Știri
Știri din categoria Companii
City Grill își triplează capacitatea de producție de ready meals printr-o investiție de 7 milioane de euro (aprox. 35 milioane lei) într-o fabrică nouă la Buftea, lângă București, potrivit Wall-Street. Proiectul mută o parte importantă din creșterea grupului din zona restaurantelor către producția industrială pentru retail și consum de proximitate.
Noua unitate ar urma să crească producția de la 5.000 la peste 15.000 de porții pe zi și să genereze 100 de locuri de muncă în producție, logistică și controlul calității.
Fabrica din Buftea este descrisă de companie ca o „bucătărie profesionistă la scară industrială”, cu un flux care include gătit, porționare, răcire rapidă și ambalare „în atmosferă protectoare” (o tehnologie de ambalare care prelungește prospețimea prin controlul compoziției aerului din pachet).
City Grill spune că direcționează cea mai mare parte a bugetului către:
Compania prezintă extinderea ca o etapă de „scalare operațională”, în care miza este menținerea gustului și a calității la un volum mai mare, într-o categorie unde standardizarea contează. În prezent, producția funcționează la aproximativ 5.000 de porții pe zi, nivel pe care City Grill îl indică drept semn al unei utilizări ridicate a capacității existente.
„Triplicarea capacității de producție nu este un pariu, este răspunsul la o piață care se maturizează mai repede decât anticipam”, a declarat Mihaela Boșneag, Director de Operațiuni, City Grill Group.
Gama de ready meals a City Grill include 21 de produse, împărțite în trei categorii:
Compania menționează și planuri de extindere către preparate din bucătăria asiatică, pe fondul interesului pentru diversitate și pentru produse „ready to eat” (gata de consum) care depășesc zona preparatelor tradiționale.
City Grill estimează o cifră de afaceri consolidată de 90 de milioane de euro în 2025 (aprox. 450 milioane lei). Grupul, fondat în 2004, operează mai multe restaurante și cafenele, inclusiv sub branduri precum Caru’ cu Bere, Hanu’ lui Manuc, Pescăruș și City Grill, iar portofoliul include și un hotel (La Boheme) și proiecte de evenimente.
Recomandate
Profit ul Pirelli Tyres România a coborât la minimul ultimilor 5 ani , deși compania a raportat o creștere a afacerilor și o reducere semnificativă a personalului, potrivit Profit . Pirelli Tyres România SRL (RO17060414) a încheiat 2025 cu un profit net de 80,2 milioane lei, în scădere cu 34% față de 2024. Conform publicației, acesta este cel mai mic nivel al profitului net din ultimii cinci ani. Profit în scădere, venituri în creștere În același timp, afacerile Pirelli Tyres România au urcat cu 7% în 2025, până la 4,76 miliarde lei, nivel descris ca fiind într-o zonă record. Pentru comparație, cel mai bun an din punct de vedere al profitabilității a fost 2023, când compania a avut un profit net de 134,7 milioane lei, potrivit termene.ro, citat de Profit. Reducere de personal cu 250 de oameni Pe partea operațională, numărul de angajați a scăzut de la 4.354 în 2024 la 4.092 în 2025, adică cu 262 de persoane de la un an la altul (Profit notează o scădere de 250 de oameni). Publicația mai arată că nivelul din 2025 este cel mai redus al personalului din ultimii ani, însă textul furnizat este trunchiat și nu include intervalul complet la care se raportează această comparație. [...]
Wizz Air testează internet la bord pe cinci aeronave, dar extinderea la nivelul flotei depinde de costuri , astfel încât compania să nu fie împinsă spre creșteri semnificative de tarife sau spre un consum mai mare de combustibil, potrivit HotNews . Transportatorul spune că, în acest moment, rulează teste de conectivitate la bord pe cinci avioane și „explorează” posibilitatea de a extinde soluțiile la nivelul întregii flote. Miza este una operațională și de cost: compania condiționează implementarea pe scară largă de păstrarea modelului low-cost, ceea ce înseamnă că investițiile ar trebui să nu ducă la scumpiri importante ale biletelor și nici la penalizări de consum de combustibil. [...]
