Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România riscă să primească mai puțini bani din fondurile de coeziune după 2028, pe fondul presiunilor conduse de Germania pentru reducerea bugetului UE și reorientarea cheltuielilor către apărare și competitivitate, potrivit unei analize publicate de Adevărul. Miza este direct economică: fondurile de coeziune au fost una dintre principalele surse de finanțare pentru dezvoltare regională în statele mai puțin bogate, inclusiv România.
Discuția vizează viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru 2028–2034, care urmează să intre oficial pe agenda negocierilor la Bruxelles în aproximativ două săptămâni, conform publicației. Comisia Europeană a propus un buget de 1,8 trilioane de euro pentru perioada de după actualul exercițiu bugetar, în timp ce Parlamentul European cere o majorare cu 20%.
Începând cu 2028, mai multe state grupate în jurul Germaniei fac presiuni pentru diminuarea bugetului UE și, implicit, pentru reducerea fondurilor de care beneficiază țări precum România și Polonia. Printre argumentele invocate se află criza economică din Germania și nemulțumirile contribuabililor din statele net contributoare, dar și nevoia de investiții mai mari în apărare și în competitivitatea europeană.
În paralel, statele din Est se tem că o eventuală aderare a Ucrainei ar putea redirecționa o parte importantă din fondurile de coeziune către reconstrucția acesteia, ceea ce ar reduce și mai mult resursele disponibile pentru actualii beneficiari.
România s-a alăturat unui grup de 16 state membre, „Prietenii coeziunii”, care încearcă să blocheze o tăiere a fondurilor de coeziune. Din grup fac parte, între altele:
Publicația notează că România a prezidat grupul și s-a implicat, alături de Polonia, în ultimele întruniri ale membrilor.
Gabriela Ciot, profesor la Facultatea de Relații Internaționale a UBB Cluj și expert în negocieri europene, spune că negocierile vor fi mai dure decât în trecut, deoarece apar priorități diferite, cu apărarea tot mai sus pe agendă.
„Negocierile acestea pe bugetul viitorului cadru financiar multianual vor suscita foarte multe discuții, unele mai tensionate. (...) Iar acum aceste discuții vor fi mai dure pentru că apar priorități diferite. În sensul că politica de apărare deja devine o prioritate”, afirmă Gabriela Ciot.
În analiza citată, ea susține că fondurile de coeziune rămân „absolut vitale” pentru reducerea decalajelor față de Vest, dar România va fi nevoită să fie mai „adaptativă”, inclusiv prin orientarea către finanțări legate de apărare și prin recuperarea întârzierilor la digitalizare, unde țara stă slab la alfabetizare digitală, în ciuda internetului de mare viteză.
Negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 abia intră în faza formală, însă liniile de conflict sunt deja conturate între statele net contributoare și cele beneficiare. Pentru România, riscul principal descris în analiză este o reducere a fondurilor de coeziune după 2028, ceea ce ar putea limita finanțarea proiectelor de dezvoltare regională dacă nu reușește să-și ajusteze prioritățile și alianțele în negocierile europene.
Recomandate
România se apropie de încasarea a 3 miliarde de euro din PNRR , după ce a depășit pragul de 60% la absorbție, iar vineri, 5 iunie, Consiliul EcoFin ar urma „cel mai probabil” să dea ultima aprobare necesară pentru cererea de plată numărul patru, potrivit Agerpres . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a declarat că, odată cu această „ultimă bifă”, în perioada următoare ar urma să intre în țară 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei), sumă asociată cererii de plată patru. El a susținut că cererea patru este „complet curată” și a amintit că, în actualul guvern, PNRR ar fi fost deblocat și ar fi fost recuperată „o sumă” din cererea de plată trei (fără a preciza valoarea). Ce urmează: cererile 5 și 6 și o nouă structură a planului În paralel cu finalizarea cererii patru, ministerul spune că lucrează la cererile de plată cinci și șase și că încearcă să aibă „toate detaliile tehnice necesare” până vineri. După agrearea aspectelor tehnice cu Comisia Europeană, România ar urma să depună o cerere pentru a avea „noua structură” și să intre într-un proces în care forma finală autorizată ar trebui să fie gata în cursul lunii iulie, conform declarațiilor ministrului. Reforma cu discuții dificile: decarbonizarea Pe zona de reforme, Pîslaru a indicat că discuțiile cu Comisia Europeană sunt „mai complicate” pe subiectul decarbonizării, deoarece România a pregătit un studiu și încearcă să demonstreze că are nevoie de capacitățile de cărbune rămase. În rest, el a spus că discuțiile pe celelalte reforme au fost „mai degrabă bune”. Ministrul a fost marți la Bruxelles pentru discuții cu Comisia Europeană privind renegocierea finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). [...]
