Știri
Știri din categoria Fonduri europene

Comisia Europeană discută o soluție pentru accesul cel puțin parțial al Ungariei la fondurile PNRR de 10 miliarde de euro (aprox. 50 mld. lei), inclusiv prin prelungirea practică a plăților dincolo de termenul-limită de la final de august, pe fondul schimbării de guvern la Budapesta, potrivit HotNews.
Miza este dublă: pentru Bruxelles, un test rapid al cooperării cu viitorul premier Péter Magyar; pentru Budapesta, o gură de oxigen financiară într-o economie cu creștere modestă și costuri ridicate de finanțare a datoriei.
Péter Magyar urmează să se întâlnească miercuri cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a discuta modalități de a direcționa o parte din fondurile PNRR către banca națională de dezvoltare a Ungariei, potrivit unor surse citate de Financial Times. Scopul ar fi câștigarea de timp pentru deblocarea fondurilor înghețate anterior din cauza preocupărilor legate de statul de drept, în perioada administrației Viktor Orbán.
Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a spus că „o astfel de posibilitate există”, referindu-se la transferul fondurilor PNRR către organisme naționale pentru a permite plăți după 31 august.
Comisia ar lua în calcul extinderea disponibilității fondurilor PNRR cu condiția ca Magyar să își respecte angajamentele anticorupție și să propună măsuri concrete care să corecteze problemele din perioada Orbán, potrivit acelorași surse.
Ungaria nu a îndeplinit condițiile PNRR, inclusiv cele 27 de „etape-cheie” legate de consolidarea eforturilor anticorupție. În acest context, discuțiile se concentrează pe rescrierea planului astfel încât țara să poată primi rapid fonduri, însă oficiali de ambele părți admit că planul inițial nu mai poate fi realizat în cele aproximativ trei luni dintre preluarea mandatului (în mai) și termenul-limită de la final de august.
În consecință, unele cerințe – între care reforma pensiilor și reforma procedurilor de achiziții publice – ar putea fi înlocuite cu alte reforme care pot fi adoptate în intervalul rămas. Modificările trebuie aprobate de Comisie și de o majoritate a statelor UE.
Budapesta încearcă să recâștige accesul la peste 30 de miliarde de euro (aprox. 150 mld. lei), sumă care include 7,6 miliarde de euro (aprox. 38 mld. lei) din fondurile obișnuite ale UE și 17 miliarde de euro (aprox. 85 mld. lei) din împrumuturile preferențiale ale UE destinate apărării din programul SAFE.
Potrivit informațiilor citate, fondurile europene ar avea un rol de „salvare” pentru o economie stagnantă: Ungaria a avut o creștere de 0,4% în 2025, iar randamentele obligațiunilor sale sunt constant printre cele mai ridicate din UE. Costurile de finanțare a datoriei, situate între 4 și 5% din PIB, sunt de asemenea printre cele mai ridicate din Uniune.
În plus, după cheltuieli electorale în anul precedent, deficitul a ajuns aproape la două treimi din totalul planificat pentru 2026 până la finalul lunii martie, ceea ce ar impune ajustări fiscale semnificative.
Negocierile sunt descrise ca un prim test al disponibilității lui Péter Magyar de a coopera cu Bruxelles-ul. Obiectivul Comisiei ar fi ca un calendar de plăți să fie gata de semnat în primele săptămâni de mandat, însă orice schimbare a planului necesită aprobări la nivel european, iar soluția discutată pentru depășirea termenului de 31 august rămâne, deocamdată, la nivel de posibilitate.
