Știri
Știri din categoria Agricultură
Compania Longin a revenit pe creștere în 2025, iar controlul a trecut integral la Dragoș Drăghicescu, într-o mișcare de succesiune care vine după un an de recul și readuce în prim-plan miza continuității operaționale într-unul dintre cele mai mari businessuri agricole din Olt, potrivit Ziarul Financiar.
Compania Longin, care exploatează circa 8.000 de hectare în județul Olt, a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri de 352 milioane lei, în creștere cu 66% față de 210 milioane lei în 2024, conform datelor de la Ministerul de Finanțe citate de publicație. Evoluția marchează o revenire după scăderea din anul anterior, însă nivelul rămâne sub pragul de aproape 400 milioane lei atins în 2023.
Schimbarea de control este una completă: firma este „controlată acum în totalitate” de Dragoș Nicolae Drăghicescu, fiul lui Longin Mircea Drăghicescu, unul dintre cei mai mari fermieri din județul Olt, notează ZF.
Familia Drăghicescu face agricultură din 1993, are sediul în localitatea Șerbănești și operează suprafața de circa 8.000 de hectare în județ, potrivit celor mai recente date menționate.
Dragoș Nicolae Drăghicescu este inginer agronom și s-a alăturat „de mulți ani” activității din fermă. În paralel, a urmat și o carieră politică în PSD, ocupând funcții precum consilier județean în Olt și director executiv la Direcția pentru Agricultură Județeană Olt; de asemenea, a fost propus membru în Comisia pentru Agricultură, conform informațiilor din articol.
Din datele prezentate nu reiese dacă transferul de control a fost însoțit de schimbări de strategie, investiții sau modificări în structura operațională a companiei.
Recomandate
Fermierii reclamă pagube la porumb, dar intervenția împotriva ciorilor e blocată de protecția legală a păsărilor , ceea ce riscă să împingă costurile în sus prin reînsămânțări și pierderi de producție, potrivit Libertatea . Un caz prezentat este cel al lui Alexander Degianski , agronom din Giulvăz (județul Timiș), care spune că păsările au devastat solele însămânțate cu porumb, răsărit „ca la carte”. Într-un video publicat online, el descrie precizia cu care ciorile scot boabele din pământ: „Cât de bine știe cioara unde-i bobul de porumb, la fix. Deci nu ratează niciunul.” Costuri operaționale: reînsămânțare și suprafețe compromise Din relatările fermierilor, problema nu este punctuală, ci repetitivă și cu efect direct asupra lucrărilor din câmp. În comentariile din mediul online citate de publicație apar exemple de pierderi care duc la refacerea culturii: un fermier din Timiș spune că ajunge să „întoarcă cultura” (adică să o desființeze și să reia semănatul) și că a făcut sesizări către autorități fără să vadă „măsură concretă”; un fermier din Caraș-Severin afirmă că „anul trecut, de trei ori am semănat”; un producător de porumb menționează distrugerea a trei hectare de cultură; în Gottlob (Timiș), ciorile sunt descrise drept „inamicul numărul 1” pentru cultivatorii de lubenițe și legume. Materialul nu oferă o evaluare agregată a pagubelor la nivel național, însă indică faptul că fermieri din mai multe zone raportează situații similare. Blocaj de reglementare: „monumente ale naturii” Degianski susține că posibilitățile de intervenție sunt limitate deoarece ciorile sunt protejate de lege, descriindu-le drept „monument al naturii” și comparând situația cu perioade în care vânătorii ar fi avut posibilitatea să le vâneze. În acest context, fermierii cer autorităților soluții „eficiente” pentru limitarea impactului asupra producției, pe fondul altor dificultăți deja existente în agricultură, precum seceta, mai notează publicația. [...]
Depozitarea neconformă a îngrășămintelor chimice poate duce la dosar penal și amendă. Potrivit Agrointel , Garda de Mediu Suceava a înaintat o sesizare penală către organele de cercetare și a aplicat o amendă contravențională de 15.000 lei unui cetățean care a depozitat neconform cantități mari de îngrășăminte chimice, invocând risc major de poluare și nerespectarea regimului substanțelor periculoase. Măsura a fost anunțată de comisarii Gărzii Naționale de Mediu – Centrul Județean Suceava , într-o postare pe pagina instituției, în care au încadrat situația drept una cu potențial ridicat de afectare a mediului, în special a resurselor de apă. De ce contează: de la „neglijență” la infracțiune Garda de Mediu susține că ceea ce „părea o simplă neglijență” poate fi tratat ca infracțiune, în condițiile în care depozitarea necorespunzătoare ar favoriza: poluarea apei , prin spălarea substanțelor chimice în sol și în pânza freatică, cu impact asupra fântânilor din zonă; riscuri chimice , inclusiv reacții periculoase sau degradarea substanței active; încălcarea cerințelor legale privind depozitarea: protecție față de intemperii, amenajare pe suprafețe impermeabile și securizare. Ce a mai constatat controlul Pe lângă îngrășămintele chimice, comisarii au indicat că, la fața locului, ar fi fost identificate și deșeuri depozitate în amestec , care ar fi trebuit colectate și transportate către centre autorizate, nu abandonate direct pe sol. În acest context, instituția a prezentat cazul ca pe un avertisment privind severitatea sancțiunilor atunci când sunt puse în pericol resursele de apă și sănătatea publică. [...]
