Știri
Știri din categoria Media & Publicitate

Potrivit Economica.net, România contribuie semnificativ la veniturile generate de reclamele frauduloase pe platformele de social media, reprezentând 12,6% din totalul european, conform unui raport realizat de Juniper Research și comandat de Revolut. Acest procent depășește contribuțiile altor țări mari, precum Regatul Unit, Franța și Germania, subliniind vulnerabilitatea utilizatorilor români la astfel de practici.
Raportul detaliază cum platformele de social media, precum Facebook, Instagram și TikTok, au generat aproximativ 4,4 miliarde de euro în 2025 din reclame frauduloase care au vizat utilizatorii europeni. În mod specific, pentru România, veniturile din aceste reclame au ajuns la aproape 70 de milioane de euro. Această situație evidențiază un conflict de interese, unde recompensele financiare pentru găzduirea de conținut fraudulos depășesc costurile supravegherii.
Conform studiului, utilizatorii de social media din Europa au fost expuși la aproape 1 trilion de reclame frauduloase în 2025, iar un utilizator mediu a văzut aproximativ 190 de astfel de reclame pe lună. Se estimează că acest număr va crește la 250 până în 2030, dacă tendințele actuale continuă. Una din zece reclame afișate pe rețelele sociale promovează o escrocherie.
„Dacă industria nu trece de la un model de verificare reactiv la unul proactiv, Juniper Research estimează că până în 2030, companiile de social media vor genera peste 10,4 miliarde de euro din reclame la înșelătorii și scam-uri.”
România este identificată ca o țintă principală pentru aceste reclame, contribuind cu 12,6% la veniturile generate la nivel european. Aceasta este o creștere semnificativă față de alte țări mari din Europa și reflectă o problemă sistemică a platformelor de socializare care nu reușesc să controleze eficient conținutul fraudulos.
Dacă nu se iau măsuri semnificative pentru a combate aceste practici, raportul avertizează că valoarea pe termen lung a platformelor de social media va fi afectată, pe măsură ce încrederea consumatorilor se erodează. Deși veniturile pe termen scurt pot crește, pe termen lung, impactul negativ asupra reputației și încrederii utilizatorilor ar putea fi devastator.
Raportul evidențiază necesitatea unei schimbări de paradigmă în modul în care platformele de socializare gestionează reclamele frauduloase, trecând de la un model reactiv la unul proactiv, pentru a proteja utilizatorii și a menține integritatea platformelor.
Recomandate

Prima TV își securizează un meci cu potențial de audiență peste medie : postul din portofoliul Clever Group va transmite în direct amicalul România – Țara Galilor, primul meci pe teren propriu al naționalei după revenirea lui Gheorghe Hagi ca selecționer, potrivit Paginademedia . Partida se joacă pe 6 iunie, de la ora 20:45, pe Stadionul Ghencea. Dincolo de componenta sportivă, miza pentru televiziune este una operațională și comercială: un meci al echipei naționale, cu un selecționer cu profil public ridicat și cu încărcătură simbolică, poate aduce un vârf de audiență și, implicit, o fereastră mai bună pentru vânzarea spațiului publicitar în jurul transmisiunii. Contextul simbolic al adversarului Meciul cu Țara Galilor reactivează un reper major din istoria fotbalului românesc: victoria de la Cardiff din noiembrie 1993 , care a dus la calificarea României la Campionatul Mondial din SUA 1994. Atunci, Hagi a deschis scorul, galezii au egalat, iar Florin Răducioiu a marcat golul victoriei în minutul 83, într-un meci asociat începutului drumului „Generației de Aur” spre turneul final. Mesajul postului Reprezentanții Prima TV au transmis: „Pe 6 iunie, de la 20:45, la Prima TV, trăim împreună un nou început pentru echipa naţională. Hagi revine. România visează din nou.” [...]

