Știri
Știri din categoria Infrastructură
Autostrada A7, care urmează să lege Bucureștiul de Pașcani până la finalul lui 2026, este privită de antreprenorii locali drept un catalizator economic major pentru Moldova, susține Lucian Grecu, proprietarul hotelului Unirea din Iași. Într-un interviu acordat Ziarului Financiar, omul de afaceri afirmă că proiectul, susținut activ de el în ultimii șapte-opt ani prin diverse asociații, va genera un val de oportunități economice și turistice în întreaga regiune.
„Este o minune care în sfârșit se întâmplă. Va aduce mai mulți turiști, dar și alte afaceri vor beneficia. Vom simți o creștere generală a bunăstării”, a spus Lucian Grecu, care este activ și în domeniul imobiliar. Datele oficiale arată însă o ușoară scădere a numărului de turiști în Iași în 2024, de la 402.000 în 2023, la 367.000. Totuși, Grecu este optimist că autostrada A7 va inversa această tendință.
În prezent, în Iași există 91 de unități de cazare, dintre care 31 sunt hoteluri, ceea ce creează o capacitate considerabilă de absorbție pentru un eventual flux crescut de turiști. Autostrada va permite legături mai rapide și previzibile cu Bucureștiul și cu celelalte regiuni ale țării, reducând timpul de tranzit pentru persoane, dar și pentru mărfuri.
Lucian Grecu subliniază și importanța conexiunilor suplimentare de la Pașcani spre Iași, care vor asigura legătura efectivă cu autostrada pentru cel mai important centru urban al Moldovei. De asemenea, el atrage atenția că și autostrada A8, aflată în plan, va completa rețeaua de infrastructură modernă din estul României, sporind potențialul de export și de atragere de investiții.
| Domeniu | Impact estimat |
|---|---|
| Turism | Creșterea numărului de vizitatori |
| Transport marfă | Reducerea costurilor și a timpului |
| Imobiliare | Aprecierea valorii terenurilor |
| Investiții străine | Acces mai facil, atragere de capital |
| Exporturi | Facilitarea legăturilor externe |
În concluzie, autostrada A7 este văzută nu doar ca o lucrare de infrastructură, ci ca un mijloc de dezvoltare regională, cu beneficii tangibile pentru antreprenori, locuitori și investitori. Rămâne de văzut în ce măsură autoritățile locale și centrale vor reuși să capitalizeze pe această oportunitate, prin politici coerente de atragere a turismului și a investițiilor.
Recomandate
Tunelul Meseș va deveni cel mai lung tunel de autostradă din România, fiind parte din Autostrada Transilvania (A3), care leagă Cluj-Napoca de Oradea. Conform Adevărul , pregătirile pentru construcția acestui tunel au început recent, iar finalizarea întregii autostrăzi este așteptată după 2030. Tunelul Meseș, cu o lungime de aproape trei kilometri, va fi o componentă esențială a Autostrăzii Transilvania. Acesta va depăși în lungime alte tuneluri aflate în construcție, precum Tunelul Holdea și Tunelul Poiana, ambele situate pe Autostrada A1. Istoricul Autostrăzii Transilvania Lucrările la Autostrada Transilvania au început în 2004, în urma unui contract cu compania Bechtel. Inițial, construcția a demarat pe un tronson din județul Bihor, dar a fost suspendată ulterior. De-a lungul timpului, au fost inaugurate mai multe segmente, însumând aproape 30 de kilometri din cei 167 de kilometri planificați. În 2026, se așteaptă inaugurarea a încă aproximativ 70 de kilometri de autostradă, inclusiv tronsonul dintre Nădășelu și Poarta Sălajului. Acest tronson va conecta județele Cluj și Sălaj și va include două viaducte și un nod rutier, toate programate pentru finalizare în același an. Caracteristicile Tunelului Meseș Tunelul Meseș va fi situat între localitățile Ciumărna și Crasna din județul Sălaj și va avea două tuburi, fiecare cu două benzi pe sens. Conform acordului de mediu, tunelul va include galerii de legătură pentru situații de urgență, sisteme de monitorizare și ventilare, și iluminare specifică. „Tunelul rutier este prevăzut a se realiza în zona munților Meseș, a căror altitudine este de 750 metri. Tunelul Meseș este un tunel rutier pentru autostradă, cu o lungime de aproximativ 2,7 km, realizat în sistem bitub, cu două benzi pe sens, având în vedere normativele europene de siguranță și confort în tunel”, se arată în acordul de mediu al proiectului. Motivația și impactul proiectului Decizia de a construi Tunelul Meseș a fost luată pentru a minimiza impactul asupra mediului și pentru a evita săpăturile adânci necesare în proiectul inițial. În 2019, Guvernul României a avizat Studiul de Fezabilitate al tunelului, iar în 2023, proiectul a fost scos la licitație de CNAIR, cu o valoare estimată de peste un miliard de lei, fără TVA. În aprilie 2025, a fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru întregul lot care include Tunelul Meseș. Finalizarea autostrăzii este preconizată pentru 2031, odată cu realizarea ultimilor 41 de kilometri și a celor 65 de viaducte, poduri și pasaje planificate. Lista principalelor segmente și termene de finalizare Segmentul Gilău – Nădășelu : 9,5 km, deschis în 2018 Segmentul Biharia – Borș : 5,4 km, inaugurat în 2020 Segmentul Nușfalău – Suplacu de Barcău : 13,6 km, deschis în 2023 Tronsonul Nădășelu – Poarta Sălajului : 40 km, finalizare în 2026 Tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș : 26 km, finalizare în 2026 Segmentul Chiribiș – Biharia : 28,5 km, finalizare în 2027 Proiectul Tunelului Meseș reprezintă un pas important în dezvoltarea infrastructurii de transport din România, contribuind la îmbunătățirea conectivității între regiunile nord-vestice ale țării. [...]