Ucraina pregătește sancțiuni împotriva transportatorilor și intermediarilor implicați în exportul de grâu din teritorii ocupate , după ce președintele Volodîmîr Zelenski a acuzat că în Israel a ajuns „încă o navă” cu cereale pe care Kievul le consideră „furate” de Rusia, potrivit Reuters . Zelenski a spus că achiziția de grâu provenit din teritorii ucrainene ocupate „nu este – și nu poate fi – o afacere legitimă” și a susținut că autoritățile israeliene „nu pot să nu știe” ce nave intră în porturi și ce marfă transportă. De ce contează: risc de sancțiuni și blocaje pe lanțul de aprovizionare Miza imediată este una operațională și de conformare: dacă Kievul introduce sancțiuni, acestea pot viza atât transportul maritim, cât și entitățile (persoane și companii) care ar încerca să obțină profit din astfel de livrări. Zelenski a indicat că pachetul de sancțiuni ar urma să îi includă pe cei care transportă grâul și pe „indivizii și entitățile juridice” implicate. În paralel, cazul ridică o problemă practică pentru comercianți: traderi citați de Reuters spun că este imposibil de urmărit originea grâului după ce acesta este amestecat, ceea ce complică verificările în tranzacții și în porturi. Ce susține Ucraina și care este poziția Israelului Kievul consideră „furat” tot grâul produs în cele patru regiuni pe care Rusia le-a revendicat după invazia din 2022, precum și în Crimeea (anexată de Rusia în 2014). Rusia numește aceste regiuni „noi teritorii”, însă ele sunt recunoscute internațional ca parte a Ucrainei; Moscova nu a comentat statutul legal al grâului colectat acolo, notează Reuters. Pe linie diplomatică, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a anunțat că ambasadorul Israelului la Kiev a fost convocat, invocând lipsa de acțiune a Israelului în privința intrării transporturilor de cereale din zone ocupate. Ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, i-a transmis lui Sîbiha că Ucraina nu a furnizat dovezi că grâul ar fi „furat”. Ce urmează Zelenski a afirmat că Ucraina a făcut „toți pașii necesari pe canale diplomatice”, dar că nava nu a fost oprită. El a mai spus că se așteaptă ca Israelul să se abțină de la acțiuni care ar putea afecta relațiile bilaterale. Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze și a indicat că Rusia nu se va implica, potrivit Reuters. [...]
Publicarea în Monitorul Oficial a Ordinului MADR nr. 141/2026 deblochează plăți APIA pentru mai multe scheme, cu termen-limită 30 iunie 2026 , potrivit Agrointel . Miza imediată pentru fermieri este că, odată stabilite cuantumurile finale, APIA poate începe achitarea sumelor fie ca diferențe de cuantum (în cazul unor scheme), fie ca plăți integrale (în special la sprijinul cuplat). Ordinul MADR nr. 141/2026 modifică Ordinul nr. 42/2026 și aprobă cuantumul unitar al plăților directe aferente cererilor depuse în 2025, finanțate din Fondul european de garantare agricolă, prin intervențiile din Planul strategic PAC 2023–2027 . Ce scheme au cuantum final și pot intra la plată Actul normativ stabilește următoarele cuantumuri unitare: PD-02 Sprijin redistributiv complementar pentru venit (CRISS): 53,5212 euro/hectar PD-03 Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri: 46,6676 euro/hectar PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte — evitarea mulsului traumatic și bunăstarea ugerului: 70,24 euro/hectar PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte — sănătatea ongloanelor: 38,46 euro/hectar PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte — îmbunătățirea zonei de odihnă: 22,13 euro/hectar PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte — rații furajere optimizate (bunăstare și reducerea emisiilor): 66,64 euro/hectar PD-08 Bunăstarea tineretului bovin la îngrășat — +15% spațiu/animal (semiintensiv și intensiv, stabulație): 175,41 euro/hectar PD-08 Bunăstarea tineretului bovin la îngrășat — confort sporit în zona de odihnă: 18,22 euro/hectar PD-08 Bunăstarea tineretului bovin la îngrășat — rații furajere optimizate (bunăstare și reducerea emisiilor): 55,53 euro/hectar PD-09 Sprijin cuplat — soia: 141,98 euro/hectar PD-10 Sprijin cuplat — lucernă: 95,40 euro/hectar PD-11 Sprijin cuplat — leguminoase pentru industrializare (mazăre de grădină, fasole boabe, fasole păstăi): 209,70 euro/hectar PD-12 Sprijin cuplat — cânepă: 228,60 euro/hectar PD-13 Sprijin cuplat — orez: 552,25 euro/hectar PD-14 Sprijin cuplat — sămânță de cartof: 1.806,30 euro/hectar PD-15 Sprijin cuplat — hamei: 545,05 euro/hectar PD-16 Sprijin