Recomandate

Ungaria riscă să piardă 6,5 miliarde de euro din fondurile UE de redresare dacă nu îndeplinește condițiile până la finalul lui august , iar Comisia Europeană a trimis deja o echipă la Budapesta pentru a accelera reformele și investițiile cerute, potrivit Economica . Ursula von der Leyen a spus, la un eveniment organizat cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la înființarea publicației germane Die Zeit, că „presiunea timpului este enormă” și că, cu două zile înainte, a trimis o echipă de înalți funcționari de la Bruxelles în Ungaria. Scopul este colaborarea cu echipa lui Peter Magyar, câștigătorul alegerilor, pentru realizarea reformelor și investițiilor necesare deblocării banilor, relatează Agerpres. Miza: bani blocați și un termen-limită care poate tăia finanțarea Von der Leyen a avertizat că Budapesta poate pierde 6,5 miliarde de euro (aprox. 32,5 miliarde lei) din fondurile europene de recuperare după pandemie dacă nu reușește să îndeplinească condițiile până la sfârșitul lunii august. Fondurile europene au fost înghețate pe fondul îngrijorărilor privind funcționarea statului de drept în Ungaria în timpul mandatului premierului Viktor Orban . Cât a înghețat UE și ce efect invocă șefa Comisiei Întrebată dacă UE ar fi trebuit să adopte o linie mai dură față de Budapesta, șefa Comisiei Europene a spus că Uniunea a fost „extrem de strictă”, înghețând în total 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) pentru Ungaria. Potrivit acesteia, deficitul de finanțare a afectat competitivitatea Ungariei și s-a reflectat în rezultatul alegerilor. Von der Leyen a mai afirmat că UE a trebuit să respecte strict tratatele atunci când a impus fiecare sancțiune guvernului Orban și a adăugat că ungurii „merită să primească aceste fonduri europene odată ce condițiile vor fi îndeplinite”. Implicație de reglementare: discuția despre unanimitate în politica externă Invocând ceea ce a descris drept o obstrucționare sistematică a unor decizii ale UE de către Budapesta, von der Leyen s-a pronunțat pentru renunțarea la principiul unanimității în deciziile de politică externă ale Uniunii, argumentând că blocul comunitar trebuie să poată acționa rapid și să se asigure că „vocea Europei este auzită”, potrivit dpa. [...]

Ungaria riscă să piardă 6,5 miliarde de euro (aprox. 32,5 miliarde lei) din fonduri UE de redresare dacă nu îndeplinește până la finalul lui august condițiile cerute pentru deblocarea banilor , iar Comisia Europeană a trimis deja o echipă de înalți funcționari la Budapesta pentru a accelera reformele, potrivit G4Media . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a cerut Ungariei să treacă „rapid” la reforme după victoria opoziției la recentele alegeri parlamentare, argumentând că progresul este esențial pentru deblocarea fondurilor europene înghețate „în valoare de miliarde de euro”, relatează dpa, citată de Agerpres. Miza financiară și termenul-limită Von der Leyen a avertizat, la un eveniment organizat duminică la împlinirea a 80 de ani de la înființarea publicației germane Die Zeit, că Budapesta riscă să piardă 6,5 miliarde de euro (aprox. 32,5 miliarde lei) din fondurile UE de recuperare după pandemie dacă nu reușește să îndeplinească condițiile până la sfârșitul lunii august. Ce face Comisia Europeană, concret Șefa Comisiei a spus că „presiunea timpului este enormă” și că, cu două zile înainte, a trimis o echipă de înalți funcționari de la Bruxelles în Ungaria pentru a colabora cu echipa câștigătorului alegerilor, Peter Magyar , în vederea realizării reformelor și investițiilor necesare. Fondurile europene au fost înghețate pe fondul îngrijorărilor legate de funcționarea statului de drept în Ungaria sub mandatul premierului în exercițiu Viktor Orban. 17 miliarde de euro înghețate și discuția despre reguli mai stricte în UE Întrebată dacă UE ar fi trebuit să adopte o linie mai dură față de Budapesta, von der Leyen a răspuns că Uniunea a fost „extrem de strictă”, înghețând o sumă totală de 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) pentru Ungaria — un deficit care, potrivit acesteia, a afectat competitivitatea țării și s-a reflectat în rezultatul alegerilor. Totodată, invocând ceea ce a descris drept obstrucționarea sistematică a unor decizii ale UE de către Budapesta, von der Leyen s-a pronunțat pentru renunțarea la principiul unanimității în deciziile de politică externă, pentru ca UE să poată acționa mai rapid. [...]

