Știri
Știri din categoria Energie
România ar putea deveni un jucător esențial în furnizarea de minerale critice și energie, în contextul repoziționării economice globale și al unei cooperări tot mai strânse cu SUA, afirmă consilierul prezidențial Radu Burnete într-o analiză publicată pe site-ul său oficial.
După participarea la evenimentul „Critical Minerals Ministerial” organizat la Washington pe 4 februarie, Burnete subliniază că lanțurile globale de aprovizionare devin tot mai politizate și că statele occidentale își caută parteneri de încredere pentru a-și reduce dependența de China în materie de materii prime strategice. România are șansa de a juca un rol major, având resurse naturale importante și proiecte europene deja selectate în domeniul mineralelor critice.
În cadrul legislației europene „Critical Raw Materials Act”, România are deja trei proiecte strategice selectate:
Țara noastră deține o diversitate geologică rară în UE, cu peste 60 de tipuri de minerale, inclusiv cupru, teluriu, titan și zirconiu. Problema majoră este lipsa unei cartografieri moderne. Un parteneriat cu US Geological Survey ar putea oferi, pentru prima dată în ultimele decenii, o imagine detaliată și actualizată a potențialului mineral al României.
Burnete subliniază că scopul nu este doar extracția și exportul brut, ci procesarea internă pentru a obține produse cu valoare adăugată, necesare industriei auto, energetice și de apărare. Cu investiții în derulare precum fabrica Prime Batteries Technology de lângă București sau rețeaua energetică națională, România ar putea deveni un nod regional de producție și rafinare.
Discuțiile de la Washington au vizat și dezvoltarea sectorului energetic, în special:
România este singura țară de pe traseul Coridorului Vertical care produce gaze naturale, ceea ce o transformă din simplu stat de tranzit într-un actor-cheie pentru securitatea energetică regională.
Capacitatea actuală de transport a coridorului este de 5 miliarde de metri cubi pe an, cu planuri de extindere la 10 miliarde. Impactul economic estimat ar putea depăși 1,9 miliarde de dolari anual doar din vânzări de gaz american.
În Congresul SUA, delegația română – compusă din reprezentanți ai mai multor partide – a purtat discuții cu membri influenți precum Mike Rogers și Bruce Westerman, axate pe consolidarea lanțurilor de aprovizionare, investiții în apărare și colaborări bilaterale economice.
Burnete notează pozitiv faptul că la Washington „s-a vorbit o singură limbă”, în ciuda diferențelor politice interne, demonstrând că politica externă unitară este nu doar posibilă, ci necesară.
Comerțul bilateral România–SUA este în prezent modest (3,7 miliarde dolari în 2024), dar există voință politică pentru extindere. Burnete invocă o formulă simplă: nu poți fi partener strategic în apărare fără a fi și un partener economic de încredere.
Într-o lume în care infrastructura, energia și resursele naturale devin arme geopolitice, România are oportunitatea de a-și consolida suveranitatea economică și de a deveni un actor regional stabil în noile lanțuri de aprovizionare occidentale.
