Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Comisia Europeană discută o soluție pentru accesul cel puțin parțial al Ungariei la fondurile PNRR de 10 miliarde de euro (aprox. 50 mld. lei), inclusiv prin prelungirea practică a plăților dincolo de termenul-limită de la final de august, pe fondul schimbării de guvern la Budapesta, potrivit HotNews.
Miza este dublă: pentru Bruxelles, un test rapid al cooperării cu viitorul premier Péter Magyar; pentru Budapesta, o gură de oxigen financiară într-o economie cu creștere modestă și costuri ridicate de finanțare a datoriei.
Péter Magyar urmează să se întâlnească miercuri cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a discuta modalități de a direcționa o parte din fondurile PNRR către banca națională de dezvoltare a Ungariei, potrivit unor surse citate de Financial Times. Scopul ar fi câștigarea de timp pentru deblocarea fondurilor înghețate anterior din cauza preocupărilor legate de statul de drept, în perioada administrației Viktor Orbán.
Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a spus că „o astfel de posibilitate există”, referindu-se la transferul fondurilor PNRR către organisme naționale pentru a permite plăți după 31 august.
Comisia ar lua în calcul extinderea disponibilității fondurilor PNRR cu condiția ca Magyar să își respecte angajamentele anticorupție și să propună măsuri concrete care să corecteze problemele din perioada Orbán, potrivit acelorași surse.
Ungaria nu a îndeplinit condițiile PNRR, inclusiv cele 27 de „etape-cheie” legate de consolidarea eforturilor anticorupție. În acest context, discuțiile se concentrează pe rescrierea planului astfel încât țara să poată primi rapid fonduri, însă oficiali de ambele părți admit că planul inițial nu mai poate fi realizat în cele aproximativ trei luni dintre preluarea mandatului (în mai) și termenul-limită de la final de august.
În consecință, unele cerințe – între care reforma pensiilor și reforma procedurilor de achiziții publice – ar putea fi înlocuite cu alte reforme care pot fi adoptate în intervalul rămas. Modificările trebuie aprobate de Comisie și de o majoritate a statelor UE.
Budapesta încearcă să recâștige accesul la peste 30 de miliarde de euro (aprox. 150 mld. lei), sumă care include 7,6 miliarde de euro (aprox. 38 mld. lei) din fondurile obișnuite ale UE și 17 miliarde de euro (aprox. 85 mld. lei) din împrumuturile preferențiale ale UE destinate apărării din programul SAFE.
Potrivit informațiilor citate, fondurile europene ar avea un rol de „salvare” pentru o economie stagnantă: Ungaria a avut o creștere de 0,4% în 2025, iar randamentele obligațiunilor sale sunt constant printre cele mai ridicate din UE. Costurile de finanțare a datoriei, situate între 4 și 5% din PIB, sunt de asemenea printre cele mai ridicate din Uniune.
În plus, după cheltuieli electorale în anul precedent, deficitul a ajuns aproape la două treimi din totalul planificat pentru 2026 până la finalul lunii martie, ceea ce ar impune ajustări fiscale semnificative.
Negocierile sunt descrise ca un prim test al disponibilității lui Péter Magyar de a coopera cu Bruxelles-ul. Obiectivul Comisiei ar fi ca un calendar de plăți să fie gata de semnat în primele săptămâni de mandat, însă orice schimbare a planului necesită aprobări la nivel european, iar soluția discutată pentru depășirea termenului de 31 august rămâne, deocamdată, la nivel de posibilitate.
