Știri din categoria Energie

Radu Burnete: România poate deveni furnizor strategic de minerale critice și energie într-o nouă arhitectură economică globală

9 februarie 2026, 14:17

Radu Burnete discutând despre potențialul României în minerale critice și energie.

România ar putea deveni un jucător esențial în furnizarea de minerale critice și energie, în contextul repoziționării economice globale și al unei cooperări tot mai strânse cu SUA, afirmă consilierul prezidențial Radu Burnete într-o analiză publicată pe site-ul său oficial.

După participarea la evenimentul „Critical Minerals Ministerial” organizat la Washington pe 4 februarie, Burnete subliniază că lanțurile globale de aprovizionare devin tot mai politizate și că statele occidentale își caută parteneri de încredere pentru a-și reduce dependența de China în materie de materii prime strategice. România are șansa de a juca un rol major, având resurse naturale importante și proiecte europene deja selectate în domeniul mineralelor critice.

România – potențial strategic pentru minerale esențiale

În cadrul legislației europene „Critical Raw Materials Act”, România are deja trei proiecte strategice selectate:

Grafit la Baia de Fier (Gorj)
Magneziu la Budureasa (Bihor)
Cupru la Rovina (Hunedoara)

Țara noastră deține o diversitate geologică rară în UE, cu peste 60 de tipuri de minerale, inclusiv cupru, teluriu, titan și zirconiu. Problema majoră este lipsa unei cartografieri moderne. Un parteneriat cu US Geological Survey ar putea oferi, pentru prima dată în ultimele decenii, o imagine detaliată și actualizată a potențialului mineral al României.

Burnete subliniază că scopul nu este doar extracția și exportul brut, ci procesarea internă pentru a obține produse cu valoare adăugată, necesare industriei auto, energetice și de apărare. Cu investiții în derulare precum fabrica Prime Batteries Technology de lângă București sau rețeaua energetică națională, România ar putea deveni un nod regional de producție și rafinare.

Energie nucleară și Coridorul Vertical

Discuțiile de la Washington au vizat și dezvoltarea sectorului energetic, în special:

Investițiile în reactoarele de la Cernavodă (recondiționarea 1 și 2, dezvoltarea 3 și 4)
Proiectul de reactoare modulare SMR de la Doicești, în parteneriat cu SUA
Coridorul Vertical de gaze, care va transporta LNG american din Grecia către Europa Centrală, prin România

România este singura țară de pe traseul Coridorului Vertical care produce gaze naturale, ceea ce o transformă din simplu stat de tranzit într-un actor-cheie pentru securitatea energetică regională.

Capacitatea actuală de transport a coridorului este de 5 miliarde de metri cubi pe an, cu planuri de extindere la 10 miliarde. Impactul economic estimat ar putea depăși 1,9 miliarde de dolari anual doar din vânzări de gaz american.

Politică externă unitară și parteneriate solide

În Congresul SUA, delegația română – compusă din reprezentanți ai mai multor partide – a purtat discuții cu membri influenți precum Mike Rogers și Bruce Westerman, axate pe consolidarea lanțurilor de aprovizionare, investiții în apărare și colaborări bilaterale economice.

Burnete notează pozitiv faptul că la Washington „s-a vorbit o singură limbă”, în ciuda diferențelor politice interne, demonstrând că politica externă unitară este nu doar posibilă, ci necesară.

România, ca aliat economic de încredere

Comerțul bilateral România–SUA este în prezent modest (3,7 miliarde dolari în 2024), dar există voință politică pentru extindere. Burnete invocă o formulă simplă: nu poți fi partener strategic în apărare fără a fi și un partener economic de încredere.

Într-o lume în care infrastructura, energia și resursele naturale devin arme geopolitice, România are oportunitatea de a-și consolida suveranitatea economică și de a deveni un actor regional stabil în noile lanțuri de aprovizionare occidentale.

Mesajul esențial

„America are nevoie de aliați pe care să se bazeze – aliați care pot contribui militar și care sunt gata să investească într-o economie rezilientă, neexpusă presiunilor unor puteri ostile. Răspunsul României este că SUA se pot bizui pe noi.” — Radu Burnete

Tag-uri:coridorul vertical energie nucleara washington radu burnete parteneriat strategic sua minerale critice

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăburnete.eu

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Contor de energie electrică montat pe un perete, cu cifre vizibile.