Viitorul guvern de la Budapesta încearcă să deblocheze rapid fonduri UE înghețate , iar Peter Magyar spune că merge miercuri la Bruxelles pentru discuții informale cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Mediafax . Miza este reluarea accesului la bani europeni blocați în urma disputelor dintre Bruxelles și fostul premier Viktor Orbán. Magyar a declarat că „nu este timp de pierdut”, după victoria din 12 aprilie, care a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Orbán, relatează Reuters, citată de Mediafax. El a mai spus că speră la un acord politic chiar în timpul primei sale vizite la Bruxelles. Miza: evitarea pierderii banilor din PNRR-ul Ungariei Magyar a indicat anterior că guvernul său ar putea acționa rapid în patru domenii pentru a nu pierde circa 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) din fondurile europene de redresare până la termenul-limită de la sfârșitul lunii august. Printre direcțiile menționate se numără: măsuri împotriva corupției; restabilirea libertății presei; restabilirea libertății mediului academic. Context: conflictul cu UE și semnalul pentru piețe În perioada Orbán, Ungaria s-a confruntat frecvent cu Uniunea Europeană pe teme legate de statul de drept și drepturile omului, ceea ce a dus la înghețarea a miliarde de euro din fonduri. În plan intern, partidul Tisza , condus de Magyar, a obținut o supermajoritate de două treimi în Parlament, care îi oferă posibilitatea de a modifica legi sensibile pentru Bruxelles, inclusiv în zona sistemului judiciar, a achizițiilor publice și a controlului asupra mass-media. Reacția inițială a piețelor a fost pozitivă: forintul s-a apreciat după victoria lui Magyar, pe fondul așteptărilor că UE va debloca fondurile, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. [...]

România riscă penalizări de ordinul miliardelor de euro dacă nu îndeplinește până în august o serie de jaloane din PNRR , iar negocierile politice de la Cotroceni nu au produs un acord pe patru dintre ele, potrivit Știrile Pro TV . Miza este direct bugetară: neîndeplinirea țintelor poate atrage penalizări financiare semnificative, în condițiile în care termenele sunt apropiate. La discuțiile de la Cotroceni au participat liderii PSD, PNL, USR și UDMR, chemați de Nicușor Dan, însă partidele „nu ar fi ajuns la un acord privind toate jaloanele din PNRR”, conform unor surse citate de publicație. În mod specific, nu s-ar fi reușit încheierea unui „moratoriu” pe patru jaloane: 128 (decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire), 119a (reforma pieței de energie electrică), 4 (resursele de apă) și jalonul privind salarizarea unică. Jaloanele fără consens: energie, apă și salarizare Cele patru puncte rămase în dispută ating zone cu impact economic și de reglementare ridicat: Jalonul 128 : decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire; Jalonul 119a : reforma pieței de energie electrică; Jalonul 4 : resursele de apă (mecanismul economic al „Apelor Române”); Salarizarea unică : noul cadru de remunerare în sectorul public. Lista de jaloane cu penalizări: până la 972 milioane euro pe jalon Știrile Pro TV arată că România trebuie să îndeplinească până în august jaloane pentru a nu fi „penalizată cu miliarde de euro”, o listă fiind publicată de premierul Ilie Bolojan înaintea discuțiilor de la Cotroceni. În material sunt menționate nouă jaloane și penalizările asociate, între 771 milioane euro și 972 milioane euro : Jalonul 431 (integritate în funcția publică) – penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 509 (terenuri de stat pentru investiții în surse regenerabile) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 315 (Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor) – 972 milioane euro (aprox. 4,9 mld. lei) Jalonul 119a (energie: scoaterea din operare a 710 MW pe cărbune/lignit și modificări legislative) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 128 (decarbonizarea încălzirii și răcirii, inclusiv reguli pentru biomasa și prosumatori) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 197 (digitalizarea ANAF, inclusiv sistem bonus-malus) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 4 (resurse de apă: nou mecanism economic pentru utilizatori) – 972 milioane euro (aprox. 4,9 mld. lei) Jalonul 420 (salarizare unitară în sectorul public) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 442 (guvernanță corporativă la întreprinderile de stat) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Ce urmează În lipsa unui acord politic pe jaloanele sensibile, presiunea se mută pe calendarul de până în august și pe capacitatea Guvernului și a ministerelor coordonatoare de a livra legislația și măsurile cerute. Materialul nu precizează un nou termen pentru reluarea negocierilor sau o soluție agreată între partide, iar formulările sunt atribuite unor „surse”, ceea ce indică faptul că detaliile finale pot suferi modificări. [...]