Recomandate
Ungaria a depus la Comisia Europeană versiunea revizuită a PNRR, pas necesar pentru accesarea celor 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 mld. lei) încă blocate, dar acordul politic care ar trebui să ducă la deblocare a declanșat cereri de transparență la Bruxelles , potrivit Digi24 . Miza este una de calendar și condiționalitate: din total, 10 miliarde de euro (aprox. 50 mld. lei) provin din Mecanismul european de Redresare și Reziliență creat după pandemie, iar aceste fonduri „expiră” dacă nu sunt utilizate până la sfârșitul lunii august, notează materialul, care citează Euronews . Ce știe Comisia și ce nu e public Comisia Europeană a confirmat, prin purtătorul de cuvânt Balázs Ujvári, că Ungaria a transmis oficial planul actualizat. În același timp, conținutul planului revizuit nu a fost făcut public. Premierul Péter Magyar a spus anterior că documentul ar include proiecte de infrastructură energetică, reconstrucția căilor ferate și programe pentru locuințe. Pe partea de condiții, Ungaria trebuie să îndeplinească un set complex de cerințe înainte de a putea accesa banii, inclusiv 27 de etape legate de statul de drept și măsuri anticorupție. Tot Ujvári a indicat că planul conține reforme „într-o gamă largă de domenii”, inclusiv pentru combaterea corupției și remedierea problemelor privind statul de drept, plus investiții pentru energie, locuințe, transporturi și întreprinderi mici și mijlocii. Pachet legislativ anticorupție, pe procedură accelerată În paralel cu trimiterea PNRR-ului revizuit, guvernul ungar a transmis Parlamentului un pachet de proiecte legislative și amendamente pentru a îndeplini condițiile UE în domeniul anticorupției și al statului de drept. Printre măsurile menționate în articol: modificări privind administrarea fundațiilor de interes public; extinderea mandatului Autorității pentru Integritate (organism anticorupție); pedepse cu închisoarea pentru funcționarii publici care încalcă regulile privind declarațiile de avere. Parlamentul este așteptat să voteze legislația printr-o procedură accelerată. De ce cere Parlamentul European transparență Controversa de la Bruxelles este legată de acordul încheiat „în urmă cu două săptămâni” între Péter Magyar și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru deblocarea celor 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 mld. lei). Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European a invitat mai mulți comisari europeni la o audiere programată pentru 14 iulie, dedicată deblocării fondurilor înghețate. Eurodeputatul german Daniel Freund (Verzii) a criticat lipsa detaliilor concrete după întâlnirea von der Leyen–Magyar și a cerut clarificări privind angajamentele asumate de Ungaria și dacă Executivul european și-a modificat criteriile pentru deblocarea banilor. Până acum, Comisia Europeană nu a publicat un document oficial care să detalieze acordul privind eliberarea fondurilor europene înghețate. Ce urmează Planul revizuit ar urma să fie aprobat de Consiliul UE în luna iulie. În practică, accesarea banilor depinde de îndeplinirea condițiilor asumate, iar presiunea de timp este amplificată de termenul de la finalul lunii august pentru fondurile din mecanismul post-pandemie, conform informațiilor din articol. [...]
Ungaria riscă să piardă bani europeni din cauza întârzierilor la implementare , după ce Bruxelles-ul a deblocat recent fonduri care depășesc capacitatea actuală a administrației de a le cheltui în termenele UE, potrivit Ziarul Financiar , care citează Financial Times. După victoria electorală din aprilie, noua administrație condusă de premierul Péter Magyar a început rapid negocieri cu Comisia Europeană pentru acces la fondurile înghețate în anii precedenți, pe fondul disputelor legate de statul de drept din perioada guvernării Viktor Orbán. Săptămâna trecută, Bruxelles-ul a aprobat deblocarea a 16,4 miliarde de euro, iar discuțiile continuă pentru alte sume. Miza: termene-limită strânse și proiecte care trebuie refăcute Problema imediată pentru Budapesta nu mai este obținerea banilor, ci viteza cu care poate pregăti și executa proiectele înainte de expirarea termenelor europene. Ministrul transporturilor și investițiilor, Dávid Vitézy, spune că există proiecte care au trebuit renegociate complet, iar întrebarea practică este ce poate fi implementat realist până la 31 august, termen asociat îndeplinirii condițiilor pentru accesarea fondurilor din programul post-pandemie. „Există liste întregi de proiecte care au trebuit renegociate complet.” Oficialii ungari