Guvernul României a aprobat un împrumut de 500 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru finanțarea Autostrăzii Sibiu–Pitești , unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din țară. Decizia a fost adoptată pe 12 martie 2026 și urmează să fie ratificată de Parlament, potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Contractul de finanțare a fost semnat în ianuarie 2026 de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la București și ulterior la Luxemburg. Suma reprezintă a doua tranșă dintr-un pachet total de finanțare de 1 miliard de euro acordat de Banca Europeană de Investiții pentru realizarea autostrăzii care va traversa Munții Carpați. Cum vor fi folosiți banii Împrumutul va putea fi utilizat pe o perioadă de 36 de luni de la semnarea acordului și va fi tras în cel mult 10 tranșe. Fiecare tranșă trebuie să aibă o valoare minimă de 50 de milioane de euro. Principalele caracteristici ale finanțării sunt: împrumutul poate acoperi până la 50% din costul total al proiectului , fără TVA și exproprieri; fiecare tranșă va avea condiții financiare stabilite separat, inclusiv dobânda și calendarul rambursării; perioada de maturitate poate ajunge până la 27 de ani pentru creditele rambursate în rate sau 16 ani pentru cele rambursate integral la scadență. Contractarea împrumutului face parte din strategia Guvernului de administrare a datoriei publice pentru perioada 2025–2027, care prevede utilizarea finanțărilor externe oferite de instituții financiare internaționale pentru proiecte majore de infrastructură. Proiect strategic pentru România Autostrada Sibiu–Pitești este considerată una dintre cele mai importante investiții rutiere ale României, deoarece va asigura prima conexiune de autostradă peste Munții Carpați și va lega Transilvania de sudul țării și de portul Constanța. Proiectul are o lungime totală de 122,11 kilometri și este împărțit în cinci secțiuni: Sibiu – Boița (14,15 km) Boița – Cornetu (30,35 km) Cornetu – Tigveni (37,40 km) Tigveni – Curtea de Argeș (9,86 km) Curtea de Argeș – Pitești (30,35 km) Autostrada face parte din Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T) și beneficiază de finanțare atât din fonduri europene nerambursabile, cât și din bugetul de stat. Potrivit ministrului Finanțelor, proiectul este esențial pentru conectivitatea economică a României și pentru integrarea coridoarelor europene de transport, iar finalizarea lucrărilor este estimată pentru anul 2028. [...]