Energie11 feb. 2026

PPC Energie reduce tariful pentru clienții casnici - prețul final coboară spre 1 leu/kWh

PPC Energie lansează o ofertă surpriză cu prețuri reduse semnificativ pentru clienții casnici, care poate coborî sub 1 leu/kWh în anumite cazuri, în încercarea de a stopa migrarea spre concurenți mai ieftini , informează Profit.ro . Oferta „PPC Retenție Exclusiv Extra+” este valabilă doar în luna februarie și prevede un contract pe 12 luni, cu un preț de energie-marfă de 0,493 lei/kWh. Prețul final, cu toate tarifele și taxele incluse, variază în funcție de zona de distribuție, între 1,16 și 1,24 lei/kWh , însă oferta include și o reducere de 10 lei lunar la factură timp de un an. Astfel, în cazul unui consum de 100 kWh pe lună, prețul final efectiv ajunge la 1,06 lei/kWh , iar la 200 kWh, la 1,11 lei/kWh – valori semnificativ mai mici decât cele din ofertele anterioare ale PPC. Pentru comparație, oferta precedentă a companiei prevedea prețuri de până la 1,33 lei/kWh, dar pe o perioadă contractuală de trei ani. Noua strategie vizează în mod clar clienții cu consum mediu și redus, categoria cea mai predispusă să migreze către furnizori alternativi în căutarea unor tarife mai avantajoase. Această mutare vine în contextul în care Hidroelectrica își păstrează prețul constant, la 0,45 lei/kWh pentru energia activă, iar Nova Power & Gas a intrat recent în competiție cu oferte promoționale de 0,352 și 0,43 lei/kWh pentru 4, respectiv 6 luni. Totuși, aceste prețuri vor deveni ulterior variabile, ceea ce adaugă incertitudine pentru client. Piața energiei pentru consumatorii casnici devine tot mai dinamică, iar presiunea concurențială pare să determine o scădere generală a tarifelor, în special în ofertele de tip promoțional. În paralel, jucători ca Nova Power & Gas investesc în stocare energetică și infrastructură, ceea ce le poate asigura o poziție mai puternică în viitorul apropiat. [...]

Proiectul hidrocentralei Tarnița, o investiție strategică pentru energia națională.

Energie10 feb. 2026

România și Franța formează un joint venture energetic pentru Tarnița - Hidrocentrala de 1.000 MW cu pompaj revine pe masa de lucru după zeci de ani

Potrivit Profit.ro , acționarii Hidroelectrica au aprobat oficial înființarea unei companii mixte cu EDF Power Solutions International pentru relansarea proiectului hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești, o investiție strategică pentru echilibrarea sistemului energetic național . Centrala, gândită încă din perioada regimului Ceaușescu, urmează să fie construită sub forma unei unități cu acumulare prin pompaj (CHEAP), cu o putere instalată estimată la 1.000 MW. Asocierea se va face în cote egale, 50% - 50%, printr-un joint venture înregistrat în România. Pentru moment, sunt aprobate doar primele două faze ale proiectului: prefezabilitate (estimată la 400.000 euro) și fezabilitate cu dezvoltare până la decizia finală de investiție (30 milioane euro) . EDF condiționează participarea de garantarea unui sprijin financiar de stat în etapa de operare , în baza legislației deja existente din 2014, care prevede facilități pentru proiectele CHEAP. Printre formele de sprijin solicitate se numără: Mecanism de rezervare de capacitate , prin care statul plătește ca centrala să fie disponibilă în momente critice; Contracte pentru diferență (CfD) , care garantează un preț minim de vânzare a energiei; Feed-in tariff , un sistem cu prețuri fixe peste cele din piață, aplicat și în alte țări UE. EDF susține că doar în prezența acestor scheme de sprijin proiectul poate deveni rentabil, în condițiile în care investiția totală estimată depășește 1 miliard de euro . Până în prezent, România a eșuat să atragă investitori privați pentru acest proiect, iar compania înființată anterior ( Hidro Tarnița SA ) a intrat în faliment în 2023. Studiul de fezabilitate din 2008, reactualizat în 2014, se află în patrimoniul acesteia, iar autoritățile analizează opțiunea utilizării sale în locul întocmirii unuia nou. Proiectul Tarnița are o importanță strategică crescută în actualul context energetic european, întrucât CHEAP-urile sunt considerate soluții-cheie pentru stocarea energiei și echilibrarea rețelei în condițiile creșterii ponderii regenerabilelor (eolian și solar) în mixul energetic. Aceste centrale sunt capabile să pompeze apă în rezervoare superioare atunci când există surplus de energie și să o turbineze ulterior, în orele de vârf, contribuind astfel la stabilitatea sistemului. Totodată, proiectul se suprapune cu nevoia de a integra viitoarele capacități nucleare (reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă), dar și noile parcuri eoliene și solare în creștere accelerată în România. Relansarea Tarniței este cel mai concret pas făcut de autoritățile române în direcția unui proiect energetic major, cu miză tehnologică și geopolitică. Deși în trecut proiectul a fost contestat din motive de eficiență economică, parteneriatul cu un actor internațional de talia EDF oferă o nouă perspectivă de credibilitate și susținere în fața Comisiei Europene. [...]