România a încasat peste 1,1 miliarde euro (aprox. 5,6 miliarde lei) ca rambursări PAC 2023–2027 , bani virați integral la bugetul de stat, potrivit Agro Business . Suma reprezintă decontări făcute de Comisia Europeană pentru plățile efectuate și raportate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), ceea ce contează direct pentru fluxul de numerar al statului și pentru continuitatea finanțărilor din agricultură și dezvoltare rurală. Banii, în valoare totală de 1.118.908.104,67 euro (aprox. 5,6 miliarde lei), sunt aferenți actualului exercițiu financiar al Politicii Agricole Comune (PAC) 2023–2027 și sunt legați de investiții în sectorul agroindustrial, dezvoltarea comunităților rurale și scheme de sprijin pentru fermieri. Ce acoperă rambursările și de unde vin fondurile Conform informațiilor din articol, fondurile sunt asociate în principal cu: investiții în agricultură și dezvoltare rurală; plăți compensatorii către fermieri pentru pierderi de venit generate de implementarea măsurilor de mediu și climă; bunăstarea animalelor și agricultura ecologică. Finanțarea este asigurată prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) , principalul instrument european pentru investiții în mediul rural. Ultima tranșă: 203,9 milioane euro pentru cheltuieli din T1 2026 Cea mai recentă rambursare menționată a fost făcută pe 27 mai , în valoare de 203.882.503,4 euro (aprox. 1,0 miliard lei), reprezentând decontarea cheltuielilor aferente perioadei ianuarie–martie 2026 . Directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu, a susținut că rambursarea „confirmă corectitudinea gestionării fondurilor europene” și capacitatea României de a atrage fonduri nerambursabile pentru investiții cu efecte economice și în comunitățile rurale. „Fondurile rambursate de Comisia Europeană pentru plățile efectuate de AFIR au ajuns la peste 1,1 miliarde de euro (...), bani care au intrat efectiv la bugetul de stat al României.” Cum se face decontarea și ce urmează AFIR a transmis declarația de cheltuieli pentru ianuarie–martie 2026 prin sistemul informatic al Comisiei Europene, iar documentul a fost validat după verificări procedurale, mai arată sursa. Potrivit procedurilor Comisiei, rambursarea se face în termenul maxim de 45 de zile de la verificarea sumelor. În practică, ritmul acestor rambursări rămâne relevant pentru capacitatea autorităților de a menține plățile și investițiile în derulare, în condițiile în care decontarea europeană vine după ce cheltuielile sunt făcute și raportate. (Articolul citează ca sursă secundară informații de pe afir.ro, fără a indica un link direct.) [...]