cuplat — sfeclă de zahăr: 818,19 euro/hectar PD-17 Sprijin cuplat — legume în câmp pentru industrializare (cultură principală/secundară: tomate, castraveți, ardei, vinete): 1.448,10 euro/hectar PD-18 Sprijin cuplat — legume în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete): 1.898,10 euro/hectar PD-19 Sprijin cuplat — fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise, piersici): 517,05 euro/hectar PD-20 Sprijin cuplat — semințe pentru plante furajere: 187,52 euro/hectar PD-25 Sprijin cuplat — viermii de mătase: 0,12 euro/familie PD-26 Sprijin cuplat — porumb pentru siloz: 195,22 euro/hectar PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv — zona montană 60 de zile: 72,75/UVM PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv — zona montană 90 de zile: 122,42/UVM PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv — zona deal: 168,66 UVM PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv — zona câmpie: 135,25 UVM PD-28 Menținerea de zone neproductive și/sau elemente noi de peisaj pe terenuri arabile: 40,5011 euro/hectar Calendar: până când trebuie închise plățile Termenul-limită pentru finalizarea acestor plăți aferente campaniei APIA 2025 este 30 iunie 2026 , conform informațiilor din actul publicat și prezentate de publicație. [...]
Ministrul interimar al Agriculturii spune că alimentarea cu motorină nu e o problemă de stoc, ci de livrare , iar companiile furnizoare trebuie să evite sincopele care pot bloca fermierii în plină activitate, potrivit TVR Info . Tanczos Barna a declarat, marți, într-o conferință de presă, că în România „nu există criză de motorină”, însă au apărut „situații punctuale” generate de disfuncționalități logistice, adică întârzieri în livrarea combustibilului către anumite stații. Ce înseamnă „probleme punctuale” și de ce contează pentru agricultură Ministrul a spus că a discutat cu furnizorii de motorină și le-a cerut să asigure logistica și alimentarea la timp a stațiilor, astfel încât fermierii să nu ajungă în situația de a nu avea de unde să alimenteze. Potrivit declarațiilor sale (citate de Agerpres ), în ultimele zile au existat zone în care „pe o rază de 50 km nu se găsea motorină”, context în care astfel de blocaje devin o problemă operațională directă pentru activitățile agricole. De unde apar sincopele: logistică și comportamentul consumatorilor Tanczos a legat episoadele de lipsă temporară de presiunea apărută pe unele stații, inclusiv pe fondul variațiilor de preț, care pot determina consumatorii să alimenteze cantități mai mari decât de obicei sau să se reorienteze către stațiile cu preț mai mic. În concluzie, mesajul ministerului este că problema ține de „livrarea la timp” în punctele unde cererea crește brusc, nu de o lipsă generală de motorină la nivel național. [...]
România ar urma să înceapă exporturi agroalimentare în China în cel mult două luni , după semnarea unor protocoale care deschid accesul pe una dintre cele mai mari piețe de consum din lume, potrivit Antena 3 . Miza economică este extinderea canalelor de vânzare pentru fermieri și procesatori, într-un moment în care accesul la piețe externe poate stabiliza cererea și prețurile pentru producția internă. Ministrul demisionar al Agriculturii, Florin Barbu , a declarat la prezentarea bilanțului de final de mandat că exporturile ar urma să înceapă „în maximum două luni”, iar primele produse vizate sunt cerealele, carnea de pui și produsele acvatice. Ce produse intră primele și ce urmează Pe lista inițială menționată de Barbu intră: cereale; carne de pui; produse acvatice. În paralel, România poartă negocieri „inclusiv pentru produse procesate din porc”, a mai spus fostul demnitar, indicând o posibilă extindere către produse cu un grad mai mare de procesare. De ce contează pentru companii: accesul e deschis, integrarea abia începe Barbu a susținut că „deja au venit aceste contracte”, însă a avertizat că „acum începe greul”, în sensul integrării procesatorilor români pe piața chineză. Practic, după etapa de acorduri și protocoale, urmează partea operațională: livrări, conformare la cerințe și construirea de relații comerciale stabile. Context: memorandum semnat în martie și schimbare la conducerea ministerului Fostul ministru anunțase încă de la începutul lunii martie semnarea unui Memorandum de Înțelegere cu partea chineză pentru accesul produselor românești pe această piață. Totodată, Ministerul Agriculturii va fi condus interimar de vicepremierul Tanczos Barna , după demisia lui Florin Barbu. [...]