Vicepremiera Oana Gheorghiu cere schimbarea guvernanței la companiile de stat, după ce a semnalat că unele societăți rămân în insolvență 15–20 de ani și consumă „sume uriașe” fără un control real al statului , potrivit Economedia . Mesajul pune presiune pe reforma companiilor publice, într-un context în care Guvernul discută măsuri de disciplină managerială și de reducere a pierderilor. Gheorghiu a spus marți, 28 aprilie, la RBL Summit (București), că a fost „șocată” să constate că „nimeni, de atâția ani” nu verifică de ce anumite companii de stat stau în insolvență „de 15–20 de ani”, în timp ce cheltuiesc „niște sume uriașe”. „M-am uitat la zona de insolvențe și m-a șocat că nimeni, de atâția ani, nu se uită de ce niște companii de stat stau în insolvență de 15–20 de ani, cheltuind niște sume uriașe.” Contractele de mandat, punctul vulnerabil invocat Vicepremiera a indicat drept problemă majoră felul în care sunt construite contractele de mandat pentru administratorii speciali numiți la companiile aflate în insolvență, pe care le-a descris drept „ca și inexistente”. „Problema este la contractele de mandat pe care ministerul le desemnează unui administrator special în cazul companiilor în insolvență, care sunt ca și inexistente.” În acest cadru, Gheorghiu a susținut că statul nu își protejează interesele în aceste companii și a pledat pentru separarea rolului de acționar de cel de manager, argumentând că statul ar trebui să fie „un acționar responsabil” și să lase managementul „unor oameni care știu să facă management”. „Statul este un acționar foarte nepăsător cu bunurile lui (…) statul este un manager prost.” Listarea minoritară la bursă, între disciplină de piață și blocaj legislativ Ca soluție de guvernanță, vicepremiera a readus în discuție listarea la bursă a unor pachete minoritare, astfel încât statul să rămână acționar, dar companiile să fie supuse unei discipline mai mari de piață. În același timp, ea a afirmat că tema a generat reacții politice disproporționate și că „acum este o lege” care va interzice listarea la bursă a unor pachete minoritare timp de doi ani (fără ca, în material, să fie detaliate stadiul sau conținutul actului normativ). „Am generat o furtună într-un pahar cu apă (…) și acum este o lege care va interzice listarea la bursă a unor pachete minoritare timp de doi ani.” Diferențe de performanță: nelistate vs. listate Gheorghiu a invocat și un contrast de rezultate între companiile de stat nelistate și cele listate: companiile nelistate ar fi acumulat „pierderi istorice” de 14 miliarde de lei (pentru 2025, conform declarației); companiile listate ar fi adus statului dividende de 8 miliarde de lei „anul trecut”, potrivit vicepremierei. „Companiile listate la bursă au produs anul trecut profit, dividende (…) 8 miliarde de lei.” Context: reforma anunțată de premier În același context, premierul Ilie Bolojan a anunțat recent lansarea unei reforme a companiilor de stat, după o analiză realizată de vicepremiera Oana Gheorghiu, care arată că România are peste 1.500 de societăți în care statul este acționar, multe ineficiente și cu pierderi pentru buget. Economedia a relatat separat despre această reformă, în materialul Economedia . [...]
Tineco este desemnat pentru al patrulea an consecutiv brandul nr. 1 global la aspiratoare cu spălare și aspirare simultană , recunoaștere acordată de Euromonitor International pe baza volumului vânzărilor retail la nivel mondial. Performanța confirmă poziția companiei într-un segment în creștere, cel al electrocasnicelor inteligente pentru curățenie, unde tehnologia și automatizarea devin standard. Datele analizate arată că Tineco a atins o cotă de piață globală de aproximativ 35% în 2025, menținându-și liderul într-o categorie definită prin dispozitive care spală și aspiră simultan pardoselile. Certificarea vizuală a poziției de lider este confirmată și în documentul Euromonitor (pagina 1), care menționează explicit statutul de „World’s No.1 household wet & dry vacuum cleaner brand” pentru patru ani consecutivi . Creșterea brandului este susținută de adopția globală, cu peste 24 de milioane de utilizatori, și de extinderea portofoliului. În România, compania a introdus recent mai multe modele adaptate diferitelor nevoi: Floor One S9 Artist Steam Pro – curățare cu abur la 160°C pentru pete dificile Floor One S9 Scientist – orientat către funcții smart și design modern Floor One S7 Max Gold – poziționat în zona premium Floor One S5 Stretch Gold – optimizat pentru acces în spații dificile Aceste produse reflectă direcția industriei: integrarea funcțiilor multiple într-un singur dispozitiv și automatizarea procesului de curățenie. Oficialii companiei subliniază că obiectivul rămâne simplificarea activităților casnice prin tehnologie, într-un context în care locuințele devin tot mai conectate. Produsele Tineco sunt disponibile la nivel global în peste 10.000 de puncte de vânzare și online, inclusiv pe tinecostore.ro , iar compania anunță investiții continue în inovație și extindere pentru 2026. Concluzia este că poziția de lider nu vine doar din volum, ci și dintr-o strategie clară: dezvoltarea de soluții integrate care reduc timpul și efortul necesar curățeniei, într-o piață tot mai competitivă. [...]