Uniunea Europeană condiționează accesul Ungariei la până la 16,4 miliarde euro de reforme până la 31 august , iar ceea ce Budapesta a prezentat drept „deblocare” este, de fapt, o înțelegere politică ce trebuie transpusă în decizii formale și îndeplinirea unor angajamente, potrivit Profit . Premierul ungar Péter Magyar a declarat după întâlnirea de la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , că „au fost deblocate 16,4 miliarde de euro”, informație relatată de News.ro, în timp ce POLITICO este citat ca sursă pentru contextul mai larg al negocierilor. În schimb, oficialii Comisiei au descris rezultatul ca pe un acord de principiu privind direcția generală, nu ca pe o decizie de eliberare a fondurilor, blocate pe fondul încălcărilor legislației UE în anii de guvernare ai lui Viktor Orbán . „Nu am convenit să acordăm fondurile. Am convenit asupra unei liste de angajamente care, dacă vor fi îndeplinite până la 31 august, vor declanșa plata acestor fonduri.” Ce înseamnă „deblocarea” în termeni practici Comisia indică faptul că urmează o etapă tehnică și juridică: acordul politic trebuie transpus într-o revizuire formală a planurilor Ungariei pentru a se califica la fondurile de redresare post-pandemie, cu reforme, investiții și un calendar de implementare care să permită plăți viitoare. În ultimele zile, negociatorii au discutat reforme și investiții punctuale și au evaluat dacă pot fi realizate realist înainte de termenul-limită de 31 august, când Ungaria ar trebui să solicite oficial fondurile. Ursula von der Leyen a spus că „s-a realizat deja o activitate considerabilă într-un timp foarte scurt”, ceea ce „dă încredere pentru pașii următori”. Miza financiară: până la 16,4 miliarde euro, dar nu integral recuperabile Dacă toate condițiile sunt îndeplinite, acordul ar putea debloca până la 10 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), plus finanțări suplimentare legate de coeziune și libertatea academică, ajungând la un total potențial de 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei). Structura pachetului menționat în material: 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei) prin RRF , din care: 6,5 miliarde euro granturi (aprox. 32,5 miliarde lei) 3,5 miliarde euro împrumuturi (aprox. 17,5 miliarde lei) 2,2 miliarde euro (aprox. 11 miliarde lei) legate de cerințe privind libertatea academică 4,2 miliarde euro (aprox. 21 miliarde lei) din fonduri de coeziune , destinate reducerii decalajelor regionale Totuși, acordul nu readuce întreaga finanțare pierdută în disputele cu Bruxelles-ul. Potrivit unor înalți funcționari ai Comisiei citați în articol, aproximativ 2 miliarde euro din fondurile de coeziune au fost pierdute definitiv după expirarea termenelor de cheltuire și „nu pot fi recuperate”. În plus, peste 530 milioane euro rămân înghețate din cauza preocupărilor legate de migrație, azil și comunitatea LGBTQ, ceea ce înseamnă că o parte din finanțarea UE poate rămâne inaccesibilă chiar și în scenariul în care Ungaria obține pachetul de 16,4 miliarde euro. Ce urmează: plan revizuit și calendar de aprobare Următorul pas substanțial este ca Ungaria să prezinte săptămâna viitoare planul de redresare revizuit. Acesta ar urma să fie aprobat de Comisie și avizat de statele membre, cu obiectivul ca procesul să fie finalizat în iulie , înainte de termenul de 31 august pentru îndeplinirea angajamentelor care ar declanșa plățile. [...]
Comisia Europeană deblochează 16,4 miliarde de euro pentru Ungaria , o decizie care schimbă rapid accesul Budapestei la finanțare europeană și poate accelera investițiile publice, potrivit Wall Street . Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după o întâlnire la Bruxelles cu noul premier ungar, Peter Magyar, iar fondurile fuseseră blocate în perioada în care Viktor Orban era la putere. Finanțarea include 10 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi avantajoase din Fondul de redresare al UE, plus 4,2 miliarde de euro din fonduri de coeziune care vor fi disponibile imediat, potrivit Reuters și AFP, citate de Agerpres. Ce se deblochează acum și ce rămâne condiționat Pe lângă sumele disponibile imediat, alte 2,2 miliarde de euro din fonduri de coeziune vor fi deblocate doar după „progrese suplimentare” ale guvernului de la Budapesta, conform declarațiilor Ursulei von der Leyen. Decizia vine după o perioadă în care o parte din fondurile europene destinate Ungariei a fost blocată pe fondul problemelor legate de statul de drept și combaterea corupției, potrivit Agerpres. „Am convenit asupra unui cadru solid care să garanteze că Ungaria se ocupă de problemele legate de corupţie şi statul de drept” Miza economică: infrastructură și rețele electrice Premierul Peter Magyar a spus că banii de la Bruxelles ar urma să sprijine economia Ungariei, inclusiv prin investiții majore în infrastructură, potrivit Agerpres. El a indicat două direcții principale: investiții de aproape două miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) în căile ferate; investiții de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) în rețelele electrice. Magyar a mai afirmat că deblocarea fondurilor nu are legătură cu poziția Budapestei față de aderarea Ucrainei la UE, adăugând că Ungaria urmărește în continuare garanții privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, potrivit aceleiași surse. [...]