Guvernul mizează pe adoptarea rapidă a 9 legi ca să nu piardă până la 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei) din PNRR , bani care ar urma să acopere o treime din investițiile publice și să finanțeze proiecte precum autostrăzi, școli, spitale, electrificarea căilor ferate și reabilitarea clădirilor publice, potrivit Economica , care citează o postare a premierului Ilie Bolojan . Termenul indicat de premier pentru accesarea celor 10 miliarde de euro este august , iar condiția este îndeplinirea „jaloanelor” (reforme și măsuri asumate prin PNRR). Până în vară, România mai are „câteva zeci” de jaloane de bifat, iar Ministerul Proiectelor Europene ar fi inventariat 9 jaloane considerate esențiale, de care „depind peste 7 miliarde de euro”. Ce investiții sunt legate de banii din PNRR În postarea citată, premierul indică drept exemple de proiecte finanțate din aceste fonduri: construcția de autostrăzi (este menționată Autostrada Moldovei); școli și spitale ; electrificarea căilor ferate ; reabilitarea clădirilor publice . Miza operațională este directă: fără încasarea tranșelor, Guvernul riscă să rămână fără o parte importantă din finanțarea necesară pentru a „termina lucrările de investiții”, inclusiv plățile către beneficiari, finalizarea și recepția proiectelor, conform aceleiași postări. Cele 9 jaloane „critice” și penalizările asociate Lista prezentată de premier include jaloane cu penalizări de ordinul sutelor de milioane de euro, dacă nu sunt îndeplinite. Pe scurt, acestea vizează: Integritate în funcția publică (Agenția Națională de Integritate / Ministerul Justiției) – penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Terenuri de stat ca zone de accelerare pentru investiții în regenerabile (Ministerul Agriculturii) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) (Ministerul Dezvoltării) – 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei). Reforma pieței de energie și scoaterea din operare a 710 MW pe cărbune/lignit (Ministerul Energiei) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Decarbonizarea încălzirii-răcirii (Ministerul Energiei) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Reforma ANAF prin digitalizare, inclusiv bonus-malus pentru inspectori (Ministerul Finanțelor) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Noul mecanism economic pentru resursele de apă (Apele Române) (Ministerul Mediului) – 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei). Salarizare unitară în sectorul public (Ministerul Muncii) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Guvernanță corporativă la întreprinderile de stat (reducerea numirilor interimare) (Secretariatul General al Guvernului) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Ce urmează și unde e riscul Premierul indică votarea celor 9 legi drept un „test de responsabilitate” pentru clasa politică, în condițiile în care fiecare jalon neîndeplinit poate însemna bani pierduți. Din informațiile prezentate, presiunea de calendar este dublă: „până în vară” pentru o parte din jaloane și „până în august” pentru accesarea celor 10 miliarde de euro. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre calendarul legislativ sau stadiul fiecărui proiect de lege, rămâne neclar cât de repede pot fi adoptate actele normative și dacă vor trece în forma cerută de PNRR, fără modificări care să întârzie îndeplinirea jaloanelor. [...]