„America are nevoie de aliați pe care să se bazeze – aliați care pot contribui militar și care sunt gata să investească într-o economie rezilientă, neexpusă presiunilor unor puteri ostile. Răspunsul României este că SUA se pot bizui pe noi.” — Radu Burnete
Recomandate
Ponderea regenerabilelor în producția de electricitate din UE rămâne dominantă, dar scăderea ușoară a volumelor și creșterea producției pe fosili indică o tranziție încă volatilă , potrivit Economedia , care citează date Eurostat preluate de Agerpres . În 2025, sursele regenerabile au asigurat 47,2% din producția totală de electricitate a Uniunii Europene. Regenerabilele au generat 1,33 milioane GWh, în ușoară scădere (minus 0,5%) față de 2024, în timp ce producția de electricitate din combustibili fosili a crescut cu 3,2% și a ajuns la 0,83 milioane GWh, adică 29,6% din total. Energia nucleară a contribuit cu 0,65 milioane GWh (23,2% din total), în creștere cu 0,2% față de anul anterior. Ce semnal transmit datele pentru piața energiei Dincolo de menținerea regenerabilelor pe primul loc, combinația dintre scăderea ușoară a producției „verzi” și avansul producției pe fosili sugerează că mixul energetic rămâne sensibil la factori precum disponibilitatea resurselor (de exemplu, hidro), cererea și condițiile de piață. În paralel, datele preliminare indică o creștere a aprovizionării cu gaze naturale și energii regenerabile în UE față de 2024, în timp ce aprovizionarea cu cărbune și produse petroliere a continuat să scadă. Aprovizionarea cu energie: gaze și regenerabile în creștere, cărbune în recul istoric Aprovizionarea cu gaze naturale a crescut pentru al doilea an consecutiv, după declinul sever din 2023. În 2025, a urcat cu 2,3% față de 2024, până la aproximativ 13,1 milioane terajouli (TJ). Aprovizionarea cu energii regenerabile a crescut cu 1,4% față de 2024, până la 11,5 milioane TJ, chiar dacă generarea de energie hidro a scăzut. A crescut și aprovizionarea cu energie nucleară, cu 0,2%, la 650.648 GWh. Pe partea de cărbune, declinul a continuat și a atins noi minime în seriile statistice: aprovizionarea cu lignit a scăzut cu 7,7%, la 184,741 milioane tone, iar cea cu huilă a coborât cu 3,2%, la 107,072 milioane tone — cele mai reduse niveluri de când se publică datele (1990). La produse petroliere, aprovizionarea a totalizat 448,656 milioane tone, în scădere cu 2,8% față de 2023. [...]
Donald Trump spune că SUA ar putea reimpune în curând sancțiuni asupra exporturilor de petrol rusesc , după ce riscurile de întrerupere a aprovizionării globale s-au redus odată cu reluarea fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz , relatează Kyiv Post . Mesajul, transmis la summitul G7 de marți, indică o posibilă întărire a presiunii economice asupra Moscovei, într-un moment în care politica americană a oscilat în ultimele luni din cauza volatilității pieței energetice. Trump a spus că măsura a fost amânată din cauza temerilor legate de perturbarea livrărilor de energie în timpul recentului conflict din Orientul Mijlociu. Potrivit acestuia, „în curând vom putea face asta”, deoarece petrolul „curge din nou” prin Hormuz, făcând trimitere la acordul cu Iranul care a pus capăt războiului regional. De ce contează: sancțiunile au fost „relaxate” ca tampon pentru piața globală În material se arată că politica SUA privind sancțiunile pe petrolul rusesc s-a schimbat repetat. În martie, Departamentul Trezoreriei, condus de secretarul Scott Bessent, a introdus excepții limitate care au permis livrarea unor transporturi de țiței rusesc deja încărcate, după o creștere a prețurilor la energie pe fondul războiului SUA–Israel cu Iran (izbucnit pe 28 februarie) și al perturbărilor rutelor de transport din Golf. Măsurile au fost prezentate ca un „tampon” temporar pentru piețele globale, iar derogările au fost ulterior prelungite până în aprilie prin licența generală 134B. Kyiv Post notează că, potrivit Reuters, excepțiile urmăreau și să ajute „țările sărace și vulnerabile” care se confruntau cu penurii, pe fondul accesului mai dificil la petrolul din Orientul Mijlociu. Oscilații în mai și presiune din partea aliaților În mai, abordarea Washingtonului a continuat să se schimbe: pe 17 mai, administrația Trump a încheiat un program de derogări pentru sancțiuni, semnalând o revenire la presiune economică mai dură asupra Rusiei. O zi mai târziu, pe 18 mai, SUA au extins totuși derogarea pentru încă 30 de zile, invocând din nou îngrijorări privind instabilitatea pieței energiei. Aceste ajustări repetate au atras critici din partea aliaților europeni și a Ucrainei. Președintele Volodîmîr Zelenski a avertizat că Rusia, dependentă de veniturile din petrol pentru finanțarea războiului, nu ar trebui să beneficieze de relaxarea sancțiunilor în timp ce continuă atacurile asupra orașelor ucrainene. În acest context, stabilizarea fluxurilor prin Hormuz ar putea elimina principalul argument invocat pentru amânare și ar deschide calea pentru reintroducerea unor măsuri mai dure asupra exporturilor de petrol rusesc, conform declarațiilor lui Trump citate de publicație. [...]
