Știri
Știri din categoria Energie
România ar putea deveni un jucător esențial în furnizarea de minerale critice și energie, în contextul repoziționării economice globale și al unei cooperări tot mai strânse cu SUA, afirmă consilierul prezidențial Radu Burnete într-o analiză publicată pe site-ul său oficial.
După participarea la evenimentul „Critical Minerals Ministerial” organizat la Washington pe 4 februarie, Burnete subliniază că lanțurile globale de aprovizionare devin tot mai politizate și că statele occidentale își caută parteneri de încredere pentru a-și reduce dependența de China în materie de materii prime strategice. România are șansa de a juca un rol major, având resurse naturale importante și proiecte europene deja selectate în domeniul mineralelor critice.
În cadrul legislației europene „Critical Raw Materials Act”, România are deja trei proiecte strategice selectate:
Țara noastră deține o diversitate geologică rară în UE, cu peste 60 de tipuri de minerale, inclusiv cupru, teluriu, titan și zirconiu. Problema majoră este lipsa unei cartografieri moderne. Un parteneriat cu US Geological Survey ar putea oferi, pentru prima dată în ultimele decenii, o imagine detaliată și actualizată a potențialului mineral al României.
Burnete subliniază că scopul nu este doar extracția și exportul brut, ci procesarea internă pentru a obține produse cu valoare adăugată, necesare industriei auto, energetice și de apărare. Cu investiții în derulare precum fabrica Prime Batteries Technology de lângă București sau rețeaua energetică națională, România ar putea deveni un nod regional de producție și rafinare.
Discuțiile de la Washington au vizat și dezvoltarea sectorului energetic, în special:
România este singura țară de pe traseul Coridorului Vertical care produce gaze naturale, ceea ce o transformă din simplu stat de tranzit într-un actor-cheie pentru securitatea energetică regională.
Capacitatea actuală de transport a coridorului este de 5 miliarde de metri cubi pe an, cu planuri de extindere la 10 miliarde. Impactul economic estimat ar putea depăși 1,9 miliarde de dolari anual doar din vânzări de gaz american.
În Congresul SUA, delegația română – compusă din reprezentanți ai mai multor partide – a purtat discuții cu membri influenți precum Mike Rogers și Bruce Westerman, axate pe consolidarea lanțurilor de aprovizionare, investiții în apărare și colaborări bilaterale economice.
Burnete notează pozitiv faptul că la Washington „s-a vorbit o singură limbă”, în ciuda diferențelor politice interne, demonstrând că politica externă unitară este nu doar posibilă, ci necesară.
Comerțul bilateral România–SUA este în prezent modest (3,7 miliarde dolari în 2024), dar există voință politică pentru extindere. Burnete invocă o formulă simplă: nu poți fi partener strategic în apărare fără a fi și un partener economic de încredere.
Într-o lume în care infrastructura, energia și resursele naturale devin arme geopolitice, România are oportunitatea de a-și consolida suveranitatea economică și de a deveni un actor regional stabil în noile lanțuri de aprovizionare occidentale.
„America are nevoie de aliați pe care să se bazeze – aliați care pot contribui militar și care sunt gata să investească într-o economie rezilientă, neexpusă presiunilor unor puteri ostile. Răspunsul României este că SUA se pot bizui pe noi.” — Radu Burnete
Recomandate
Franța rămâne liderul european la energia nucleară , într-un context în care guvernele europene evaluează riscurile pentru aprovizionarea cu energie și pentru prețurile combustibililor, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Euronews România . Impactul unor eventuale atacuri asupra Iranului și al posibilelor represalii ar depinde, în mare măsură, de mixul energetic al fiecărei țări. În Uniunea Europeană, 12 state membre produc în prezent energie nucleară. Comisia Europeană amintește că blocul comunitar nu favorizează o tehnologie anume, iar decizia privind sursele de energie rămâne la nivel național. „Uniunea Europeană rămâne neutră din punct de vedere tehnologic în ceea ce privește sursele de energie, ceea ce înseamnă că fiecare stat decide