Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România riscă să primească mai puțini bani din fondurile de coeziune după 2028, pe fondul presiunilor conduse de Germania pentru reducerea bugetului UE și reorientarea cheltuielilor către apărare și competitivitate, potrivit unei analize publicate de Adevărul. Miza este direct economică: fondurile de coeziune au fost una dintre principalele surse de finanțare pentru dezvoltare regională în statele mai puțin bogate, inclusiv România.
Discuția vizează viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru 2028–2034, care urmează să intre oficial pe agenda negocierilor la Bruxelles în aproximativ două săptămâni, conform publicației. Comisia Europeană a propus un buget de 1,8 trilioane de euro pentru perioada de după actualul exercițiu bugetar, în timp ce Parlamentul European cere o majorare cu 20%.
Începând cu 2028, mai multe state grupate în jurul Germaniei fac presiuni pentru diminuarea bugetului UE și, implicit, pentru reducerea fondurilor de care beneficiază țări precum România și Polonia. Printre argumentele invocate se află criza economică din Germania și nemulțumirile contribuabililor din statele net contributoare, dar și nevoia de investiții mai mari în apărare și în competitivitatea europeană.
În paralel, statele din Est se tem că o eventuală aderare a Ucrainei ar putea redirecționa o parte importantă din fondurile de coeziune către reconstrucția acesteia, ceea ce ar reduce și mai mult resursele disponibile pentru actualii beneficiari.
România s-a alăturat unui grup de 16 state membre, „Prietenii coeziunii”, care încearcă să blocheze o tăiere a fondurilor de coeziune. Din grup fac parte, între altele:
Publicația notează că România a prezidat grupul și s-a implicat, alături de Polonia, în ultimele întruniri ale membrilor.
Gabriela Ciot, profesor la Facultatea de Relații Internaționale a UBB Cluj și expert în negocieri europene, spune că negocierile vor fi mai dure decât în trecut, deoarece apar priorități diferite, cu apărarea tot mai sus pe agendă.
„Negocierile acestea pe bugetul viitorului cadru financiar multianual vor suscita foarte multe discuții, unele mai tensionate. (...) Iar acum aceste discuții vor fi mai dure pentru că apar priorități diferite. În sensul că politica de apărare deja devine o prioritate”, afirmă Gabriela Ciot.
În analiza citată, ea susține că fondurile de coeziune rămân „absolut vitale” pentru reducerea decalajelor față de Vest, dar România va fi nevoită să fie mai „adaptativă”, inclusiv prin orientarea către finanțări legate de apărare și prin recuperarea întârzierilor la digitalizare, unde țara stă slab la alfabetizare digitală, în ciuda internetului de mare viteză.
Negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 abia intră în faza formală, însă liniile de conflict sunt deja conturate între statele net contributoare și cele beneficiare. Pentru România, riscul principal descris în analiză este o reducere a fondurilor de coeziune după 2028, ceea ce ar putea limita finanțarea proiectelor de dezvoltare regională dacă nu reușește să-și ajusteze prioritățile și alianțele în negocierile europene.
Recomandate
Victor Negrescu cere accelerarea implementării PNRR și o poziție fermă la negocierile pentru viitorul buget UE , avertizând că România riscă să piardă bani europeni într-un moment în care competiția pentru finanțare se va intensifica, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis la Alba Iulia, unde peste 400 de reprezentanți ai administrației publice, mediului de afaceri, instituțiilor europene, consultanților și beneficiarilor de fonduri europene au participat la a doua ediție a Transylvania EU Funds Day , eveniment organizat de vicepreședintele Parlamentului European. Miza imediată: PNRR și „toleranță zero” la întârzieri Negrescu a susținut că următoarea perioadă va fi decisivă pentru finalizarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a criticat politizarea subiectului fondurilor europene și a cerut asumarea responsabilității în cazul pierderii de bani din cauza întârzierilor. „Dacă actualii guvernanți pierd și un singur euro din PNRR din cauza lipsei de performanță sau a întârzierilor, trebuie să își asume responsabilitatea și să plece din viața politică. România nu își