Explozia prețurilor la carburanți în Crimeea arată cum atacurile cu drone pot bloca rapid alimentarea și turismul , potrivit HotNews , care relatează despre scumpiri bruște și restricții la vânzare după loviturile ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești. În Ialta, prețul benzinei la una dintre stațiile de alimentare a ajuns la 350 de ruble pe litru (20,84 lei), a declarat pentru Kommersant Alexander Slepinin, proprietar de pensiune, citat de publicația independentă rusă The Moscow Times . El susține că este singura stație din oraș unde se vinde fără restricții, dar fără cozi, deoarece „majoritatea șoferilor nu își pot permite să alimenteze”. „O canistră costă 7.000 de ruble (416,87 de lei, n.r.). Turiștii care vin cu mașina își aduc rezerve cu ei. Fluxul de turiști este aproape inexistent. La hotelul vecin, întreg personalul a fost trimis acasă, iar angajaților rămași li s-a redus salariul la jumătate.” Restricții și disponibilitate: alimentare „pe porții” în Sevastopol Ministerul Energiei și Resurselor Naturale din Crimeea anexată a anunțat sâmbătă dimineață că vânzarea liberă de combustibil are loc la 99 de stații de alimentare de pe peninsulă. În Sevastopol, autoritățile locale indică disponibilitate la nouă stații, însă cu restricții: maximum 20 de litri per mașină; interdicție la vânzarea în canistre. Prețuri oficiale vs. piața reală și piața neagră Rosstat a indicat anterior un preț mediu în Crimeea de: benzină AI-92: 123,5 ruble/litru (7,35 lei); benzină AI-95: 170,6 ruble/litru (10,16 lei). În practică, potrivit Kommersant (citat în material), în Sevastopol un litru ar ajunge până la 199 de ruble (11,85 lei), iar în ansamblu, în Crimeea, la 185–200 de ruble (11,02–11,91 lei). Pe piața neagră, prețurile ar urca la 250–400 de ruble pe litru (14,89–23,82 lei). De ce contează: șoc de ofertă din rafinării, cu efect în lanț Materialul leagă criza de atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești . Conform datelor Reuters citate, producția de benzină din Rusia „din această săptămână” s-a redus la 65% din nivelul consumului de vară, iar producția de motorină a scăzut cu aproape 40%. Energy Intelligence estimează că gradul de utilizare a rafinăriilor a coborât la cele mai mici valori din ultimele două decenii. Oficial, restricții la vânzarea de combustibil sunt în vigoare în peste 40 de regiuni din Rusia, iar, potrivit calculelor The Insider (citate în articol), diverse limite și interdicții ar fi fost introduse practic în întreaga țară și în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. [...]
Nivelul scăzut al Dunării nu impune, deocamdată, restricții la CNE Cernavodă , iar ambele reactoare funcționează la putere nominală, potrivit G4Media . Mesajul companiei Nuclearelectrica vine în contextul îngrijorărilor legate de secetă și de efectele ei asupra producției de energie, însă operatorul spune că impactul climatic asupra activității sale este, în mod obișnuit, redus. Compania arată că singurul episod în care o unitate a centralei a fost afectată de secetă severă a avut loc în august 2003, când Unitatea 1 a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, considerat atunci cel mai redus din ultimii 160 de ani. De ce contează pentru funcționarea centralei Centrala de la Cernavodă folosește apa din Dunăre pentru răcirea reactoarelor, iar elementul determinant pentru operare este nivelul apei din bazinul de aspirație din care este preluată apa, nu doar nivelul fluviului în general. Nuclearelectrica susține că, atât timp cât sunt îndeplinite condițiile de operare – în special cele privind securitatea nucleară – factorii climatici au un impact redus chiar și în perioade dificile pentru alți producători de energie. Pragurile de operare în caz de secetă extremă Nuclearelectrica precizează că doar în scenariul unei secete extreme sunt prevăzute praguri de operare care pot duce la oprirea reactoarelor, pentru a asigura securitatea nucleară, conform procedurilor și specificațiilor de proiect. Pragurile menționate sunt: 2,50 mdMB – poate fi oprită prima unitate; 2,35 mdMB – poate fi oprită și a doua unitate. (mdMB înseamnă „metri deasupra nivelului Mării Baltice”, sistemul de referință altimetric folosit în România pentru măsurarea cotelor.) Compania mai afirmă că, în cazul opririi unuia sau ambelor reactoare, ar exista în continuare suficientă apă în bazinul de aspirație pentru răcire, prin utilizarea unor pompe speciale cu o înălțime de aspirație mai redusă, de aproximativ 1,4 mdMB . [...]