admit, în acest context, că urmează o cursă contracronometru pentru aprobarea proiectelor și validarea lor de către miniștrii de finanțe ai UE. Ce fonduri sunt în joc și cum încearcă guvernul să accelereze absorbția Fondul european de redresare și reziliență (RRF) – mecanismul post-pandemie – are o valoare totală de 577 miliarde de euro și a fost creat în 2021 pentru relansarea economiilor afectate de COVID-19. Potrivit ministrului Vitézy, Comisia Europeană ar fi avut inițial o poziție de 4-5 miliarde de euro pentru Ungaria, însă negocierile din ultimele săptămâni au dus la creșterea sumei aprobate. Pentru a accelera procesul, guvernul Péter Magyar a implementat rapid reformele cerute de Bruxelles în materie de anticorupție și stat de drept și a eliminat o portiță legislativă care permitea fostului regim Orbán să evite jurisdicția Parchetului European în cazurile de fraudă cu fonduri UE. În paralel, autoritățile de la Budapesta au reclasificat proiecte europene în valoare de 3,7 miliarde de euro pentru a putea fi finanțate prin mecanismul post-pandemie, inclusiv achiziția unor noi tramvaie pentru rețeaua de transport public din capitală. Ce urmează Chiar dacă deblocarea fondurilor reduce presiunea politică pe relația Budapesta–Bruxelles, riscul operațional rămâne: dacă proiectele nu sunt aprobate și implementate la timp, Ungaria poate ajunge în situația de a avea bani disponibili pe hârtie, dar greu de transformat în investiții efective în termenele UE. [...]
Comisia Europeană deblochează 16,4 miliarde de euro pentru Ungaria (aprox. 82,4 miliarde lei), într-o mișcare care leagă explicit accesul la bani de progrese măsurabile pe statul de drept și de întărirea mecanismelor anticorupție, potrivit G4Media . Din suma totală, 14,2 miliarde de euro (aprox. 71,4 miliarde lei) devin disponibile „imediat”, după ce fuseseră blocate la Bruxelles în mandatul fostului premier Viktor Orbán. Restul de 2,2 miliarde de euro (aprox. 11,1 miliarde lei) ar urma să fie deblocate ulterior, condiționat de „unele progrese” suplimentare ale guvernului de la Budapesta, conform declarațiilor președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , după întâlnirea de vineri de la Bruxelles cu noul premier ungar, Péter Magyar. Cum se împarte suma și ce intră în plată imediat Conform informațiilor prezentate, pachetul anunțat include: 10 miliarde de euro (aprox. 50,3 miliarde lei) sub formă de granturi și împrumuturi avantajoase din Fondul de redresare al UE (instrumentul post-criză); 4,2 miliarde de euro (aprox. 21,1 miliarde lei) din fonduri de coeziune, disponibile imediat; 2,2 miliarde de euro (aprox. 11,1 miliarde lei) din fonduri de coeziune, condiționate de progrese suplimentare. Pentru mediul economic, miza este capacitatea statului ungar de a reporni finanțarea proiectelor publice și a investițiilor cofinanțate din bani europeni, după o perioadă de blocaj care a afectat predictibilitatea fluxurilor de capital către economie. Vizita comisarului pentru Justiție: condiționalitatea rămâne în centrul discuțiilor În acest context, comisarul european pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, Michael McGrath , urmează să meargă marți la Budapesta pentru discuții cu noul guvern privind pregătirea raportului din 2026 despre statul de drept și reformele cerute de Comisie. Agenda include întâlniri atât cu reprezentanți ai Adunării Naționale, cât și cu membri ai guvernului, iar Comisia Europeană a indicat că discuțiile vizează în principal reforma legislativă și garanțiile instituționale. „Discuțiile se vor concentra asupra agendei de reformă legislativă, inclusiv asupra măsurilor de consolidare a statului de drept, de protejare în continuare a drepturilor fundamentale și de protejare a libertății mass-media.” Semnal suplimentar pe zona anticorupție: intenția de aderare la Parchetul European Un element cu impact direct asupra protecției bugetului UE este faptul că, la 29 mai, Ungaria a notificat oficial Comisia Europeană cu privire la intenția de a se alătura Parchetului European (EPPO) , instituția care investighează fraude și corupție cu fonduri europene. În comunicarea citată, acest pas este prezentat ca relevant pentru întărirea protecției intereselor financiare ale Uniunii și pentru combaterea fraudei și corupției care afectează bugetul UE. În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă progresele invocate de Comisie se traduc în modificări legislative și instituționale care să susțină deblocarea integrală a fondurilor, inclusiv a tranșei condiționate de 2,2 miliarde de euro. [...]