mai permite greșeli. Miza este dezvoltarea țării”. În același registru, Negrescu a insistat că fondurile europene nu ar trebui tratate ca instrument de confruntare politică. „România nu trebuie să rateze ultimul tren al banilor europeni. Când este vorba despre accesarea fondurilor europene, m-am săturat de cei care politizează tot. Le transmit foarte clar că, în privința oportunităților europene, avem o singură culoare: România.” Presiune pe bugetul UE: bani mai puțini, competiție mai mare Vicepreședintele PE a legat riscul pentru România de contextul european: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat asupra presiunilor asupra viitorului buget al Uniunii, inclusiv din cauza rambursării împrumuturilor contractate pentru finanțarea planurilor de redresare. În acest cadru, Negrescu a afirmat că Uniunea Europeană va avea resurse mai limitate, ceea ce va crește competiția între state pentru finanțare. El a punctat și o țintă de finanțare pe care România ar trebui să o urmărească în următorul exercițiu financiar. „România nu își permite să contribuie mai mult la bugetul european fără garanția că va putea accesa cel puțin cele 60 de miliarde de euro de care are nevoie pentru dezvoltare în următorul exercițiu financiar”. (60 de miliarde de euro înseamnă aprox. 300 de miliarde de lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro.) Implicarea mediului privat, prezentată ca diferențiator Negrescu a descris România drept „dependentă” de fondurile europene pentru dezvoltare și a susținut că, pentru a rămâne competitivă, țara trebuie să folosească mai eficient oportunitățile europene și să implice mai mult mediul de afaceri în proiecte strategice finanțate din bani UE. Totodată, el a spus că a propus soluții alternative pentru finanțarea bugetului european, inclusiv taxarea platformelor de pariuri online și combaterea operatorilor ilegali, măsuri despre care afirmă că au fost aprobate de Parlamentul European. În esență, mesajul transmis este că România intră într-o fereastră de timp mai strânsă: pe de o parte, trebuie să evite pierderile din PNRR prin accelerarea implementării, iar pe de altă parte să se pregătească pentru negocieri mai dure pe viitorul buget UE, într-un context de resurse mai limitate la nivel european. [...]
România riscă să piardă bani europeni și să fie obligată să returneze sume deja cheltuite dacă proiectele din PNRR nu sunt finalizate la timp, avertizează europarlamentarul Eugen Tomac , potrivit Mediafax . Miza, în lectura sa, este una economică: o eventuală blocare a finanțărilor ar suprapune o criză financiară peste actuala criză politică. Într-o intervenție la emisiunea MEDIAFAX OFF the Record, Tomac a spus că pierderea fondurilor europene ar împinge România într-o „criză suprapusă cu cea politică”, pe care o descrie drept „extrem de periculoasă”. „Dacă vom pierde fondurile europene, țara intră într-o criză suprapusă cu cea politică, extrem de periculoasă. Și o spun cât se poate de apăsat: pierderea fondurilor europene va fi un dezastru pentru România.” Fereastră scurtă pentru proiectele asumate în PNRR Tomac susține că autoritățile mai au „doar câteva săptămâni” pentru a închide proiectele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . În acest context, el a punctat că întârzierile acumulate în ultimii ani comprimă calendarul de implementare într-o perioadă foarte scurtă. „Mai avem câteva săptămâni în care putem să închidem ceea ce nu s-a reușit în patru ani de zile. Noi ne-am asumat aceste angajamente.” Riscul dublu: fonduri pierdute și bani de returnat Pe lângă pierderea finanțărilor europene, Tomac atrage atenția asupra unui risc suplimentar: România ar putea fi obligată să restituie bani deja cheltuiți, dacă proiectele nu sunt recepționate integral. El a invocat situația unor șantiere unde lucrările ar fi realizate în proporție de 90%, dar unde condițiile contractuale ar impune recepția la 100% pentru ca finanțarea să rămână eligibilă. „Pe lângă riscul de a pierde banii pe care ni-i pune la dispoziție Uniunea Europeană, există riscul să restituim banii pe care i-am cheltuit. Sunt foarte multe șantiere unde lucrările sunt în proporție de 90% finalizate, însă contractele sunt foarte clare: recepția trebuie făcută în proporție de 100%.” [...]