Spotify și Netflix pariază până la 100 de milioane de dolari pe exclusivitate ca să mute un podcast video de pe YouTube , într-un acord care arată cât de scump a devenit conținutul „premium” în războiul pentru public și bugete de publicitate, potrivit The Next Web . Jay Shetty a semnat un contract „de până la 100 de milioane de dolari” (aprox. 460 milioane lei) pe mai mulți ani pentru a aduce versiunea video a podcastului „On Purpose” exclusiv pe Spotify și Netflix, începând cu 13 iulie. Suma este menționată de persoane familiarizate cu acordul, citate de Bloomberg . Spotify și Netflix au confirmat înțelegerea, dar au refuzat să comenteze termenii financiari. Episoadele vechi și clipurile promoționale vor rămâne pe YouTube și pe alte platforme, însă noile episoade video integrale vor fi disponibile exclusiv pe Spotify și Netflix. Spotify va vinde publicitate pentru podcast. De ce contează: publicitatea și retenția se mută spre podcastul video Miza economică a acordului este dublă: Spotify își asigură un parteneriat exclusiv de vânzare de publicitate pentru un podcast de top (inventar publicitar „premium”), iar Netflix primește conținut video care poate umple intervale orare de consum mai puțin acoperite eficient de producțiile sale originale, fie ele cu scenariu sau fără. În același timp, acordul încearcă să rupă un avantaj major al YouTube în zona podcasturilor video: platforma a devenit destinația implicită pentru publicul care preferă să „vadă” interviurile, nu doar să le asculte. The Next Web notează că Spotify „a învățat asta pe pielea ei” în perioada Joe Rogan, când exclusivitățile audio nu au captat integral audiența, deja migrată către video pe YouTube. Un parteneriat neobișnuit Spotify–Netflix și contextul pieței Este prima dată când Spotify și Netflix semnează împreună un creator, într-o structură care servește obiective diferite pentru fiecare companie. Relația dintre cele două nu este însă nouă: Spotify a plasat deja unele proprietăți de podcast pe Netflix, iar co-CEO-ul Netflix Ted Sarandos este membru în boardul Spotify. Netflix a început să lanseze podcasturi în ianuarie 2026, prin acorduri cu iHeartMedia și Spotify, debutând cu 34 de producții licențiate și originale în prima lună, potrivit aceleiași surse. Ce urmează și riscul asumat Pentru Jay Shetty, mutarea în exclusivitate pe două platforme mari este un pariu că distribuția „închisă” îi poate crește audiența mai repede decât modelul deschis al YouTube. Pentru Spotify și Netflix, este un test de piață: dacă publicul își urmează creatorii preferați pe platforme noi sau dacă dominația YouTube în podcastul video este prea puternică pentru a fi erodată, chiar și cu contracte de zeci de milioane de dolari. [...]

Germania pregătește o obligație de investiții de 8% din veniturile din streaming în producția locală , o măsură care ar putea redirecționa „sute de milioane de euro” către cinematografia germană și ar crește costurile de conformare pentru platforme precum Netflix, Amazon și Disney+, potrivit Agerpres . Proiectul de lege a fost aprobat miercuri de Guvernul de la Berlin și prevede că platformele majore de streaming vor trebui să investească cel puțin 8% din veniturile lor anuale obținute în Germania în industria cinematografică din această țară. În aceeași categorie intră și posturile de televiziune, inclusiv televiziunile publice, dacă au difuzare la nivel național. Ce se schimbă pentru platforme și radiodifuzori Măsura introduce o cerință minimă de investiții în producția cinematografică germană, cu un stimulent suplimentar: companiile care investesc cel puțin 12% ar urma să primească scutiri de la anumite dispoziții ale legii, potrivit comisarului pentru Cultură al Germaniei, Wolfram Weimer . Intrarea în vigoare nu este automată: proiectul mai are nevoie de aprobarea Parlamentului, iar autoritățile vizează începutul anului 2027 pentru aplicare. Dimensiunea pieței și miza economică Veniturile din televiziune cu plată și servicii de streaming din Germania au ajuns la aproximativ 5,5 miliarde de euro în 2024 (aprox. 27,5 miliarde lei), potrivit asociației de industrie VAUNET. Aceeași asociație estimează că piața de publicitate pentru televiziune, streaming video și conținuturi audio ar putea ajunge la 6,5 miliarde de euro până în 2026 (aprox. 32,5 miliarde lei). Guvernul german mizează pe faptul că noua obligație va canaliza „sute de milioane de euro” în investiții noi, într-un moment în care industria cinematografică locală se confruntă cu dificultăți, iar o parte dintre producțiile premiate sunt realizate în afara țării. Context politic și finanțare publică Proiectul a fost precedat de negocieri îndelungate în coaliția de guvernare. Wolfram Weimer, politician independent, a susținut la un moment dat o soluție voluntară cu platformele și radiodifuzorii, însă social-democrații (SPD) au insistat pentru impunerea prin lege a cerințelor și au obținut această variantă, cu un procent de 8% mai mic decât cel cerut inițial. În paralel, Guvernul german a majorat subvențiile pentru industria cinematografică națională de la 250 de milioane de euro anul trecut la peste 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), sumă care, potrivit lui Weimer, devine disponibilă imediat. [...]