Guvernul pregătește o modificare legislativă care ar permite recepția intermediară a proiectelor din PNRR finalizate, dar încă neracordate la rețeaua electrică , pentru a evita corecții sau pierderi financiare pe fonduri europene din cauze care țin de durata racordării și de distribuitori, potrivit Agerpres . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Deva, că propunerea de modificare legislativă ar urma să fie formulată săptămâna viitoare și ar introduce o procedură intermediară „înainte de recepția finală”, astfel încât lucrările să poată fi considerate recepționate pe componentele esențiale ale proiectului. De ce contează: riscul de corecții pe proiecte întârziate din motive externe Bolojan a argumentat că racordarea la energie este o etapă care „depinde de distribuitori” și poate dura mult, iar în aceste condiții consideră „anormal” ca un proiect finanțat din fonduri europene să fie penalizat dacă întârzierea nu este imputabilă autorității contractante. „Sistemele noastre de racord la energie sunt lungi, depind de distribuitori, depind de capacitatea acestora și este anormal să ai o corecție pe un astfel de proiect sau pierderi financiare dacă lucrurile nu sunt întârziate din cauza ta”, a spus Ilie Bolojan. Negocieri cu Comisia Europeană și calendarul următor Premierul interimar a precizat că tema a fost discutată în această săptămână în negocierile cu Comisia Europeană, iar măsura ar viza „mii de proiecte” aflate în derulare la nivel național. El a mai spus că intenția este ca informațiile să fie comunicate săptămâna viitoare către primării, după finalizarea aspectelor încă în negociere pe componenta PNRR, împreună cu echipele tehnice ale Comisiei Europene. Bolojan a reamintit și termenul-limită indicat pentru proiectele finanțate prin PNRR: acestea trebuie finalizate până la sfârșitul lunii august, în condițiile în care, potrivit lui, în țară sunt deschise „mii de șantiere”. [...]
Trei proiecte PNRR din Hațeg sunt aproape de finalizare, cu termen asumat până la sfârșitul lui august , după ce premierul interimar Ilie Bolojan a verificat pe teren stadiul lucrărilor și a discutat condițiile de recepție, potrivit News . Miza este una operațională: proiectele finanțate din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) trebuie închise la timp, iar recepția corectă devine esențială pentru ca investițiile să fie funcționale și eligibile. Ce a verificat premierul pe șantiere Bolojan spune că a vizitat trei investiții finanțate prin PNRR, toate aflate în stadii avansate: două proiecte de locuințe pentru tineri, construite la standarde moderne de eficiență energetică, cu consum aproape zero de energie; unul este realizat în proporție de aproximativ 75%, iar al doilea a ajuns la circa 90% execuție; lucrările de renovare a clădirii Școlii „Ovid Densușianu”, unde investiția este realizată în proporție de aproximativ 90%. Termenul discutat: finalizare până la sfârșitul lunii august Premierul interimar afirmă că a clarificat cu primarul „condițiile de recepție ale investițiilor”, astfel încât finalizarea proiectelor „până la sfârșitul lunii august” să fie realizată. În același context, Bolojan a punctat importanța modernizării infrastructurii școlare și a punerii în valoare a clădirilor de patrimoniu pentru comunitatea locală, menționând că investițiile vizează condiții mai bune pentru tineri, elevi și familii. [...]
