuitul avizelor. Pentru o monitorizare mai eficientă, fiecare minister coordonator va transmite către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) un calendar actualizat de implementare. Pe baza acestor date, MIPE va realiza un tablou de bord centralizat care va reflecta stadiul fiecărei reforme și investiții din PNRR, instrument ce va fi actualizat permanent și făcut public, cu scopul de a oferi o imagine de ansamblu asupra progresului. În zona reformelor care depind de adoptarea unor proiecte de lege, ministerele inițiatoare trebuie să le promoveze în Guvern până în luna mai. După aprobarea în Executiv, proiectele vor fi transmise Parlamentului cu solicitarea de dezbatere și adoptare în procedură de urgență; pentru reformele care necesită alte tipuri de acte normative, ministerele vor lucra împreună pentru accelerarea aprobării și adoptării. Stadiul finanțării: 50,08% din valoarea totală, peste 10,72 miliarde euro Conform datelor prezentate în ședință, România a absorbit până acum 50,08% din valoarea totală a PNRR, adică peste 10,72 miliarde euro. Suma include prefinanțarea, banii încasați pentru primele două cereri de plată și o parte din cererea de plată numărul 3. Din totalul atras, 6,4 miliarde euro reprezintă finanțare nerambursabilă, iar 4,3 miliarde euro sunt împrumuturi. În contextul accelerării cerute de premier, aceste cifre sunt folosite ca bază pentru următoarea etapă de implementare, în care Guvernul urmărește să reducă întârzierile administrative și să mențină calendarul de reforme și investiții agreat cu Comisia Europeană. La reuniune au participat mai mulți membri ai Guvernului, între care vicepremierii Oana Gheorghiu, Marian Neacșu și Tánczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, precum și miniștrii responsabili de energie, sănătate, agricultură, dezvoltare, transporturi și mediu. [...]
Celine Gauer decide luni dacă România pierde 231 de milioane de euro din PNRR , iar verdictul va fi discutat la București, potrivit Libertatea . Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a anunțat pe 27 februarie 2026 că se va întâlni pe 2 martie cu oficialul Comisiei Europene responsabil de coordonarea PNRR, pentru a clarifica soarta sumei blocate din cauza neîndeplinirii la timp a Jalonului 215 privind pensiile speciale. Miza este de 231 de milioane de euro, bani suspendați după ce România a întârziat trei luni reforma asumată. Între timp, președintele Nicușor Dan a promulgat legea care modifică regimul pensiilor magistraților, după ce Curtea Constituțională a declarat proiectul constituțional. Premierul Ilie Bolojan a susținut cauza României la Bruxelles, inclusiv într-o discuție cu Ursula von der Leyen . Ce schimbă legea pensiilor speciale Noua reglementare prevede: creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, față de 48 în prezent; plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut; o perioadă de tranziție de 15 ani; pensionare anticipată doar cu minimum 35 de ani vechime și penalizare de 2% pe an până la 65 de ani. Reforma a generat proteste în sistemul judiciar și blocaje temporare în instanțe, iar magistrații au cerut președintelui să retrimită legea în Parlament. În paralel, Comisia Europeană a avertizat că întârzierea jalonului pune sub semnul întrebării plata tranșei aferente. Întâlnirea de luni dintre Dragoș Pîslaru și Celine Gauer este considerată decisivă: Comisia va analiza dacă modificările adoptate îndeplinesc condițiile asumate prin PNRR. De această evaluare depinde deblocarea fondurilor sau pierderea definitivă a sumei. [...]
Comisia Europeană analizează dacă suspendă 231 de milioane de euro din PNRR , după ce Curtea Constituțională a amânat din nou pronunțarea pe reforma pensiilor speciale, potrivit Digi24 . Miza este direct legată de îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar întârzierea deciziei CCR prelungește incertitudinea privind plata unei tranșe din fondurile europene. Reforma pensiilor speciale este inclusă în a treia cerere de plată depusă de România în decembrie 2023. Comisia Europeană reamintește că, în mai 2025, a decis să suspende viramentul de 231 de milioane de euro aferent acestui capitol, motivând că nu erau îndeplinite criteriile asumate. Ulterior, a fost stabilit un termen-limită, 28 noiembrie 2025, pentru realizarea reformei. În acest context, România a depus o solicitare de amânare, iar Comisia spune că evaluează cererea și documentele asociate, inclusiv elementele acumulate „la dosar” pe fondul amânărilor de la Curtea Constituțională. Bruxelles-ul nu indică un calendar ferm pentru finalizarea analizei și nici nu avansează o concluzie privind deblocarea sau menținerea suspendării sumei. „Comisia evaluează în prezent această solicitare și informațiile aferente și va informa autoritățile române cu privire la concluziile sale în timp util. Comisia nu poate face comentarii cu privire la evaluări aflate în desfășurare”, se arată în comunicatul CE. Pe termen scurt, mesajul Comisiei sugerează că decizia privind cei 231 de milioane de euro rămâne condiționată de clarificările de la București, în special pe componenta care vizează pensiile magistraților. În lipsa unei hotărâri definitive și a unei implementări conforme cu angajamentele din PNRR, riscul de suspendare a fondurilor aferente acestui jalon rămâne deschis, iar autoritățile române așteaptă concluziile evaluării anunțate de Bruxelles. [...]
Guvernul va stabili prin OUG cine coordonează fondurile SAFE , potrivit Știrile ProTV , care citează Agerpres . Măsura vizează modificarea OUG nr. 62/2025, actul care pune în aplicare Regulamentul (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025, privind instituirea Instrumentului SAFE pentru consolidarea industriei europene de apărare. Conform materialului, România a transmis Comisiei Europene, la 28 noiembrie 2025, cererea de asistență financiară în cadrul SAFE, împreună cu Planul de investiții pentru industria europeană de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență aflat pe agenda Guvernului prevede introducerea unui articol nou care să reglementeze cadrul instituțional de implementare a planului și administrarea fondurilor alocate României, inclusiv rolurile, atribuțiile și mecanismele de colaborare între instituțiile implicate și/sau cu Comisia Europeană. „În considerarea activităţilor şi achiziţiilor prevăzute în plan, implementarea acestuia se asigură de către Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Informaţii Externe, Autoritatea Naţională a Penitenciarelor, precum şi de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, inclusiv prin administratorii/dezvoltatorii naţionali de infrastructură, atribuţiile fiind prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.” Instituțiile indicate în nota de fundamentare ca responsabile de implementarea planului includ: Ministerul Apărării Naționale Ministerul Afacerilor Interne Serviciul Român de Informații Serviciul de Telecomunicații Speciale Serviciul de Protecție și Pază Serviciul de Informații Externe Autoritatea Națională a Penitenciarelor Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (inclusiv prin administratorii/dezvoltatorii naționali de infrastructură) SAFE este descris ca un instrument temporar de urgență, operațional până la 31 decembrie 2030, care oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani; în funcție de opțiunea statului, poate fi acordată și o prefinanțare de 15% din împrumut. Mecanismul lansat de Comisia Europeană pune la dispoziția statelor membre 150 de miliarde de euro sub formă de credite avantajoase, pentru achiziții comune de echipamente și sprijinirea industriei de apărare. Pentru România, articolul menționează o alocare de 16,68 miliarde de euro, a doua ca mărime în rândul statelor membre, după Polonia. Totodată, pentru accesarea banilor, autoritățile de la București trebuie să prezinte până la sfârșitul lunii noiembrie planuri concrete de investiții. [...]