Criza de combustibil din Rusia împinge piața spre soluții digitale de „monitorizare” în timp real , după ce mai multe platforme au lansat hărți interactive care indică benzinăriile unde se poate alimenta, potrivit G4Media . Instrumentele au apărut pe fondul unei crize a carburanților, iar una dintre hărți a fost dezvoltată de o bancă rusească, pe baza analizei a milioane de tranzacții anonime de achiziție de benzină. Din aceste date, banca a estimat disponibilitatea benzinei la nivel național. Harta respectivă acoperă peste 20.000 de benzinării și permite urmărirea stării acestora în timp real. În paralel, au fost lansate și alte hărți, inclusiv regionale, unele cu comentarii ale șoferilor despre cozile de la benzinării. Potrivit presei internaționale citate de EFE, criza combustibililor ar fi fost declanșată de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești și ar fi afectat o treime din populația țării. În plan de politică economică, guvernul rus a anunțat miercuri o interdicție privind exporturile de motorină și începerea importurilor de combustibil, măsuri prezentate ca încercare de stabilizare a pieței. [...]
Rețele Electrice România scoate la licitație lucrări de până la 387 milioane lei fără TVA , un pachet multianual care poate accelera modernizarea rețelelor de înaltă tensiune în trei regiuni și, implicit, capacitatea de racordare și siguranța alimentării, potrivit Economica . Licitația vizează contracte de lucrări la instalațiile de înaltă tensiune, structurate pe trei loturi, corespunzătoare celor trei regiuni operaționale deservite de companie: Muntenia (inclusiv București), Banat și Dobrogea. Informațiile sunt prezentate de Agerpres , citată în articol. Ce lucrări intră în pachet și unde se fac Proiectele includ racordări, întăriri de rețea și extinderi ale stațiilor de transformare și ale liniilor electrice, în municipiul București și în județele Ilfov, Giurgiu, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș, Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași. Pentru liniile electrice de înaltă tensiune (aeriene și subterane) sunt menționate activități precum lucrări preliminare construcției, sistematizări de terenuri, intervenții la stâlpi și la elemente electromecanice ale rețelei. În stațiile de transformare, lucrările includ demontarea echipamentelor existente și montarea unora noi de înaltă, medie și joasă tensiune, inclusiv echipamente de telecontrol și protecție (sisteme care permit operarea și supravegherea de la distanță și intervenția automată la defecte). Calendar și condiții de execuție Termenul de depunere a ofertelor este 17 august 2026, iar durata contractului atribuit este de 60 de luni de la semnare. Pe parcursul execuției, compania precizează că vor fi respectate cerințele legale și de reglementare privind protecția mediului, precum și standardele relevante în vigoare. Context: dimensiunea rețelei operate Rețele Electrice România operează o rețea de circa 136.000 km în Muntenia (inclusiv București), Banat și Dobrogea, acoperind o treime din piața locală de distribuție, și derulează un program de investiții pentru îmbunătățirea calității serviciilor, siguranței și performanței rețelelor, în linie cu standardele de mediu ale grupului PPC. Infrastructura include 293 de stații de transformare și peste 26.000 de posturi de transformare. [...]