Lucrările pe lotul 3 Mircești – Pașcani al Autostrăzii A7 au ajuns la circa 42% stadiu fizic , iar tronsonul rămâne finanțat prin împrumuturi din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deoarece este puțin probabil să fie finalizat până la termenul-limită pentru proiectele finanțate din granturi europene, potrivit informațiilor publicate de Economedia . Imagini recente filmate pe 11 martie 2026 și publicate pe platforma YouTube de pasionatul de infrastructură Răducu P Drum arată evoluția lucrărilor pe segmentul Mircești – Pașcani, parte a tronsonului Bacău – Pașcani din Autostrada Moldovei A7. Clipul, cu o durată de aproape nouă minute, surprinde mai multe puncte ale șantierului, unde lucrările continuă la terasamente și structuri. Situația actuală a lucrărilor Conform datelor Centrului de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN), stadiul proiectului pe acest lot este următorul: Indicator Stadiu Progres fizic 42% Progres financiar 16,56% Lungime lot 28,09 km Lotul Mircești – Pașcani este unul dintre cele trei segmente ale autostrăzii Bacău – Pașcani, cu o lungime totală de aproximativ 77,38 kilometri . Contractul pentru construcție a fost semnat în februarie 2023 cu asocierea de firme SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade , companii controlate de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu. Valoarea lucrărilor pentru acest lot este de aproximativ 1,76 miliarde lei fără TVA , iar termenul contractual de execuție este de 30 de luni. Cum sunt împărțite loturile dintre Bacău și Pașcani Tronsonul este împărțit în trei segmente principale: Lotul 1 Săucești – Trifești – 30,3 km Lotul 2 Trifești – Gherăești – 18,99 km Lotul 3 Mircești – Pașcani – 28,09 km Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere estimează că toate cele trei loturi ar putea fi deschise circulației în august 2026 , însă acest calendar depinde de ritmul lucrărilor din teren. Situația pe celelalte segmente ale A7 Autostrada Moldovei între Focșani și Pașcani este împărțită în șase loturi. Până acum, traficul a fost deschis pe: Lotul 1 Focșani – Domnești Târg (35,6 km) Porțiunea Domnești Târg – Adjud din lotul 2 Domnești Târg – Răcăciuni (aprox. 17 km) Restul lotului 2, în lungime de aproximativ 17 km, ar urma să fie deschis în mai 2026 , conform unui răspuns transmis de CNAIR către Economedia. Estimări diferite privind termenul final Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban , a sugerat recent că circulația ar putea fi deschisă până la Bacău în jurul Paștelui din 2026 . Totuși, organizațiile civice care monitorizează șantierele de infrastructură sunt mai prudente. Asociația „Moldova vrea Autostradă” consideră că termenul realist pentru circulația continuă până la Bacău ar fi iunie 2026 , dacă ritmul lucrărilor crește. Organizația a semnalat și diferențe între stadiul raportat oficial și situația observată pe teren. La rândul său, Asociația Pro Infrastructură estimează că deschiderea autostrăzii până la Pașcani se va face în etape pe parcursul anului 2026, cu finalizarea completă posibilă abia spre finalul anului. Constructorul Dorinel Umbrărescu a declarat că secțiunea Adjud – Săbăoani ar putea fi gata până la 31 august 2026 , iar ultimii kilometri până la Pașcani ar putea fi finalizați până la 22 decembrie 2026 . Autostrada A7 este considerată unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România, deoarece va lega Moldova de rețeaua națională de autostrăzi și va crea o rută rapidă între Ploiești, Buzău, Focșani, Bacău și Pașcani. [...]
Autostrada A7 aduce pentru Grupul Agricola timpi de livrare mai scurți și mai multă siguranță în transport, fără a influența însă direct exporturile , susține conducerea companiei. Potrivit Ziarului Financiar , grupul din Bacău a început încă din 2025 să își consolideze infrastructura logistică, inclusiv prin închirierea unui depozit de 5.400 mp în cadrul ELI Park Bacău, mizând pe conectarea la noua autostradă. Andrei Munteanu , director operator logistic Agricola, afirmă că principalul avantaj al A7 este optimizarea livrărilor către sudul țării și creșterea siguranței în trafic. În ceea ce privește costurile, eventualele economii din consumul de combustibil ar putea fi compensate de majorările de taxe deja anunțate. Oficialul precizează însă că infrastructura rutieră nu influențează în mod direct creșterea exporturilor companiei. Grupul Agricola exportă anual o parte relevantă din producție, astfel: 12–15% din producția de carne de pasăre; circa 6% din producția de salamuri; aproximativ 32% din producția de ready-meals. Portofoliul companiei include peste 3.000 de produse, iar structura grupului cuprinde Agricola Internațional, Salbac, Europrod, Avicola Lumina și Aicbac. Activitatea este diversificată, de la procesarea cărnii și produse ready-meal, până la producția de ouă și administrarea a 3.000 de hectare de teren arabil. În 2024, grupul a raportat o cifră de afaceri de 1,23 miliarde lei, în creștere cu 6% față de anul anterior. Pentru 2025, compania a bugetat investiții de 32 milioane euro, de aproape 2,5 ori mai mari decât în 2024. Planurile vizează: modernizarea și extinderea abatorului de la Prăjești; dezvoltarea unei noi linii de produse ready-meal la Europrod; construcția unei ferme de tineret și a unei ferme pentru găini ouătoare free range la Avicola Lumina. Pentru Moldova, conectarea la A7 deschide o etapă nouă în infrastructură. Pentru Agricola, efectul imediat este logistic: distribuție mai rapidă pe piața internă și o poziționare mai eficientă în rețeaua națională de transport, într-un context în care competiția din industria alimentară rămâne intensă. [...]