singur de unde își asigură energia”, arată Comisia Europeană. În 2024, cele 12 țări au produs 649.524 GWh de electricitate din nuclear, cu 4,8% peste nivelul din 2023, al doilea an consecutiv de creștere după scăderea din 2022 (609.255 GWh). Totuși, datele Eurostat arată o tendință de fond descendentă: producția nucleară a scăzut cu 20% între 2014 și 2024 și cu 30% între 2004 și 2024. La nivelul mixului energetic al UE în 2024, petrolul și produsele petroliere au avut cea mai mare pondere (38%), urmate de gazul natural (21%), energia regenerabilă (20%), energia nucleară (12%) și combustibilii solizi (10%). Structura diferă însă semnificativ între state, iar țările cu ponderi mai mari de regenerabile și nuclear sunt considerate mai bine protejate față de șocuri pe piața energiei decât cele dependente de gaz. În 2024, Franța a avut de departe cea mai mare pondere a energiei nucleare în mixul energetic (40,3%). Alte țări cu ponderi ridicate au fost: Slovacia – 29,7% Suedia – 25,6% Bulgaria – 23,7% Finlanda – 23,4% Slovenia – 21,7% Cehia – 19,5% Ungaria – 16,6% Belgia – 13,2% Spania – 11,1% România – 9,1% Olanda – 1,1% Germania a renunțat complet la energia nucleară, 2023 fiind ultimul an cu producție, iar în 2024 nivelul a fost zero. Ponderea nuclearului este mai mare dacă analiza se face strict pe producția de electricitate: în UE, energia nucleară a reprezentat 23,4% din producția de electricitate în 2025, potrivit organizațiilor Ember și Energy Institute. Franța (69%) și Slovacia (66,4%) sunt cele mai dependente, iar România își acoperă aproximativ 20,5% din necesarul de electricitate din nuclear. În paralel, UE rămâne puternic dependentă de importuri: în 2024 a produs 43% din energia consumată, iar 57% a fost importată, potrivit Comisiei Europene. [...]
Sam Altman se retrage din conducerea Helion pe fondul discuțiilor pentru furnizarea de energie către OpenAI , potrivit TechCrunch , într-o mișcare care ar putea deschide calea unui parteneriat strategic între compania de inteligență artificială și startup-ul de fuziune nucleară. Decizia vine în contextul unor negocieri aflate în fază incipientă, dezvăluite anterior de Axios, care ar putea permite OpenAI să achiziționeze până la 12,5% din producția de energie a Helion. Conform datelor vehiculate, aceasta ar însemna aproximativ 5 gigawați până în 2030 și până la 50 gigawați până în 2035, un volum care sugerează planuri extrem de ambițioase pentru extinderea capacității de producție. Helion nu a confirmat oficial existența negocierilor, dar a precizat că retragerea lui Altman din funcția de președinte al consiliului de administrație are rolul de a elimina potențiale conflicte de interese și de a permite colaborări viitoare. Compania a transmis că va continua să lucreze cu acesta într-un alt rol. Pentru a atinge nivelurile de producție menționate, Helion ar trebui să construiască un număr foarte mare de reactoare: aproximativ 800 de reactoare până în 2030 încă circa 7.200 până în 2035 Fiecare reactor ar urma să producă aproximativ 50 megawați, ceea ce indică un ritm accelerat de dezvoltare, peste media industriei, unde majoritatea proiectelor vizează începutul anilor 2030 pentru operațiuni comerciale. Ce diferențiază Helion: utilizează un sistem care transformă direct energia de fuziune în electricitate evită metodele clasice bazate pe abur și turbine dezvoltă deja un prototip funcțional, numit Polaris În februarie 2026, compania a anunțat că a atins temperaturi de 150 de milioane de grade Celsius în reactorul său, apropiindu-se de pragul estimat pentru producția comercială. Mișcarea lui Altman nu este singulară: anterior, acesta s-a retras și din conducerea altui startup energetic, Oklo, pentru a permite parteneriate similare cu companii din domeniul inteligenței artificiale. Strategia sugerează o direcție clară: asigurarea unor surse masive de energie pentru infrastructura AI, cunoscută pentru consumul ridicat. Dacă acordul se concretizează, OpenAI ar deveni unul dintre principalii clienți ai Helion, alături de Microsoft, care a semnat încă din 2023 un contract pentru furnizarea de energie începând cu 2028. [...]