Guvernul are de bifat până la vară câteva zeci de jaloane PNRR ca să nu piardă bani și să poată trage fonduri europene care finanțează o parte importantă din investițiile publice, potrivit Economedia . Premierul Ilie Bolojan spune că până în august trebuie accesate 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), sumă pe care o descrie ca reprezentând o treime din totalul investițiilor publice. În contextul crizei politice declanșate de ieșirea miniștrilor PSD de la guvernare și înlocuirea lor interimară, miza devine una operațională: adoptarea rapidă a reformelor și a legislației asociate, fără de care plățile din PNRR pot fi întârziate sau reduse. „Până în vară mai avem câteva zeci de jaloane de îndeplinit. Fiecare înseamnă bani: îi primim dacă îndeplinim jaloanele sau îi pierdem dacă nu le atingem.” De ce contează: investiții în infrastructură și servicii publice, condiționate de reforme Bolojan leagă direct fondurile PNRR de proiecte precum autostrăzi (inclusiv Autostrada Moldovei), școli și spitale, electrificarea căilor ferate și reabilitarea clădirilor publice. În paralel, Ministerul Proiectelor Europene a inventariat 9 jaloane „cele mai importante”, de care ar depinde peste 7 miliarde de euro (aprox. 35 miliarde lei), necesare pentru finalizarea lucrărilor de investiții. Premierul afirmă că trebuie aprobate 9 legi care reglementează domenii de la salarizarea în sectorul public până la fiscalitate și energie, iar votul lor va fi „un test de responsabilitate” pentru clasa politică. Cele 9 jaloane inventariate și penalizările asociate Sinteza prezentată include jaloane cu coordonatori instituționali, măsuri și penalizări potențiale (în cazul neîndeplinirii), după cum urmează: Jalon 431 (ANI / Ministerul Justiției) : actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică – intrarea în vigoare a legii consolidate privind integritatea. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 509 (Ministerul Agriculturii) : cadru juridic pentru utilizarea terenurilor de stat (ADS) ca zone de accelerare pentru investiții în surse regenerabile. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 315 (Ministerul Dezvoltării) : Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), inclusiv reducerea termenelor și digitalizarea proceselor administrative în construcții. Penalizare: 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei) . Jalon 119a (Ministerul Energiei) : reforma pieței de energie electrică și scoaterea din operare a 710 MW pe cărbune/lignit; modificarea legii decarbonizării în funcție de studiul de adecvanță pentru Transelectrica. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 128 (Ministerul Energiei) : decarbonizarea încălzirii-răcirii, inclusiv reguli privind biomasa și facilități pentru prosumatori (inclusiv blocuri și asociații de locatari) să vândă surplusul de energie. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 197 (Ministerul Finanțelor) : reforma ANAF prin digitalizare; legislație pentru sistemul de bonificație „bonus-malus” al inspectorilor. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 4 (Ministerul Mediului) : reconfigurarea mecanismului economic al „Apelor Române”, pentru corelarea veniturilor cu costurile pe categorii de utilizatori. Penalizare: 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei) . Jalon 420 (Ministerul Muncii) : noul cadru juridic privind salarizarea unitară în sectorul public, cu metodologie de calcul unificată și legare de performanță. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 442 (Secretariatul General al Guvernului) : guvernanță corporativă la întreprinderile de stat, inclusiv reducerea numirilor interimare în CA/CS. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Ce urmează În perioada imediat următoare, Guvernul își fixează ca priorități îndeplinirea jaloanelor, finalizarea investițiilor, derularea plăților către beneficiari, terminarea lucrărilor și recepția acestora, în condițiile în care neatingerea țintelor poate însemna pierderea unor sume semnificative din PNRR. [...]