Discuție despre reactoare nucleare avansate pentru alimentarea centrelor de date.

Energie08 feb. 2026

Energia nucleară de nouă generație capătă un impuls decisiv prin alianțe tech - relevanță în tranziția energetică actuală

Meta mizează pe reactoare nucleare avansate pentru a susține expansiunea accelerată a AI, într-un context în care cererea uriașă de electricitate a centrelor de date împinge industria nucleară americană într-o nouă fază de creștere , potrivit Fortune . După decenii de stagnare, pe fondul temerilor de siguranță și al costurilor mari, energia nucleară revine în discuție ca soluție pentru consumul constant și ridicat al infrastructurii de inteligență artificială. Articolul amintește cazul centralei Vogtle din Georgia, un proiect care a ajuns la 35 de miliarde de dolari și a durat 15 ani, devenind un exemplu de ce investițiile în nuclear au fost evitate. Un element-cheie al „renașterii” este trecerea de la proiecte mari, lente și scumpe la reactoare modulare mici (SMR), care ar putea fi construite în circa trei ani, față de aproximativ zece ani pentru centralele tradiționale. În paralel, presiunea vine din partea „hyperscalerilor” (giganți care operează centre de date la scară foarte mare), care au nevoie de energie disponibilă permanent, nu doar atunci când bate vântul sau este soare. „Acesta a fost primul semnal de alarmă”, afirmă Dan Ives, analist la Wedbush Securities, despre acordurile semnate de Meta, anticipând mișcări similare din partea altor companii tehnologice. În ianuarie, Meta a semnat acorduri cu TerraPower (compania fondată de Bill Gates) și cu Oklo (startup susținut de Sam Altman) pentru dezvoltarea unor proiecte de aproximativ 4 gigawați, destinate să alimenteze viitorul mega-campus AI „Prometheus” din Ohio, notează Fortune. În detaliu, TerraPower are în plan punerea în funcțiune a două reactoare în 2032, cu opțiunea de a ajunge la opt unități (2,8 gigawați), iar Oklo vizează 1,2 gigawați până în 2034, cu lucrări care ar urma să înceapă în 2026 în Ohio. Din text reies câteva motive pentru care AI-ul împinge nuclearul în prim-plan, dincolo de argumentul climatic: consumul centrelor de date este mare și continuu, iar rețeaua are nevoie de producție stabilă (așa-numita „energie de bază”); gazele naturale domină în SUA, dar prețurile și întârzierile de livrare împing companiile spre alternative; eolianul și solarul au devenit mai scumpe în contextul opririi subvențiilor și al noilor tarife; SMR-urile permit extinderea treptată a capacității, pe măsură ce crește cererea de calcul pentru AI. Pe partea tehnologică, TerraPower și Oklo mizează pe reactoare răcite cu sodiu , diferite de reactoarele clasice cu apă ușoară. Sodiul transferă mai bine căldura și permite funcționarea la presiune scăzută, ceea ce ar reduce nevoia de structuri masive din beton și oțel. În plus, TerraPower menționează stocarea energiei în sare topită, ca „baterie termică” pentru vârfurile de consum, iar Oklo pune accent pe reciclarea combustibilului nuclear, într-un context în care Rusia domină aproape jumătate din capacitatea de îmbogățire a uraniului. Totuși, accelerarea vine la pachet cu o dispută de reglementare. Fortune arată că obiectivul Casei Albe este creșterea capacității nucleare americane de la 100 la 400 de gigawați până în 2050, iar pentru a grăbi proiectele administrația Trump propune revizuirea normelor de siguranță și transferul unor competențe către Departamentul Energiei (DOE). Criticii, inclusiv Uniunea Oamenilor de Știință Preocupați (UCS), avertizează că viteza impusă de „cursa AI” poate împinge în plan secund cerințele de siguranță și transparență, ceea ce riscă să devină un punct sensibil al acestei renașteri nucleare. [...]

Donald Trump discutând despre energia nucleară și deșeurile radioactive.

