Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan crește riscul de blocare a reformelor și de pierdere a unor fonduri europene de peste 20 mld. euro, într-un moment-limită pentru două mecanisme de finanțare cu termene apropiate, potrivit unei analize publicate de G4Media.
Analiza notează că, deși România a mai traversat crize politice în ultimii ani, actuala situație este „probabil cea mai prost sincronizată”, pentru că se suprapune peste finalul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și peste etapa de angajare a unor fonduri prin mecanisme europene de securitate, inclusiv SAFE.
Miza este amplificată de calendarul strâns indicat în analiză:
Ambele, arată materialul, depind de stabilitate guvernamentală și de capacitate administrativă, iar acestea sunt tocmai elementele afectate de conflictul politic.
Potrivit analizei, consecința directă a crizei politice este riscul de blocare a reformelor, cu impact asupra accesării fondurilor europene. În acest context, România ar putea pierde sume care depășesc 20 de miliarde de euro, asociate PNRR și SAFE.
Materialul precizează că decizia PSD de a-și retrage sprijinul pentru premier vine „într-un moment critic pentru finanțele României”, ceea ce ridică miza dincolo de o dispută politică internă, către efecte potențiale asupra finanțării externe și a capacității statului de a livra jaloane și proiecte în termenele asumate.
Recomandate
Baia Mare rulează investiții de miliarde de lei din fonduri europene, dar miza economică rămâne conectarea la șosele rapide , într-un oraș care încearcă să-și schimbe profilul după prăbușirea industriei grele, potrivit Adevărul . Administrația locală susține că are „proiecte de investiții în valoare de miliarde de lei, aflate în diferite stadii”, într-un mix de regenerare urbană și modernizare a mobilității. În paralel, Baia Mare rămâne izolată de rețeaua de autostrăzi, ceea ce limitează atractivitatea economică a orașului, inclusiv pentru turism și investiții. Unde se duc banii europeni: mobilitate urbană și regenerare Potrivit administrației locale, cele mai mari sume sunt atrase prin: Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) : proiecte estimate la 583 de milioane de lei ; Programul Regional Nord-Vest 2021–2027 : investiții de aproximativ 886 de milioane de lei . Prin PNRR sunt finanțate, în principal, două coridoare de mobilitate urbană: coridorul din zona Centrului Istoric, de aprox. 10 milioane de lei , cu peste 5,5 km de piste pentru biciclete; coridorul de pe malul stâng al râului Săsar, de aprox. 15 milioane de lei , cu peste 6 km de piste. Ambele au termen de finalizare 31 iulie 2026 , iar după finalizare malurile râului care traversează zona centrală ar urma să fie transformate într-o alee de promenadă . Pe finanțare din Programul Regional Nord-Vest, proiectele de regenerare urbană vizează: modernizarea Pieței Revoluției (aprox. 41 de milioane de lei ), amenajarea Pieței Universității (aproape 56 de milioane de lei ), reconfigurarea Pieței Izvoare (circa 36 de milioane de lei ), reabilitarea Parcului Dacia ( 10 milioane de lei ). În cazul Pieței Izvoare, semnarea contractului de finanțare depinde de soluționarea unor litigii , conform sursei. Modernizarea bulevardelor și transport public: termene până în 2028 Un alt pachet major îl reprezintă modernizarea arterelor rutiere: Traian și Unirii: aprox. 90 de milioane de lei ; București și Republicii și strada Gării: circa 160 de milioane de lei ; Independenței și Decebal: aprox. 85 de milioane de lei . Aceste proiecte au termene de finalizare în 2028 . Localnicii așteaptă și achiziția unor autobuze electrice , printr-un proiect european finanțat de UE, mai notează publicația. Blocajul mare: orașul e încă „ocolit de autostrăzi” În pofida investițiilor urbane, „cea mai mare provocare” rămâne conectarea la infrastructura de transport rapid. Două proiecte sunt prezentate ca esențiale: Varianta de ocolire Baia Mare (etapa I) : în licitație pentru proiectare și execuție; include două sectoare cu o lungime totală de aproape 20 km și o valoare estimată la peste 1,3 miliarde de lei, fără TVA . Traseul ar urma să ocolească municipiul pe direcția vest–sud–est și să lege DN1C de DN18B , cu obiectivul de a scoate traficul greu din oraș. Finanțarea este din Programul Transport 2021–2027 și de la bugetul de stat . Drumul expres Baia Mare – Satu Mare : lungime de aprox. 