Uniunea Europeană condiționează accesul Ungariei la până la 16,4 miliarde euro de reforme până la 31 august , iar ceea ce Budapesta a prezentat drept „deblocare” este, de fapt, o înțelegere politică ce trebuie transpusă în decizii formale și îndeplinirea unor angajamente, potrivit Profit . Premierul ungar Péter Magyar a declarat după întâlnirea de la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , că „au fost deblocate 16,4 miliarde de euro”, informație relatată de News.ro, în timp ce POLITICO este citat ca sursă pentru contextul mai larg al negocierilor. În schimb, oficialii Comisiei au descris rezultatul ca pe un acord de principiu privind direcția generală, nu ca pe o decizie de eliberare a fondurilor, blocate pe fondul încălcărilor legislației UE în anii de guvernare ai lui Viktor Orbán . „Nu am convenit să acordăm fondurile. Am convenit asupra unei liste de angajamente care, dacă vor fi îndeplinite până la 31 august, vor declanșa plata acestor fonduri.” Ce înseamnă „deblocarea” în termeni practici Comisia indică faptul că urmează o etapă tehnică și juridică: acordul politic trebuie transpus într-o revizuire formală a planurilor Ungariei pentru a se califica la fondurile de redresare post-pandemie, cu reforme, investiții și un calendar de implementare care să permită plăți viitoare. În ultimele zile, negociatorii au discutat reforme și investiții punctuale și au evaluat dacă pot fi realizate realist înainte de termenul-limită de 31 august, când Ungaria ar trebui să solicite oficial fondurile. Ursula von der Leyen a spus că „s-a realizat deja o activitate considerabilă într-un timp foarte scurt”, ceea ce „dă încredere pentru pașii următori”. Miza financiară: până la 16,4 miliarde euro, dar nu integral recuperabile Dacă toate condițiile sunt îndeplinite, acordul ar putea debloca până la 10 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), plus finanțări suplimentare legate de coeziune și libertatea academică, ajungând la un total potențial de 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei). Structura pachetului menționat în material: 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei) prin RRF , din care: 6,5 miliarde euro granturi (aprox. 32,5 miliarde lei) 3,5 miliarde euro împrumuturi (aprox. 17,5 miliarde lei) 2,2 miliarde euro (aprox. 11 miliarde lei) legate de cerințe privind libertatea academică 4,2 miliarde euro (aprox. 21 miliarde lei) din fonduri de coeziune , destinate reducerii decalajelor regionale Totuși, acordul nu readuce întreaga finanțare pierdută în disputele cu Bruxelles-ul. Potrivit unor înalți funcționari ai Comisiei citați în articol, aproximativ 2 miliarde euro din fondurile de coeziune au fost pierdute definitiv după expirarea termenelor de cheltuire și „nu pot fi recuperate”. În plus, peste 530 milioane euro rămân înghețate din cauza preocupărilor legate de migrație, azil și comunitatea LGBTQ, ceea ce înseamnă că o parte din finanțarea UE poate rămâne inaccesibilă chiar și în scenariul în care Ungaria obține pachetul de 16,4 miliarde euro. Ce urmează: plan revizuit și calendar de aprobare Următorul pas substanțial este ca Ungaria să prezinte săptămâna viitoare planul de redresare revizuit. Acesta ar urma să fie aprobat de Comisie și avizat de statele membre, cu obiectivul ca procesul să fie finalizat în iulie , înainte de termenul de 31 august pentru îndeplinirea angajamentelor care ar declanșa plățile. [...]
