Știri
Știri din categoria Industrii & Fonduri

Compania Longin a revenit pe creștere în 2025, iar controlul a trecut integral la Dragoș Drăghicescu , într-o mișcare de succesiune care vine după un an de recul și readuce în prim-plan miza continuității operaționale într-unul dintre cele mai mari businessuri agricole din Olt, potrivit Ziarul Financiar . Compania Longin, care exploatează circa 8.000 de hectare în județul Olt, a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri de 352 milioane lei, în creștere cu 66% față de 210 milioane lei în 2024, conform datelor de la Ministerul de Finanțe citate de publicație. Evoluția marchează o revenire după scăderea din anul anterior, însă nivelul rămâne sub pragul de aproape 400 milioane lei atins în 2023. Succesiune într-un business agricol de mari dimensiuni Schimbarea de control este una completă: firma este „controlată acum în totalitate” de Dragoș Nicolae Drăghicescu, fiul lui Longin Mircea Drăghicescu, unul dintre cei mai mari fermieri din județul Olt, notează ZF. Familia Drăghicescu face agricultură din 1993, are sediul în localitatea Șerbănești și operează suprafața de circa 8.000 de hectare în județ, potrivit celor mai recente date menționate. Profilul noului proprietar și contextul local Dragoș Nicolae Drăghicescu este inginer agronom și s-a alăturat „de mulți ani” activității din fermă. În paralel, a urmat și o carieră politică în PSD, ocupând funcții precum consilier județean în Olt și director executiv la Direcția pentru Agricultură Județeană Olt ; de asemenea, a fost propus membru în Comisia pentru Agricultură, conform informațiilor din articol. Din datele prezentate nu reiese dacă transferul de control a fost însoțit de schimbări de strategie, investiții sau modificări în structura operațională a companiei. [...]

Curtea Constituțională discută o sesizare care poate bloca sau întârzia schimbări-cheie pentru prosumatori , după ce președintele a reclamat că Parlamentul ar fi depășit limitele reexaminării la completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale, potrivit Economica . Miza este una de reglementare: dacă CCR admite obiecțiile, modificările privind definirea prosumatorului și regulile de compensare/echilibrare pot fi întoarse în Parlament, cu efect direct asupra cadrului în care persoane fizice, firme și unele instituții publice pot produce, consuma și livra energie în rețea. Ce contestă președintele: „depășirea limitelor” reexaminării În sesizare, șeful statului arată că, după un nou ciclu legislativ și amendamentele operate, actul normativ ar fi fost adoptat „cu depășirea limitelor” procedurii de reexaminare cerute de președinte (informație relatată de Agerpres). Cererea de reexaminare formulată la 12 decembrie 2023 a vizat, în principal, mai multe puncte legate de prosumatori, între care: corelarea definiției prosumatorului cu regulile de licențiere pentru producătorii cu capacități mai mari sau egale cu 1 MW; reanalizarea condiției ca un prosumator să poată compensa financiar excedentul produs la un loc cu energia consumată în alte locuri doar dacă acestea sunt racordate la rețeaua aceluiași operator de distribuție și dacă producerea nu este activitatea comercială/profesională primară — condiție considerată o posibilă barieră de acces la piață; reevaluarea exceptării prosumatorilor sub 900 kW de la responsabilitatea de echilibrare (costurile dezechilibrelor din rețea), în contextul unui Regulament UE; reevaluarea aplicării noii limite de 400 kW pentru compensarea cantitativă și asupra contractelor de vânzare-cumpărare, precum și eliminarea perioadei de 24 de luni în care diferența dintre produs și consumat putea fi utilizată, ceea ce ar genera aplicarea imediată a obligațiilor de compensare; necesitatea de clarificări privind obligația furnizorilor de a emite facturi „în numele și în contul prosumatorilor” pentru energia regenerabilă livrată în rețea, inclusiv din perspectiva obligațiilor comerciale și fiscale. Administrația Prezidențială mai susține că, față de forma anterioară reexaminării, ar fi fost extinsă sfera autorităților și instituțiilor publice care pot vinde energie produsă sau stocată, deși președintele ar fi cerut „clarificarea normei, iar nu extinderea sferei sale de aplicare”. Totodată, se invocă revenirea la limita de 200 kW pentru puterea instalată a prosumatorilor, în legătură cu compensarea cantitativă lunară și decontarea cantităților de energie în acest proces. De ce contează pentru piață: reguli de compensare, facturare și dezechilibre Disputa are efecte potențial directe asupra modului în care prosumatorii își monetizează surplusul și asupra obligațiilor care cad pe furnizori și pe operatorii din sistem: compensarea cantitativă (mecanismul prin care energia livrată în rețea se compensează cu energia consumată) și pragurile de putere instalată asociate; responsabilitatea pentru dezechilibre (costurile generate de diferențele dintre producția estimată și cea reală, relevante pentru stabilitatea rețelei); facturarea în numele prosumatorilor , cu implicații comerciale și fiscale. În sesizare, președintele argumentează că reexaminarea ar fi trebuit să rămână „limitată la obiecțiunile formulate”, iar introducerea unor „soluții legislative noi” ar depăși cadrul procedural. Context: ce prevedea forma inițială transmisă la promulgare Legea a fost transmisă inițial spre promulgare la 25 noiembrie 2023. Potrivit formei inițiale, modificările urmăreau, între altele, o distincție între prosumator persoană juridică și prosumator persoană fizică și includeau: creșterea limitei de putere instalată pentru care se poate solicita compensare cantitativă la 400 kW ; includerea în definiția prosumatorului a posibilității de a stoca energia , de a vinde direct unui alt consumator racordat direct la instalația de producție și de a compensa energia produsă în exces cu cea consumată la alt loc de consum (în anumite condiții); creșterea la 900 kW a limitei până la care prosumatorul nu plătește dezechilibrele; modificări în Codul fiscal, prin extinderea sferei prosumatorilor fără obligația de a emite facturi pentru puterea instalată de la 27 kW la 900 kW pe loc de consum. Ce urmează depinde de soluția CCR asupra sesizării; materialul citat nu indică un termen sau o dată a deciziei. [...]