60 km ; în martie 2026, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiției, estimată la aproape 5 miliarde de lei . Următorul pas este lansarea licitației pentru proiectare și execuție de către CNAIR . Șoseaua ar urma să fie finanțată tot prin Programul Transport 2021–2027 și de la bugetul de stat. În prezent, Baia Mare se află la aproximativ 140 km de nodul rutier Nădășelu al Autostrăzii Transilvania (A3). După finalizarea tronsonului Nădășelu – Poarta Sălajului, distanța până la rețeaua de autostrăzi ar urma să scadă la aprox. 90 km , potrivit sursei. Context: reconversie după industria grea și costurile de mediu La aproape două decenii de la închiderea marilor uzine metalurgice, orașul încearcă să lase în urmă moștenirea industrială și problemele de mediu. Sursa amintește că, deși declinul industriei a redus poluarea atmosferică, au rămas efecte persistente: în județ sunt peste 300 de halde de steril și aproape 20 de iazuri de decantare , unele neecologizate. În Baia Mare există încă zone ocolite de investiții și turiști, inclusiv în jurul fostelor platforme industriale, unde persistă ruine și terenuri degradate, în mare parte nefolosite. [...]
România riscă să primească mai puțini bani din fondurile de coeziune după 2028 , pe fondul presiunilor conduse de Germania pentru reducerea bugetului UE și reorientarea cheltuielilor către apărare și competitivitate, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Miza este direct economică: fondurile de coeziune au fost una dintre principalele surse de finanțare pentru dezvoltare regională în statele mai puțin bogate, inclusiv România. Discuția vizează viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru 2028–2034, care urmează să intre oficial pe agenda negocierilor la Bruxelles în aproximativ două săptămâni, conform publicației. Comisia Europeană a propus un buget de 1,8 trilioane de euro pentru perioada de după actualul exercițiu bugetar, în timp ce Parlamentul European cere o majorare cu 20%. De ce se schimbă jocul: apărare, competitivitate și presiune pe buget Începând cu 2028, mai multe state grupate în jurul Germaniei fac presiuni pentru diminuarea bugetului UE și, implicit, pentru reducerea fondurilor de care beneficiază țări precum România și Polonia. Printre argumentele invocate se află criza economică din Germania și nemulțumirile contribuabililor din statele net contributoare, dar și nevoia de investiții mai mari în apărare și în competitivitatea europeană. În paralel, statele din Est se tem că o eventuală aderare a Ucrainei ar putea redirecționa o parte importantă din fondurile de coeziune către reconstrucția acesteia, ceea ce ar reduce și mai mult resursele disponibile pentru actualii beneficiari. „ Prietenii coeziunii ”: front comun al beneficiarilor România s-a alăturat unui grup de 16 state membre, „Prietenii coeziunii”, care încearcă să blocheze o tăiere a fondurilor de coeziune. Din grup fac parte, între altele: Polonia, Grecia și țările baltice; Spania și Italia, menționate ca state din Vest care sunt încă beneficiare ale fondurilor europene. Publicația notează că România a prezidat grupul și s-a implicat, alături de Polonia, în ultimele întruniri ale membrilor. Ce concesii ar putea fi forțată să facă România Gabriela Ciot, profesor la Facultatea de Relații Internaționale a UBB Cluj și expert în negocieri europene, spune că negocierile vor fi mai dure decât în trecut, deoarece apar priorități diferite, cu apărarea tot mai sus pe agendă. „Negocierile acestea pe bugetul viitorului cadru financiar multianual vor suscita foarte multe discuții, unele mai tensionate. (...) Iar acum aceste discuții vor fi mai dure pentru că apar priorități diferite. În sensul că politica de apărare deja devine o prioritate”, afirmă Gabriela Ciot. În analiza citată, ea susține că fondurile de coeziune rămân „absolut vitale” pentru reducerea decalajelor față de Vest, dar România va fi nevoită să fie mai „adaptativă”, inclusiv prin orientarea către finanțări legate de apărare și prin recuperarea întârzierilor la digitalizare, unde țara stă slab la alfabetizare digitală, în ciuda internetului de mare viteză. Ce urmează Negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 abia intră în faza formală, însă liniile de conflict sunt deja conturate între statele net contributoare și cele beneficiare. Pentru România, riscul principal descris în analiză este o reducere a fondurilor de coeziune după 2028, ceea ce ar putea limita finanțarea proiectelor de dezvoltare regională dacă nu reușește să-și ajusteze prioritățile și alianțele în negocierile europene. [...]