Ungaria riscă să piardă definitiv finanțări UE dacă nu livrează rapid reforme credibile , în condițiile în care Autoritatea pentru Integritate de la Budapesta cere investigarea dispariției unor fonduri europene de ordinul miliardelor, potrivit Digi24 . Miza este dublă: recuperarea sumelor suspectate a fi fost deturnate și deblocarea unei tranșe mari de bani europeni, condiționată de progrese pe statul de drept și de întărirea controlului asupra cheltuirii fondurilor. Șeful Autorității pentru Integritate, Ferenc Pál Biró, a declarat pentru Politico că „înalți oficiali” din guvernările fostului premier Viktor Orbán ar trebui investigați în legătură cu fonduri UE „dispărute”. Biró susține că „politicieni de rang înalt” ar putea ajunge să fie urmăriți penal pentru implicarea într-o presupusă schemă sistematică de fraudare a contribuabililor europeni în cei 16 ani de guvernare ai lui Orbán, fără a formula însă acuzații concrete la adresa fostului premier sau a cercului său apropiat. Suspiciuni: contracte umflate și licitații „manipulate” Potrivit Autorității pentru Integritate, trei companii ar fi obținut majoritatea contractelor guvernamentale pentru bunuri și servicii, iar valorile ar fi fost „umflate artificial”. Biró afirmă că statul ungar a cheltuit aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) cu aceste trei firme în ultimii patru ani, fără a le numi. Estimarea de risc indicată de Biró pentru supraevaluarea prețurilor este de aproximativ 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei). În același context, el a vorbit despre licitații publice „manipulate” și achiziții de produse de bază la prețuri de câteva ori mai mari decât cele de pe piață. Presiune pe noul guvern: plan până la final de august Cazul apare în momentul în care noul premier, Péter Magyar (învestit în mai, după o victorie electorală obținută cu o lună înainte), încearcă să convingă Bruxellesul că Ungaria poate primi din nou fonduri europene blocate. Magyar a acuzat în repetate rânduri administrația Orbán de corupție. După o întâlnire la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Magyar a spus că au convenit să deblocheze până la 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei) din fondurile suspendate pentru Budapesta, pe fondul încălcării obligațiilor din legislația UE. Totuși, guvernul trebuie să prezinte până la sfârșitul lunii august un plan „credibil” privind implementarea reformelor esențiale și utilizarea fondurilor; altfel, riscă pierderea definitivă a finanțării. Biró afirmă că Ungaria a rămas „mult în urmă” la controlul și monitorizarea utilizării fondurilor europene. Ce poate urma: recuperarea banilor și implicarea Parchetului European Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a transmis că există „toleranță zero” față de frauda împotriva bugetului UE și că statele membre sunt primele responsabile pentru prevenirea și tratarea neregulilor. Dacă investigatorii și procurorii europeni identifică probleme, Comisia spune că va colabora cu statele membre pentru recuperarea fondurilor utilizate necorespunzător de la beneficiari. Biró a mai spus că guvernul Magyar nu a contactat încă Autoritatea pentru Integritate pentru a stabili o formulă de cooperare, dar instituția se declară pregătită să transmită informațiile pe care le deține către autoritățile competente. În paralel, Magyar a anunțat că Ungaria va adera la Parchetul European (EPPO), care are competența de a investiga și urmări penal infracțiunile ce afectează bugetul UE, inclusiv fraude și corupție. [...]