Energie08 feb. 2026

Depozite permanente de deșeuri nucleare propuse de SUA în state voluntare - decizia aduce în discuție riscurile și beneficiile pentru sectorul energetic

Administrația Trump cere statelor să se ofere voluntare pentru un depozit geologic permanent de deșeuri nucleare , într-un plan care leagă extinderea energiei nucleare de alimentarea centrelor de date pentru inteligența artificială, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza este găsirea unei soluții pe termen foarte lung pentru aproximativ 100.000 de tone de deșeuri radioactive aflate acum în depozitare temporară în centrale și alte locații din SUA, un stoc care continuă să crească. Washingtonul a lansat o „solicitare de informații” (RFI) prin Departamentul Energiei (DOE), prin care invită statele să găzduiască un depozit geologic permanent pentru combustibilul uzat. Propunerea descrie un „campus” de facilități care ar include, pe lângă depozitare, reactoare nucleare noi, reprocesarea deșeurilor, îmbogățirea uraniului și centre de date, notează Reuters. Planul marchează o schimbare de abordare: dezvoltarea noilor capacități nucleare este împachetată împreună cu obligația de a rezolva problema deșeurilor, iar decizia este împinsă către comunitățile locale, în schimbul unor beneficii economice. Un purtător de cuvânt al Oficiului pentru Energie Nucleară din DOE a indicat că astfel de decizii ar putea atrage investiții de zeci de miliarde de dolari și mii de locuri de muncă, mai consemnează Reuters. „Combinând toate aceste elemente într-un singur pachet, este vorba de oferirea unor avantaje importante alături de o instalație de deșeuri care este mai puțin dorită”, a declarat Lake Barrett, fost funcționar al Comisiei de Reglementare Nucleară a SUA (NRC) și al DOE. Statele au la dispoziție 60 de zile pentru a răspunde, iar DOE spune că există interes, fără să numească explicit candidați. În paralel, președintele Donald Trump urmărește creșterea de patru ori a capacității nucleare a SUA, până la 400 GW în 2050, pe fondul creșterii cererii de electricitate asociate centrelor de date pentru AI și electrificării transporturilor, potrivit Reuters. În 2025, DOE a selectat 11 modele avansate de reactoare pentru testare în vederea licențierii rapide și își propune să construiască trei prototipuri până la 4 iulie 2026. În centrul discuției sunt reactoarele modulare mici (SMR), promovate și de alte țări pentru instalare mai rapidă și costuri potențial mai mici, datorită prefabricării. Totuși, un studiu din 2022 publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences sugerează că majoritatea noilor SMR ar putea produce volume similare sau chiar mai mari de deșeuri per unitate de energie decât reactoarele mari actuale, iar amplasarea lor în mai multe zone ar putea înmulți siturile unde deșeurile ajung să fie stocate „provizoriu” pe perioade foarte lungi. Principalele elemente ale planului descris de DOE, așa cum reies din propunere, includ: depozit geologic permanent pentru combustibil uzat (deșeuri radioactive); reactoare nucleare noi, inclusiv modele avansate/SMR; reprocesarea combustibilului uzat (separarea uraniului și plutoniului pentru eventuală reutilizare); îmbogățirea uraniului; centre de date care să susțină aplicații de inteligență artificială. Contextul arată și de ce subiectul rămâne sensibil politic: încercările anterioare au eșuat din cauza opoziției locale. DOE a început căutarea unui depozit permanent în 1983 și a ales Yucca Mountain (Nevada) în 1987, dar finanțarea a fost oprită în 2010 de administrația Obama, pe fondul opoziției din Nevada, după cheltuirea a aproape 15 miliarde de dolari, mai notează Reuters. În plus, reprocesarea este contestată de unii experți pe motive de cost, securitate și risc de proliferare nucleară, iar discuția despre un depozit permanent rămâne, potrivit DOE, o condiție pentru acceptarea publică a energiei nucleare. [...]

Ministrul Energiei discută despre securitatea energetică la granița cu Ucraina.