Premiul de 30.000 de euro a mers la Marina Luca , câștigătoarea sezonului 17 „ Chefi la cuțite ”, într-o finală care a pus accent pe tehnici avansate de gătit și pe evaluare extinsă, cu un juriu de specialiști, potrivit HotNews . Miza financiară a fost de 30.000 de euro (aprox. 150.000 lei), alături de trofeul competiției. Marina Luca, „cuțitul de aur” al lui chef Alexandru Sautner, a obținut cel mai mare punctaj după o finală disputată între patru concurenți. În ultimul act al competiției au ajuns Alexandru Dodoaia (cuțitul de aur al lui chef Richard Abou Zaki), Marina Luca, Vladimir Popa și Ștefan Turian. Finala: echipe formate prin tragere la sorți și o temă tehnică Înaintea primei probe, finaliștii și-au format echipele pentru ultima etapă, iar alegerea membrilor s-a făcut în funcție de numărul extras de fiecare concurent dintr-un bol, a anunțat prezentatoarea Irina Fodor. Concurenții aveau strategii pregătite, însă planurile au fost schimbate de mecanismul de selecție. Tema finalei a fost „Tehnici de gătit”, cu trei probe: starter, folosind tehnica de confiere; preparat principal, cu tehnica yakitori; desert, realizat prin tehnica sous-vide. Evaluare cu invitați-chef și o premieră în platou Preparatele au fost evaluate de un grup de chefi și specialiști: Vlad Pădurescu, Radu Ionescu, Gabriela Pascariu, Marian Cernat, Ana Consulea, Alex Antal, Melinda Kutasi Teohari, Florin Ivan și Alex Burcă. În plus, pentru prima dată la „Chefi la cuțite”, a participat și Manfredi Maretti, editor italian implicat în domeniile culturii, artei și gastronomiei. Reacții după rezultat Chef Alexandru Sautner a spus că a crezut în Marina Luca și că a reușit să o motiveze, adăugând că, la începutul sezonului, concurenta ar fi vrut să plece acasă după trei zile. „Nu știu cum să mă bucur (…) Plâng de fericire, mă bucur de faptul că nu am renunțat la început. Sunt înconjurată de oameni minunați. Sper că mama mea e mândra și sper că am inspirat foarte mulți oameni”, a spus Marina Luca. [...]