Guvernul pregătește o modificare legislativă care ar permite recepția intermediară a proiectelor din PNRR finalizate, dar încă neracordate la rețeaua electrică , pentru a evita corecții sau pierderi financiare pe fonduri europene din cauze care țin de durata racordării și de distribuitori, potrivit Agerpres . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Deva, că propunerea de modificare legislativă ar urma să fie formulată săptămâna viitoare și ar introduce o procedură intermediară „înainte de recepția finală”, astfel încât lucrările să poată fi considerate recepționate pe componentele esențiale ale proiectului. De ce contează: riscul de corecții pe proiecte întârziate din motive externe Bolojan a argumentat că racordarea la energie este o etapă care „depinde de distribuitori” și poate dura mult, iar în aceste condiții consideră „anormal” ca un proiect finanțat din fonduri europene să fie penalizat dacă întârzierea nu este imputabilă autorității contractante. „Sistemele noastre de racord la energie sunt lungi, depind de distribuitori, depind de capacitatea acestora și este anormal să ai o corecție pe un astfel de proiect sau pierderi financiare dacă lucrurile nu sunt întârziate din cauza ta”, a spus Ilie Bolojan. Negocieri cu Comisia Europeană și calendarul următor Premierul interimar a precizat că tema a fost discutată în această săptămână în negocierile cu Comisia Europeană, iar măsura ar viza „mii de proiecte” aflate în derulare la nivel național. El a mai spus că intenția este ca informațiile să fie comunicate săptămâna viitoare către primării, după finalizarea aspectelor încă în negociere pe componenta PNRR, împreună cu echipele tehnice ale Comisiei Europene. Bolojan a reamintit și termenul-limită indicat pentru proiectele finanțate prin PNRR: acestea trebuie finalizate până la sfârșitul lunii august, în condițiile în care, potrivit lui, în țară sunt deschise „mii de șantiere”. [...]
Trei proiecte PNRR din Hațeg sunt aproape de finalizare, cu termen asumat până la sfârșitul lui august , după ce premierul interimar Ilie Bolojan a verificat pe teren stadiul lucrărilor și a discutat condițiile de recepție, potrivit News . Miza este una operațională: proiectele finanțate din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) trebuie închise la timp, iar recepția corectă devine esențială pentru ca investițiile să fie funcționale și eligibile. Ce a verificat premierul pe șantiere Bolojan spune că a vizitat trei investiții finanțate prin PNRR, toate aflate în stadii avansate: două proiecte de locuințe pentru tineri, construite la standarde moderne de eficiență energetică, cu consum aproape zero de energie; unul este realizat în proporție de aproximativ 75%, iar al doilea a ajuns la circa 90% execuție; lucrările de renovare a clădirii Școlii „Ovid Densușianu”, unde investiția este realizată în proporție de aproximativ 90%. Termenul discutat: finalizare până la sfârșitul lunii august Premierul interimar afirmă că a clarificat cu primarul „condițiile de recepție ale investițiilor”, astfel încât finalizarea proiectelor „până la sfârșitul lunii august” să fie realizată. În același context, Bolojan a punctat importanța modernizării infrastructurii școlare și a punerii în valoare a clădirilor de patrimoniu pentru comunitatea locală, menționând că investițiile vizează condiții mai bune pentru tineri, elevi și familii. [...]