România a inaugurat peste 560 km de autostradă în cinci ani și devine reper regional , în timp ce Bulgaria și Ungaria își regândesc strategiile de finanțare, arată o amplă analiză publicată de HotNews.ro , în cadrul proiectului european PULSE, cu contribuții din Bulgaria și Ungaria. La final de 2025, România a ajuns la 1.416,3 km de autostrăzi și drumuri expres , iar 2026 se anunță un an record, cu alți aproximativ 250 km promiși pentru inaugurare. Doar în ultimii cinci ani au fost deschiși peste 560 km, un salt semnificativ pentru o țară care, până în 2004, inaugurase foarte puține tronsoane noi. Motorul acestei accelerări a fost reprezentat de fondurile europene și, mai recent, de PNRR. Situația comparativă la final de 2025: Țara Suprafață (kmp) Km autostradă Km/1.000 kmp Ungaria 93.030 ~2.000 21,5 Bulgaria 111.000 875 7,88 România 238.400 1.416 5,94 Deși ritmul României este acum alert, raportat la suprafață rămâne cea mai slab acoperită din regiune. Totuși, diferența față de vecini începe să se reducă. În Bulgaria, boomul construcțiilor dintre 2010 și 2017 s-a bazat tot pe bani europeni. Ulterior, schimbarea schemei de finanțare pentru autostrada Hemus și controversele legate de atribuirea lucrărilor au blocat proiecte majore. În ultimii șapte ani au fost deschiși doar 15 km din această autostradă, iar instabilitatea politică – nouă runde de alegeri în cinci ani – a frânat investițiile. Pentru 2026 și 2027 nu există obiective clare de inaugurare. În Ungaria, extinderea rapidă după aderarea la UE a dus rețeaua la aproape 2.000 km. Însă, din 2022, Budapesta a concesionat 1.237 km către compania MKIF, pe 35 de ani, mutând accentul de pe finanțarea europeană pe un model de administrare privată pe termen lung. O analiză a publicației maghiare HVG arată că plățile de concesiune cresc semnificativ cheltuielile bugetare pentru autostrăzi. Interesant este că firme bulgare de construcții activează acum în România, invocând plățile la timp și stabilitatea contractelor. În paralel, România mizează pe noi instrumente europene pentru a finanța autostrăzile A7 și A8, parte din planul de a construi circa 1.000 km până în 2030. Concluzia partenerilor din proiectul PULSE este clară: fără fonduri europene, niciuna dintre cele trei țări nu ar fi avut același ritm de dezvoltare , însă strategiile politice și stabilitatea guvernamentală fac diferența în ultimii ani. [...]
Podul Huajiang Grand Canyon și Grand Egyptian Museum au intrat în „greatest places of 2026” , potrivit CNN . Selecția aparține revistei TIME, care a inclus în lista sa 100 de destinații și atracții noi sau recent deschise, de la parcuri și muzee până la croaziere și hoteluri. În cazul Chinei, Huajiang Grand Canyon Bridge este prezentat drept cel mai înalt pod din lume, ridicându-se la aproximativ 2.050 de picioare (circa 625 de metri) deasupra râului Beipan, în provincia Guizhou. Podul a fost deschis în septembrie 2025 și, pe lângă rolul de infrastructură, este promovat și ca atracție turistică. CNN notează că noul pod reduce semnificativ timpul de traversare a canionului pentru navetiști, de la două ore la două minute. Totodată, articolul menționează că zona începe să fie dezvoltată cu facilități pentru vizitatori, inclusiv o pasarelă din sticlă, o cafenea panoramică și opțiuni de bungee jumping. A doua atracție evidențiată este Grand Egyptian Museum din Giza, descris ca cel mai mare muzeu din lume dedicat unei singure civilizații. Proiectul a durat două decenii, iar bugetul a depășit 1 miliard de dolari, însă muzeul s-a deschis în final în noiembrie 2025, conform CNN. Publicația mai arată că TIME a inclus în lista sa și alte destinații despre care CNN a publicat materiale, între care: Surf Abu Dhabi și Zayed National Museum (Abu Dhabi) Reefline (Miami) Universal Epic Universe (Orlando) Jumeirah Marsa Al Arab (Dubai) Six Senses Laamu (Maldive) nava de croazieră MSC World America Dincolo de lista TIME, CNN trece în revistă și alte subiecte de turism, inclusiv recomandări de călătorie în Asia (un templu din Busan, insule din zona Mării Interioare Seto din Japonia și Vientiane, capitala Laosului). În secțiunea dedicată Africii, articolul menționează un nou volum fotografic despre Great Rift Valley și inițiativele Muzeului Național al Sclaviei din Luanda de a-și digitaliza arhivele. În același context, CNN consemnează că turismul african este afectat de conectivitatea redusă în aviație și de nevoia de investiții în infrastructură, supravegherea siguranței și dezvoltarea unui hub regional, dar că deblocarea spațiului aerian ar putea reprezenta o oportunitate de ordinul mai multor miliarde de dolari. [...]