Lacul Vidraru începe să fie reumplut din aprilie 2026, iar producția de energie ar putea fi reluată în toamnă , după finalizarea unor lucrări majore de modernizare, informează Economica.net . Hidroelectrica a golit controlat lacul în august 2025 pentru intervenții esențiale la infrastructura barajului, unele neatinse de peste 50 de ani. Directorul general al companiei, Bogdan Badea, a explicat că lucrările la golirile de fund – componente critice pentru siguranța barajului – sunt aproape finalizate, ceea ce permite începerea procesului de reumplere. Nivelul minim necesar exploatării ar putea fi atins în jurul lunii octombrie 2026, în funcție de precipitații și debitele râului Argeș. Calendar estimativ al reluării activității aprilie 2026: începe reumplerea lacului octombrie 2026: atingerea nivelului minim de exploatare noiembrie 2026: repornirea treptată a hidrocentralei Reluarea producției va fi graduală, inițial cu trei hidroagregate, în timp ce al patrulea va rămâne în modernizare. De ce a fost golit lacul Golirea nu a fost accidentală, ci o măsură necesară pentru retehnologizare. Instalațiile vizate datează din anii ’60, iar ultima intervenție majoră a avut loc în 1974. Oficialii subliniază că aceste lucrări sunt esențiale nu doar pentru producția de energie, ci și pentru siguranța barajului și gestionarea resurselor de apă. Investiție strategică în energie Proiectul de modernizare, în valoare de aproximativ 200 de milioane de euro, urmărește: creșterea puterii instalate de la 220 MW la 244 MW îmbunătățirea eficienței și siguranței automatizarea proceselor și operare de la distanță Hidrocentrala Vidraru, una dintre cele mai importante din România, are în prezent o producție medie anuală de circa 400 GWh. Modernizarea ar trebui să crească performanța și durata de viață a infrastructurii. Procesul de reumplere marchează intrarea într-o nouă etapă a proiectului, cu impact direct asupra sistemului energetic național și asupra comunităților dependente de resursele de apă din zonă. [...]
Ambasadorul SUA spune că România poate schimba jocul energetic în regiune , într-un context în care reducerea dependenței de Rusia rămâne o miză majoră, relatează Antena 3 CNN , citând un interviu acordat AGERPRES de Darryl Nirenberg , ambasadorul Statelor Unite la București. Declarațiile au fost făcute luni, în primul interviu acordat presei române de la preluarea mandatului. Nirenberg a legat explicit tema energiei de securitatea națională și de dezvoltarea economică, susținând că România are resurse deja exploatate și altele care urmează să fie valorificate. „La bază, România are potențial să revoluționeze domeniul energetic în Europa Centrală și de Est, în ceea ce privește reducerea dependenței de Rusia. Cum a spus președintele Trump, securitatea energetică înseamnă securitate națională, iar energia este cheia dezvoltării economice.” Pe zona nucleară, ambasadorul a spus că „programul nuclear este promițător” și a indicat implicarea SUA prin tehnologie și companii în proiectele de la Cernavodă, menționând refacerea reactoarelor. Totodată, a făcut referire la reactoarele modulare mici (SMR), o tehnologie de centrale nucleare de dimensiuni mai reduse, dezvoltată în baza unui acord interguvernamental cu contribuție americană. În ceea ce privește finanțarea proiectului SMR, Nirenberg a afirmat că Eximbank și Development Finance Corporation s-au angajat să investească „până la 3 miliarde” și, respectiv, „un miliard de dolari”. Ambasadorul a mai spus că una dintre prioritățile mandatului său în România este avansarea oportunităților economice și comerciale, „în special în domeniile energiei, mineralelor critice și tehnologiei”, cu obiectivul de a sprijini companiile americane și de a consolida legăturile bilaterale. [...]