Ilie Bolojan avertizează că neadoptarea legilor din PNRR poate scumpi finanțarea României și poate afecta încrederea investitorilor, într-un schimb de replici cu liderul PSD Sorin Grindeanu pe tema folosirii PNRR în negocierile politice, potrivit HotNews . Miza invocată de premierul interimar este accesarea banilor rămași din PNRR, pe care îi leagă direct de investiții publice și de costul împrumuturilor pentru stat și economie. Ce bani sunt în joc și la ce ar merge Bolojan spune că România mai are la dispoziție „peste 4,5 miliarde de euro” nerambursabili, condiționați de adoptarea legilor necesare. El enumeră domeniile vizate: autostrăzi și căi ferate, spitale, modernizarea școlilor, investiții în energie și anveloparea blocurilor. În argumentația sa, aceste proiecte ar avea efecte economice în zonele conectate și ar ridica standardele în sănătate și educație. Riscul de rating și efectul în lanț asupra dobânzilor Premierul interimar susține că, dacă fondurile rămase nu sunt absorbite, „agențiile de rating și investitorii își pot pierde încrederea” în România. Consecința ar fi, în viziunea sa, creșterea costurilor de împrumut nu doar pentru stat, ci și pentru firme și populație, plus o posibilă evitare a României de către fondurile de investiții. Bolojan mai afirmă că, în acest an, fondurile europene au „o componentă importantă” în construcția bugetului și că sumele rămase de încasat ar reprezenta „1% din PIB”, contribuind la finanțarea unei părți semnificative a investițiilor. De ce insistă pe forma legilor: negociere cu Comisia Europeană Bolojan afirmă că proiectele de lege care ajung în Parlament nu sunt „propunerile unui guvern sau ale unui ministru”, ci rezultatul negocierilor cu reprezentanții Comisiei Europene, în baza angajamentelor asumate. El adaugă că, pentru ca un jalon să fie considerat îndeplinit, forma adoptată de Parlament trebuie declarată conformă de Comisia Europeană. În același context, el spune că unele ținte și jaloane „dificile” sau care pot fi speculate politic au fost amânate, deoarece cei care ar fi trebuit să le promoveze „au ezitat să-și asume răspunderea”. Contextul politic: acuzațiile lui Grindeanu și cererea de demisie Replica vine după ce Sorin Grindeanu a acuzat PNL și USR că „se ascund” în spatele legilor necesare PNRR și a spus că PSD nu poate accepta folosirea PNRR ca „paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”. Grindeanu i-a cerut demisia lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului interimar. Bolojan asigură interimatul din 5 mai, după ce cabinetul său a fost demis prin moțiune de cenzură PSD-AUR, în urma retragerii sprijinului politic de către PSD și ieșirii social-democraților de la guvernare. [...]
Adoptarea noii Legi a salarizării este prezentată drept condiție pentru deblocarea banilor din PNRR , iar miza imediată este accesul României la tranșe de finanțare europeană rămase neîncasate, potrivit Euronews . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că actul normativ, deși „nu este perfect”, trebuie adoptat pentru a îndeplini un jalon asumat în relația cu Comisia Europeană. Bolojan a indicat că legea salarizării unitare este parte din reformele cerute pentru continuarea plăților din Planul Național de Redresare și Reziliență și că neadoptarea ei ar pune în pericol accesarea unor sume importante destinate investițiilor publice. Miza financiară: granturi rămase de atras din PNRR Premierul interimar a reamintit că România mai are de atras peste 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei) sub formă de granturi. În acest context, îndeplinirea reformelor asumate este prezentată ca o condiție pentru deblocarea fondurilor, cu impact direct asupra finanțării proiectelor publice. Potrivit declarațiilor sale, banii vizați sunt destinați investițiilor în: infrastructură, sănătate, educație, administrație. Ce urmărește legea și ce urmează Bolojan a spus că noua lege ar trebui să introducă un sistem de salarizare „mai echitabil și mai predictibil” în sectorul bugetar, chiar dacă Guvernul anticipează nemulțumiri din partea unor categorii profesionale. Proiectul privind salarizarea unitară este inclus în pachetul legislativ pe care Guvernul îl pregătește pentru Parlament, după consultări cu Comisia Europeană. În logica prezentată de premierul interimar, adoptarea legii este un pas necesar atât pentru modernizarea administrației, cât și pentru respectarea angajamentelor care condiționează plățile din PNRR. [...]