România se apropie de încasarea a 3 miliarde de euro din PNRR , după ce a depășit pragul de 60% la absorbție, iar vineri, 5 iunie, Consiliul EcoFin ar urma „cel mai probabil” să dea ultima aprobare necesară pentru cererea de plată numărul patru, potrivit Agerpres . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a declarat că, odată cu această „ultimă bifă”, în perioada următoare ar urma să intre în țară 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei), sumă asociată cererii de plată patru. El a susținut că cererea patru este „complet curată” și a amintit că, în actualul guvern, PNRR ar fi fost deblocat și ar fi fost recuperată „o sumă” din cererea de plată trei (fără a preciza valoarea). Ce urmează: cererile 5 și 6 și o nouă structură a planului În paralel cu finalizarea cererii patru, ministerul spune că lucrează la cererile de plată cinci și șase și că încearcă să aibă „toate detaliile tehnice necesare” până vineri. După agrearea aspectelor tehnice cu Comisia Europeană, România ar urma să depună o cerere pentru a avea „noua structură” și să intre într-un proces în care forma finală autorizată ar trebui să fie gata în cursul lunii iulie, conform declarațiilor ministrului. Reforma cu discuții dificile: decarbonizarea Pe zona de reforme, Pîslaru a indicat că discuțiile cu Comisia Europeană sunt „mai complicate” pe subiectul decarbonizării, deoarece România a pregătit un studiu și încearcă să demonstreze că are nevoie de capacitățile de cărbune rămase. În rest, el a spus că discuțiile pe celelalte reforme au fost „mai degrabă bune”. Ministrul a fost marți la Bruxelles pentru discuții cu Comisia Europeană privind renegocierea finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). [...]
România a încasat peste 1,1 miliarde euro (aprox. 5,6 miliarde lei) ca rambursări PAC 2023–2027 , bani virați integral la bugetul de stat, potrivit Agro Business . Suma reprezintă decontări făcute de Comisia Europeană pentru plățile efectuate și raportate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), ceea ce contează direct pentru fluxul de numerar al statului și pentru continuitatea finanțărilor din agricultură și dezvoltare rurală. Banii, în valoare totală de 1.118.908.104,67 euro (aprox. 5,6 miliarde lei), sunt aferenți actualului exercițiu financiar al Politicii Agricole Comune (PAC) 2023–2027 și sunt legați de investiții în sectorul agroindustrial, dezvoltarea comunităților rurale și scheme de sprijin pentru fermieri. Ce acoperă rambursările și de unde vin fondurile Conform informațiilor din articol, fondurile sunt asociate în principal cu: investiții în agricultură și dezvoltare rurală; plăți compensatorii către fermieri pentru pierderi de venit generate de implementarea măsurilor de mediu și climă; bunăstarea animalelor și agricultura ecologică. Finanțarea este asigurată prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) , principalul instrument european pentru investiții în mediul rural. Ultima tranșă: 203,9 milioane euro pentru cheltuieli din T1 2026 Cea mai recentă rambursare menționată a fost făcută pe 27 mai , în valoare de 203.882.503,4 euro (aprox. 1,0 miliard lei), reprezentând decontarea cheltuielilor aferente perioadei ianuarie–martie 2026 . Directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu, a susținut că rambursarea „confirmă corectitudinea gestionării fondurilor europene” și capacitatea României de a atrage fonduri nerambursabile pentru investiții cu efecte economice și în comunitățile rurale. „Fondurile rambursate de Comisia Europeană pentru plățile efectuate de AFIR au ajuns la peste 1,1 miliarde de euro (...), bani care au intrat efectiv la bugetul de stat al României.” Cum se face decontarea și ce urmează AFIR a transmis declarația de cheltuieli pentru ianuarie–martie 2026 prin sistemul informatic al Comisiei Europene, iar documentul a fost validat după verificări procedurale, mai arată sursa. Potrivit procedurilor Comisiei, rambursarea se face în termenul maxim de 45 de zile de la verificarea sumelor. În practică, ritmul acestor rambursări rămâne relevant pentru capacitatea autorităților de a menține plățile și investițiile în derulare, în condițiile în care decontarea europeană vine după ce cheltuielile sunt făcute și raportate. (Articolul citează ca sursă secundară informații de pe afir.ro, fără a indica un link direct.) [...]