Energie08 feb. 2026

Bogdan Ivan afirmă că energia trebuie asigurată fără excepții la granița cu Ucraina - măsură esențială în contextul crizei regionale

Ministrul Energiei spune că sprijinul pentru Ucraina nu trebuie să afecteze SEN , după o întâlnire la frontiera româno-ucraineană cu omologul său ucrainean, Denys Shmyhal . Mesajul central al lui Bogdan Ivan este că „oamenii trebuie să aibă energie, fără excepții”, indiferent de granițe sau conflicte, dar cu o condiție explicită: protejarea securității energetice a României. Ministrul afirmă că poziția României este „fermă” în privința operării interconectărilor România–Ucraina „în condiții de maximă siguranță”, inclusiv în situații de urgență. În termeni de securitate energetică națională, miza este ca aceste legături transfrontaliere să poată susține stabilitatea regională fără a introduce riscuri suplimentare pentru funcționarea internă a rețelei și pentru alimentarea consumatorilor din România. Bogdan Ivan subliniază și rolul României în ENTSO-E, rețeaua europeană a operatorilor de transport și sistem (organizația care coordonează, la nivel tehnic, funcționarea și planificarea rețelelor electrice de transport din Europa). Potrivit ministrului, România sprijină Ucraina „fără a afecta Sistemul Energetic Național”, iar „consumatorii români rămân o prioritate în orice decizie de operare” - o formulare care indică faptul că deciziile privind fluxurile de energie și echilibrarea rețelei trebuie să pornească de la siguranța alimentării interne. În același context, ministrul notează că Ucraina face „eforturi continue” pentru a menține funcționarea sistemului energetic în „condiții extrem de dificile” și pentru a rămâne conectată la rețeaua europeană. Pentru România, această conectare are o dimensiune directă de securitate: stabilitatea sistemului ucrainean și modul în care sunt gestionate interconectările pot influența regimul de funcționare la graniță și necesarul de măsuri de protecție și coordonare. Totodată, Ivan arată că „cooperarea regională și coordonarea tehnică” sunt esențiale pentru stabilitate de ambele părți ale graniței și că la discuții a fost implicată Transelectrica, prin Ștefăniță Munteanu, pentru a aborda „continuitatea și echilibrul rețelei”, inclusiv „fluxurile transfrontaliere”. În logica securității energetice naționale, accentul cade pe infrastructură funcțională, reguli de operare prudente și capacitatea de a oferi sprijin extern doar în limitele care nu slăbesc reziliența Sistemului Energetic Național. [...]

Ministrul Energiei discutând despre creșterea consumului de gaze în România.

Energie07 feb. 2026

Bogdan Ivan explică facturile mai mari la gaze - Consumul a urcat cu 25% în cea mai geroasă iarnă

România a consumat iarna aceasta cu 25% mai mult gaz decât în perioadele similare din ultimii cinci ani, pe fondul temperaturilor foarte scăzute, iar acest plus de consum s-a văzut direct în facturi, potrivit News.ro . Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a legat scumpirea facturilor de volum, nu de preț, susținând că iarna 2025-2026 a fost „cea mai geroasă” din ultimii cinci ani. Explicația oficială este că, în condițiile în care prețul gazului a fost plafonat, creșterea sumelor de plată a venit din consumul mai ridicat al gospodăriilor. Ministrul a spus că, în medie, consumul național a fost cu un sfert peste nivelul obișnuit pentru aceeași perioadă, ceea ce a dus automat la facturi mai mari pentru clienții care s-au încălzit pe gaze. „Preţul a fost plafonat, prin urmare creşterea costului facturilor a fost cauzată de un consum mai mare, fiind în cea mai geroasă iarnă din ultimii 5 ani. În medie, în România s-a consumat gaz cu 25% mai mult decât în aceeaşi perioadă a ultimilor 5 ani. Automat, orice calcul matematic facem, avem facturile mai mari”, a declarat Bogdan Ivan. În paralel, ministrul a indicat că schema de plafonare ar urma să continue și după 31 martie, tocmai pentru a evita o creștere a prețului final în facturi. El a afirmat că a văzut oferte „cu 20% mai mari” în piață pentru perioada de după această dată și că, în consecință, intenția este de a menține plafonarea „pe tot lanțul” cel puțin încă un an, cu perspectiva ca până la 31 martie 2027 prețul să rămână plafonat și, eventual, să scadă dacă se intensifică concurența. Pe termen mai lung, Bogdan Ivan a legat așteptările de reducere a presiunii asupra pieței de creșterea producției interne, menționând că din 2027 ar urma să înceapă extracția de gaze din Marea Neagră, din perimetrul Neptun Deep , ceea ce ar „aproape” dubla capacitatea de producție. Totodată, ministrul a anunțat acordarea unui sprijin pentru consumatorii vulnerabili: o bonificație de 50 de lei pe lună la factura de electricitate pentru persoane cu venituri de până la 2.500 de lei net (și praguri cumulate pentru familii), măsură valabilă până la 31 decembrie 2026 și aplicabilă în sezonul rece, între 1 octombrie și 31 martie. [...]