Google mută administrarea reclamelor Display în Demand Gen , o schimbare care poate reduce costurile operaționale ale campaniilor și, potrivit datelor companiei, poate îmbunătăți randamentul investiției pentru advertiseri, arată Google . Mutarea înseamnă că prezența în Google Display Network (GDN) poate fi gestionată direct din campaniile Demand Gen, într-un „mediu” mai unificat, gândit pentru a ține pasul cu schimbarea comportamentului consumatorilor. Google precizează că advertiserii pot continua să ruleze anunțuri exclusiv pe GDN, dar au și opțiunea de a integra GDN în Demand Gen pentru o administrare mai „fluidă” și acces la funcții noi. Ce se schimbă pentru advertiseri: administrare și acoperire Prin Demand Gen, Google poziționează un set de plasamente „vizuale” (YouTube și suprafețele precum Discover, Gmail și Google Maps), cu posibilitatea de a controla canalele în funcție de nevoi de performanță. În același timp, GDN rămâne relevant prin acoperirea sa, pe care Google o cuantifică la „2 milioane de site-uri, videoclipuri și aplicații”. Impactul economic invocat de Google: ROI mai mare, cost pe achiziție mai mic Google susține că, „în medie”, advertiserii care adaugă GDN în campaniile Demand Gen văd o creștere de 9,5% a ROI (randamentul investiției). Compania oferă și un exemplu punctual: platforma de livrări de mâncare GoFood ar fi obținut o scădere de 24% a CPA (cost pe achiziție) și un volum de conversii mai mare cu 19% după adăugarea GDN. Calendar și pașii următori: tranziție până în 2027 Google spune că va furniza actualizări și un instrument de migrare pentru a ghida tranziția, care este „așteptată să se finalizeze până în 2027”. Pentru pregătire, compania indică resurse precum colecția de anunțuri de la Google Marketing Live și un ghid din Google Ads Help Center, inclusiv un migration tool , precum și canalul @GoogleAds . [...]

Pachetul de drepturi TV pentru Europa League și Conference League ar urma să se mute la Pro TV din 2027, ceea ce poate împinge o parte din meciuri în streaming, pe VOYO , potrivit HDSatelit , care citează informații publicate de Golazo despre ciclul 2027–2031. Mutarea, dacă se confirmă, ar însemna că Digi și Prima nu vor mai avea aceste două competiții în următorul ciclu comercial, în timp ce Pro TV ar putea împărți difuzarea între televiziune și platforma proprie de streaming. Pentru piață, miza este schimbarea modului de consum: o parte din conținutul „premium” ar putea deveni accesibilă în principal prin abonament online, nu doar prin canale TV clasice. Ce se vede acum și ce s-ar schimba după 2027 În prezent, UEFA indică aceiași parteneri locali din România pentru cele trei competiții majore de club (Europa League, Conference League și Champions League) în sezonul 2025/26: DIGI și Clever Media. Asta sugerează că informațiile despre pierderea drepturilor de către Digi și Prima nu privesc grila actuală, ci următorul ciclu de drepturi, din 2027. HDSatelit notează și că, separat, drepturile pentru Champions League ar fi fost cumpărate pentru 2027–2031 de Digi și Prima, conform Golazo, deși pentru sezonul 2025/26 UEFA afișează în continuare DIGI și Clever Media ca difuzori locali. De ce crește probabilitatea ca meciurile să ajungă pe VOYO Publicația leagă posibilul transfer de drepturi de strategia Pro TV din ultimii ani, în care o parte din conținutul sportiv a fost dus în zona de streaming. Ca exemplu, Pro TV a anunțat deja exclusivitatea Euroligii de baschet pe VOYO (detalii pe site-ul Pro TV), iar documentul de Termeni și condiții VOYO precizează că disponibilitatea evenimentelor sportive depinde de condițiile de licențiere și de furnizori. În practică, asta lasă loc ca drepturile cumpărate cu componentă online să fie valorificate direct în abonament, nu neapărat printr-un canal TV. Context: un nou ciclu comercial UEFA și negocieri deja în derulare Schimbarea ar veni pe fondul reorganizării comerciale a drepturilor UEFA. Forul european a anunțat în 2025 că, din 2027/28, compania Relevent va gestiona drepturile comerciale pentru șase sezoane, într-un pachet care include Champions League, Europa League și Conference League (anunț UEFA). Consecința pentru publicul din România este că, după 2027, oferta de fotbal european poate arăta diferit nu doar ca posturi, ci și ca model de acces: mai multă fragmentare între TV și streaming, în funcție de cum vor fi împărțite efectiv meciurile între Pro TV și VOYO. Informațiile despre alocarea drepturilor pentru 2027–2031 sunt prezentate ca posibil scenariu și rămân de confirmat oficial. [...]