Noul guvern de la Budapesta vrea să recupereze 160 de miliarde de euro (aprox. 800 miliarde lei) din fonduri publice despre care susține că au fost alocate incorect în perioada Viktor Orbán, iar Autoritatea pentru Integritate mizează pe un model bazat pe inteligență artificială pentru a urmări fluxurile de bani, inclusiv peste graniță, potrivit HotNews . Autoritatea anticorupție din Ungaria a dezvoltat un sistem care folosește AI și „învățarea automată” (metode prin care software-ul identifică tipare în date) pentru a monitoriza în timp real tranzacțiile economice din țară, a declarat Ferenc Biró, șeful instituției, într-un interviu pentru Financial Times. Ținta politică este recuperarea rapidă a banilor care ar fi ajuns la oameni de afaceri apropiați fostului premier. Miza economică: bani publici „dispăruți” și presiune pe buget Biró a afirmat, într-un interviu acordat emisiunii „Egyenes beszéd” și citat de publicația maghiară Telex, că ultimii 16 ani de guvernare Orbán i-ar fi costat pe contribuabili aproximativ 160 de miliarde de euro. El a precizat însă că suma este o „estimare profesională” bazată pe experiența sa și că „nu poate fi auditată”. În același context, Biró a susținut că ponderea cheltuielilor bugetare care „s-au scurs pe canale de corupție” ar fi crescut de la 5% în 2010 la 20% în 2025, adăugând că pentru această evoluție ar fi fost necesară și „voință politică”. În discuția cu Financial Times, Biró a spus: „Țara are mare nevoie de fondurile care au fost furate, iar o mare parte din acești bani se află deja în străinătate.” Context de reglementare: condiții UE, Parchetul European și fonduri deblocate Biró a fost numit în 2022 pentru a înființa Autoritatea pentru Integritate, ca parte a condițiilor impuse de UE pentru creșterea transparenței, în vederea recâștigării accesului la fonduri europene înghețate. El a acuzat guvernul Orbán că a refuzat să coopereze cu instituția, limitându-i eficacitatea, și a susținut că împotriva sa ar fi fost deschisă o anchetă ca formă de presiune; partidul Fidesz a respins acuzația. Separat, site-ul maghiar HVG a relatat că Biró a declarat anterior că doi miniștri din guvernul anterior – ministrul Justiției, Bence Tuzson, și ministrul Afacerilor Europene, János Bóka – i-ar fi cerut să oprească anumite investigații. Cei doi au negat că acesta ar fi fost subiectul întâlnirii, deși Tuzson a admis că a existat o discuție în trei, potrivit HVG. Pe agenda noului premier Péter Magyar (Tisza) intră extinderea atribuțiilor Autorității pentru Integritate și înființarea unei agenții separate de recuperare a activelor, pentru accelerarea recuperării fondurilor. Guvernul ar urma să prezinte în această săptămână un proiect de lege amplu anticorupție, iar Budapesta ar urma să adere la Parchetul European, ceea ce ar permite procurorilor UE să investigheze cazuri de fraudă și corupție cu fonduri europene în Ungaria. Cine a câștigat din licitațiile publice, potrivit unei analize Financial Times O analiză publicată de Financial Times înainte de alegeri a indicat că 14% din fondurile alocate prin licitații de stat sub guvernarea Orbán au ajuns la 42 de companii deținute de 13 asociați, care câștigaseră doar 1% dintre contracte între 2005 și alegerea lui Orbán în 2010. În total, aceștia ar fi obținut peste 28 de miliarde de euro (aprox. 140 miliarde lei) din 2010 până la finalul lui 2025, fie singuri, fie în consorții – o medie de 1,8 miliarde de euro pe an (aprox. 9 miliarde lei). Fonduri europene: până la 16,4 miliarde de euro anunțate pentru deblocare La sfârșitul lunii trecute, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit cu Magyar și a anunțat deblocarea a până la 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei) pentru Ungaria: 10 miliarde de euro din Next Generation EU, 4,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune, plus încă 2,2 miliarde de euro pe măsură ce sunt implementate reformele necesare. În același timp, noul guvern a moștenit un deficit bugetar în creștere, care, potrivit Comisiei Europene, ar putea ajunge la 6,2% din PIB în 2026. În conferința de presă, Péter Magyar a spus că obiectivul este repatrierea banilor pentru reconstrucție, relansarea economiei și consolidarea competitivității, inclusiv pentru IMM-uri. [...]