Electrica va distribui dividende de 50 milioane lei către bugetul de stat , potrivit Profit.ro . Decizia apare în contextul în care compania pregătește, în paralel, un program de investiții de aproape 2 miliarde lei. Dividendele de 50 milioane lei și miza pentru acționarul stat Distribuirea dividendelor către bugetul de stat înseamnă o intrare directă de numerar la nivelul finanțelor publice, din partea unui emitent relevant din sectorul energetic listat la bursă. În practică, astfel de plăți sunt urmărite atât de investitori, cât și de autorități, pentru că reflectă politica de remunerare a acționarilor și capacitatea companiei de a genera și aloca resurse. În același timp, nivelul dividendelor trebuie citit împreună cu nevoile de finanțare ale companiei, mai ales într-o perioadă în care rețelele de distribuție și infrastructura energetică au nevoie de modernizări și extinderi. Din această perspectivă, mesajul implicit este unul de echilibru între distribuirea de profit și susținerea investițiilor. „Compania va distribui dividende de 50 milioane lei către bugetul de stat”, relatează Profit.ro. Investiții de aproape 2 miliarde lei, în paralel cu distribuirea de numerar Conform aceleiași surse, Electrica pregătește investiții de aproape 2 miliarde lei. Dimensiunea programului indică un efort semnificativ de capital, într-un sector în care investițiile sunt, de regulă, multianuale și puternic influențate de reglementare și de ritmul de dezvoltare a consumului și a producției. Alocarea simultană a unor sume pentru investiții și a dividendelor către acționari este un indicator urmărit de piață, pentru că poate influența structura de finanțare (resurse proprii versus împrumuturi) și, implicit, profilul de risc și costurile viitoare ale companiei. Profit.ro nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre calendarul plății dividendelor sau despre destinațiile exacte ale investițiilor. [...]
Schema de sprijin pentru facturile la energie electrică se prelungește în forma actuală până la finalul lui 2026 , potrivit EVZ , după ce autoritățile au decis continuarea mecanismului și după 31 martie. Măsura vizează consumatorii vulnerabili și presupune acordarea unui ajutor lunar de 50 de lei, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Prelungirea vine în contextul în care modificările legislative care ar fi trebuit să simplifice accesul la sprijin și să reducă birocrația nu au fost adoptate. În consecință, după 1 aprilie rămân neschimbate plafonul de venit, procedura de depunere a cererilor și modul de acordare a ajutorului, pe baza Ordonanței de Urgență nr. 35/2025 privind sprijinul acordat consumatorilor casnici aflați în sărăcie energetică. Prelungirea până la finalul anului păstrează aceleași condiții și același ajutor Sprijinul se acordă la cerere persoanelor singure cu venit net lunar de maximum 1.940 de lei și familiilor în care venitul net lunar pe membru nu depășește 1.784 de lei. Voucherul este de 50 de lei pe lună și poate fi folosit exclusiv pentru plata facturilor la energie electrică. Cererile pentru acordarea voucherelor au început să fie depuse din 20 august, odată cu lansarea aplicației informatice EPIDS, dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale. Solicitanții pot transmite cererile online, prin oficiile poștale sau prin primării. Ce arată datele despre cereri și câți beneficiari sunt în practică Până în prezent, potrivit informațiilor din articol, au fost depuse peste 1 milion de cereri pentru ajutorul la energie electrică, dintre care aproximativ 729.000 au fost verificate și aprobate. Numărul beneficiarilor variază lunar, în funcție de schimbările veniturilor declarate. La nivelul întregului program, EVZ menționează 5,79 milioane de solicitări depuse, dintre care 5,39 milioane au fost considerate eligibile. În același timp, deși inițial se estimau 2,1 milioane de gospodării eligibile, în realitate aproximativ 700.000 de persoane beneficiază de ajutor, iar impactul bugetar prognozat era de aproape un miliard de lei. Ce urmează pentru cei care au primit deja sprijinul și discuțiile despre deducerea directă pe factură Pentru beneficiarii existenți, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) indică faptul că nu este necesară depunerea unei noi cereri: tichetul de 50 de lei continuă să fie acordat automat. Actualizarea cererii este necesară doar în cazul unor schimbări semnificative, precum mutarea domiciliului sau modificarea componenței familiei, prin aplicația EPIDS. În paralel, Guvernul a analizat un mecanism prin care ajutorul să fie acordat direct pe factură, fără depunerea cererilor, însă acesta nu a fost pus în aplicare până acum. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a descris intenția de a introduce un mecanism de verificare a veniturilor („cross-check”), astfel încât suma să fie dedusă automat din factură: „Imediat ce se termină actuala schema în 31 martie, putem să venim cu această formulă în care nu mai punem oamenii pe drumuri și să scadă automat din factură acea sumă de bani. Pentru a proteja consumatorii vulnerabili aproximativ 2,1 milioane de puncte de consum, circa 3,5 milioane de oameni”, a explicat ministrul Bogdan Ivan. Până la o eventuală schimbare de arhitectură a sprijinului, decizia relevantă pentru consumatori este că schema rămâne în vigoare în forma actuală până la finalul anului, cu aceleași praguri de venit, aceleași canale de depunere și aceleași reguli de continuitate pentru cei deja înscriși. [...]