România riscă să piardă bani în următorul buget UE dacă nu se adaptează la mutarea fondurilor spre Bruxelles , în condițiile în care o parte tot mai mare din finanțare ar urma să fie administrată central, prin competiții europene, nu prin alocări naționale, potrivit Newsweek , care citează declarațiile europarlamentarului Victor Negrescu . Negrescu a spus, la Alba Iulia, în cadrul evenimentului „ Transylvania EU Funds Day ”, că România are un bilanț net pozitiv în relația financiară cu Uniunea Europeană: a contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro (aprox. 150 miliarde lei) la bugetul comun și a primit peste 100 de miliarde de euro (aprox. 500 miliarde lei). În același timp, el a avertizat că „potențialul este mult mai mare” și a indicat nevoia de a identifica resurse suplimentare, inclusiv prin Banca Europeană de Investiții și programe gestionate direct la Bruxelles. Dependența de fonduri UE: investițiile publice și proiectele curente În prezent, a susținut europarlamentarul, finanțarea europeană este deja un pilon pentru investițiile din România: 9 din 10 investiții publice au folosit, la un moment dat, bani europeni; 60% din proiectele realizate în prezent implică „într-o mare măsură” fonduri europene. „Practic, România este dependentă de bani europeni, județele noastre sunt dependente de bani europeni, comunitățile noastre au nevoie de aceste resurse financiare, pentru investiții în mod special.” Din perspectiva impactului economic, mesajul central este că menținerea ritmului investițional depinde de capacitatea de a folosi „adecvat” aceste resurse, inclusiv pentru a susține mediul privat, care are nevoie de „input financiar” în economie. 2028–2034: buget mai mare la nivel UE, dar reguli mai competitive Negrescu a făcut referire la viitorul cadru financiar multianual 2028–2034, pentru care Comisia Europeană ar avea în vedere un buget de aproape 2 trilioane de euro. În această perspectivă, România „ar urma să primească” în jur de 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei), o sumă apropiată de cea din exercițiul actual, însă care rămâne de negociat între statele membre. El a spus că până la finalul anului ar urma să existe „de principiu” un acord asupra bugetului, iar România trebuie să își apere alocarea în negocieri. Schimbarea-cheie: peste 55% din fonduri, administrate direct de Bruxelles Elementul cu potențial de a schimba modul în care România atrage bani europeni este mutarea ponderii de finanțare: dacă până acum peste 50% din fonduri erau distribuite prin „anvelope naționale”, în viitor „majoritatea fondurilor” ar urma să fie administrate direct de Bruxelles, peste 55%, potrivit declarațiilor citate. În acest context, Negrescu a indicat apariția unui „fond european de competitivitate”, unde accesul la bani va depinde de proiecte mari, cu anvergură europeană, care implică mulți actori și parteneriate public–private funcționale. România ar urma să concureze direct cu proiecte din alte state membre, ceea ce ridică miza pregătirii și calității portofoliului de proiecte. Totodată, statele membre ar urma să elaboreze planuri naționale – „Planul de parteneriat național și regional” – care vor trebui aprobate de Comisia Europeană. [...]
AmCham avertizează că întârzierile la reformele din PNRR pot reaprinde riscul de retrogradare a ratingului României , într-un moment în care piețele și investitorii „evaluează rezultatele, nu intențiile”, potrivit Economedia . Organizația cere autorităților să accelereze implementarea reformelor asumate, pe fondul apropierii termenului-limită pentru îndeplinirea jaloanelor și accesarea ultimei tranșe de finanțare europeană. Camera de Comerț Americană în România susține că România se află „într-un moment decisiv pentru credibilitatea sa” și că evaluările curente ale piețelor financiare, ale investitorilor și ale partenerilor economici se concentrează pe capacitatea statului de a livra rezultate concrete. În acest context, AmCham indică drept vulnerabilitate majoră întârzierile în reforme și incertitudinile economice. Organizația atrage atenția că, la doar un an după reconfirmarea calificativului de țară „recomandat pentru investiții” (investment grade), bazată pe perspectiva consolidării fiscale și reducerii deficitului bugetar, „pericolul retrogradării revine”. În paralel, România se află în etapa finală a procesului de aderare la OECD, iar aceste evaluări au în comun analiza fundamentelor macroeconomice și a credibilității statului în respectarea angajamentelor. De ce contează PNRR în ecuația credibilității și a finanțării AmCham subliniază că mediul de afaceri și populația „au suportat deja costurile” măsurilor de consolidare fiscal-bugetară, în așteptarea reformelor structurale și a proiectelor de investiții promise. „Nerespectarea angajamentelor asumate decredibilizează România, cu efecte negative imediate, dar și pe termen lung” În viziunea organizației, miza este dublă: utilizarea integrală a fondurilor europene disponibile prin PNRR și menținerea ratingului de țară, cu efect direct asupra atractivității pentru investiții. Ce solicită mediul de afaceri și ce efecte vede deja în economie AmCham cere o „mobilizare transpartinică” pentru menținerea României pe o traiectorie economică sustenabilă și pentru evitarea unor noi întârzieri în implementarea reformelor și investițiilor asumate. Totodată, organizația avertizează că incertitudinea internă prelungită și lipsa unei direcții clare afectează deja climatul investițional: investitorii devin mai prudenți în lansarea de proiecte noi, iar companiile depun eforturi tot mai mari pentru menținerea activității și a locurilor de muncă. În final, AmCham cere ca finalizarea la timp a PNRR, continuarea reformelor structurale, reducerea „deficitelor gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent) și dezvoltarea economică strategică să devină priorități pentru decidenții politici și guvernamentali. [...]