Samsung Electronics își mută accentul pe marje, externalizând o parte din electrocasnicele ieftine și păstrând în producție proprie gama premium , într-o restructurare menită să depășească blocajele de creștere și să protejeze profitabilitatea, potrivit CNMO . Compania ar urma să transfere către producători externi (prin OEM – producție la comandă, respectiv ODM – proiectare și producție externalizate) unele linii de produse cu preț mic, precum cuptoarele cu microunde, în timp ce seriile premium – inclusiv Bespoke – vor rămâne concentrate în producția internă. Direcția a fost comunicată angajaților printr-o întâlnire în cadrul diviziei DX, unde s-a discutat creșterea ponderii externalizării pentru produsele cu profit redus. Un element operațional major al reorganizării este închiderea fabricii din Malaezia, descrisă în material ca un hub de producție externă al Samsung încă din 1989. Ajustarea este prezentată ca o schimbare de model: de la producător „care face totul intern” la o structură în care produsele cu marjă mare rămân în fabricile proprii, iar cele de volum și preț mai mic sunt împinse către parteneri pentru eficientizarea costurilor. Ce rămâne în producție proprie și ce se externalizează Strategia descrisă în material separă portofoliul pe criteriul profitabilității și al rolului în ecosistem: Externalizare : linii de electrocasnice din zona medie și inferioară de preț, cu profitabilitate mai scăzută (exemplu menționat: cuptoare cu microunde ). Producție internă concentrată : frigidere, mașini de spălat, aparate de aer condiționat și alte produse mari din zona premium. Excepții la externalizare : produse considerate „low profit”, dar care necesită funcții avansate legate de SmartThings (exemplu: aspiratoare robot ), unde Samsung ar intenționa să păstreze producția internă pentru a proteja coerența ecosistemului. CNMO notează că Samsung a mai folosit externalizarea și anterior pentru anumite produse (de exemplu, aparate de îngrijire a hainelor), iar reorganizarea actuală urmărește aceeași logică: concentrarea pe „produsele nucleu” și folosirea partenerilor pentru restul portofoliului, cu impact direct asupra structurii de cost. De ce contează: presiunea concurenței și pivotarea spre platformă Motivația invocată este intensificarea competiției din partea producătorilor chinezi de electrocasnice. În acest context, Samsung ar alege să „cedeze teren” în competiția strict pe costuri hardware și să caute diversificarea veniturilor prin platforma de casă inteligentă , plus modele de abonament și servicii . Materialul mai arată că Samsung își extinde treptat, prin canale precum propriul site, oferta de produse cu conectivitate pentru casă inteligentă și își accelerează colaborările externe pentru a dezvolta ecosistemul SmartThings. Direcția generală: indiferent dacă un produs este fabricat intern sau de un partener, miza devine conectarea dispozitivelor la platformă și monetizarea serviciilor asociate. [...]
Un lanț de shaorma din Iași a ajuns la circa 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei) venituri anuale după ce și-a integrat producția într-o fabrică proprie, o mutare care i-a adus control pe calitate și aprovizionare, dar a cerut o investiție mare și a încetinit extinderea. Povestea antreprenorului Ibrahim Gunbeyi și a rețelei Mado este prezentată de Libertatea . Modelul de creștere descris în material mizează pe integrare verticală (producție „în casă”, nu doar vânzare în restaurante), într-un segment în care multe afaceri rămân dependente de furnizori externi. Gunbeyi, antreprenor născut în Turcia și stabilit de peste două decenii în România, operează din Iași o rețea care s-a extins treptat la nivel național. Fabrica, pivotul economic al afacerii Punctul de inflexiune a fost construirea unei fabrici lângă Iași, o investiție de aproximativ 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei), prin care compania a urmărit să controleze întregul flux: de la carne și sosuri până la livrarea către restaurante. Antreprenorul susține că rețeaua funcționează cu producție proprie, iar aproape tot ce se vinde în locații este făcut în Iași. O parte din producție ajunge și la alte restaurante din România, potrivit materialului. Dimensiunea operațiunilor: rețea de 14 locații și circa 350 de angajați Rețeaua Mado numără 14 locații în orașe precum Cluj, Timișoara, Suceava, Botoșani sau Baia Mare. La nivel de personal, Gunbeyi indică „în jur de 350 de angajați”, precizând că echipa este formată din români. În fabrică, capacitatea de procesare este ridicată: antreprenorul afirmă că producția poate ajunge la „trei-patru tone de carne” pe zi, într-un flux industrial (dezosare, condimentare, montare pe țepușe, ambalare și depozitare la temperaturi foarte scăzute). Venituri cumulate de circa 15 milioane de euro Din datele prezentate, compania principală ar avea o cifră de afaceri de aproximativ 10,5 milioane de euro (aprox. 52,5 milioane lei), iar fabrica – operată printr-o altă firmă – ar mai adăuga aproximativ 5 milioane de euro (aprox. 25 milioane lei). Cumulate, veniturile ajung la circa 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei). Ce urmează: plan de extindere a fabricii și finanțări Gunbeyi spune că vrea să extindă fabrica de aproximativ trei ori pentru a crește capacitatea de producție. Potrivit articolului, a început demersurile și a obținut inclusiv finanțări, menționând că a învățat din mers cum funcționează accesarea fondurilor europene. În paralel, strategia de diferențiere rămâne legată de rețete și de adaptarea produsului la gustul local, dar și de utilizarea furnizorilor din România, inclusiv din zona Iașului, conform declarațiilor din material. [...]
