Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Guvernul pregătește o modificare legislativă care ar permite recepția intermediară a proiectelor din PNRR finalizate, dar încă neracordate la rețeaua electrică, pentru a evita corecții sau pierderi financiare pe fonduri europene din cauze care țin de durata racordării și de distribuitori, potrivit Agerpres.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Deva, că propunerea de modificare legislativă ar urma să fie formulată săptămâna viitoare și ar introduce o procedură intermediară „înainte de recepția finală”, astfel încât lucrările să poată fi considerate recepționate pe componentele esențiale ale proiectului.
Bolojan a argumentat că racordarea la energie este o etapă care „depinde de distribuitori” și poate dura mult, iar în aceste condiții consideră „anormal” ca un proiect finanțat din fonduri europene să fie penalizat dacă întârzierea nu este imputabilă autorității contractante.
„Sistemele noastre de racord la energie sunt lungi, depind de distribuitori, depind de capacitatea acestora și este anormal să ai o corecție pe un astfel de proiect sau pierderi financiare dacă lucrurile nu sunt întârziate din cauza ta”, a spus Ilie Bolojan.
Premierul interimar a precizat că tema a fost discutată în această săptămână în negocierile cu Comisia Europeană, iar măsura ar viza „mii de proiecte” aflate în derulare la nivel național. El a mai spus că intenția este ca informațiile să fie comunicate săptămâna viitoare către primării, după finalizarea aspectelor încă în negociere pe componenta PNRR, împreună cu echipele tehnice ale Comisiei Europene.
Bolojan a reamintit și termenul-limită indicat pentru proiectele finanțate prin PNRR: acestea trebuie finalizate până la sfârșitul lunii august, în condițiile în care, potrivit lui, în țară sunt deschise „mii de șantiere”.
Recomandate
Guvernul cere accelerarea proiectelor locale din PNRR pentru a evita pierderea granturilor , cu un termen-țintă de finalizare până la sfârșitul lunii august, potrivit Economica , care citează Agerpres și un comunicat al Guvernului. Premierul Ilie Bolojan le-a cerut prefecților „mobilizare” și implicare directă pentru derularea proiectelor aflate în implementare la nivelul autorităților locale, în special în domeniile dezvoltării, mediului și educației, finanțate din componenta de grant. Miza este ca lucrările să fie închise până la finalul lunii august, astfel încât România să nu piardă fondurile alocate. În paralel, Executivul a analizat și varianta transferării pe componenta de împrumut a proiectelor care nu pot fi finalizate la termen. Prefecții ar urma să organizeze întâlniri urgente cu autoritățile locale pentru a centraliza „stadiul real” al proiectelor. Raportare standardizată din primării, cu termen 26 mai, ora 15:00 În urma discuțiilor, s-a stabilit ca primăriile să transmită informații „complete și verificabile” despre proiecte, pe baza unui formular standardizat, până marți, 26 mai, la ora 15:00. Setul de date cerut include: gradul de execuție al proiectelor; data începerii lucrărilor; termenele estimate de finalizare; sumele decontate; graficele asumate de constructori; imagini din teren. Potrivit aceleiași surse, datele raportate pe baza situației din teren ar putea fi verificate ulterior de Comisia Europeană . Urmează discuții tehnice și o nouă rundă de negocieri cu Comisia Europeană Discuțiile tehnice sunt programate să continue miercuri și joi, în perspectiva următoarei runde de negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene. Totodată, în videoconferință s-a decis urgentarea verificării cererilor de plată, astfel încât proiectele eligibile și aflate într-un stadiu avansat să poată fi decontate la timp. Separat, a fost analizat stadiul îndeplinirii jaloanelor și țintelor din PNRR și măsurile legislative necesare pentru continuarea implementării: nouă proiecte de lege, cu o valoare cumulată de aproximativ 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei), ar urma să fie transmise Parlamentului până la sfârșitul săptămânii. Contextul este dat de faptul că unele componente din PNRR sunt încă în negociere cu Comisia Europeană, inclusiv ajustarea unor obiective la un nivel „realist” de îndeplinire. [...]
Guvernul pune termen-limită pentru inventarierea PNRR , ca să nu piardă finanțări : analiza celor peste 10.000 de proiecte trebuie închisă până la mijlocul acestei săptămâni, în condițiile în care România negociază cu Comisia Europeană ce investiții mai pot rămâne pe granturi și ce ar putea fi mutate pe împrumut, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis, într-o postare pe Facebook, că majoritatea proiectelor au beneficiari autorități locale sau școli și că evaluarea trebuie făcută rapid, pe baza datelor din teren despre stadiul lucrărilor, termene și grafice de execuție. Colectarea datelor: prefecturi, primării și o platformă electronică Bolojan spune că duminică după-amiază a avut o videoconferință de lucru cu prefecții, cărora le-a cerut ca luni dimineață să informeze toate primăriile despre necesitatea transmiterii datelor privind proiectele PNRR. La ora 9:00 au fost organizate întâlniri în județe, iar Ministerul Dezvoltării a pus la dispoziția primăriilor un ghid și o platformă electronică pentru colectarea informațiilor. „Până la mijlocul acestei săptămâni trebuie să finalizăm analiza celor peste 10.000 de proiecte finanțate prin acest program”, a transmis Ilie Bolojan. Miza: ce rămâne pe granturi și ce se mută pe împrumut În paralel cu inventarierea, continuă negocierile tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene privind „ultimele modificări” ale programului de finanțare, care ar urma să se încheie până la începutul săptămânii viitoare, potrivit informațiilor preluate și de TVR Info și Agerpres. Potrivit premierului interimar, autoritățile urmăresc să clarifice: ce proiecte rămân finanțate prin granturi – ar urma să fie cele care se termină până la sfârșitul lunii august, altfel România riscă să piardă finanțările; ce proiecte nu pot fi finalizate la timp – pentru acestea se analizează transferul pe finanțare din împrumut , „fără a afecta derularea lucrărilor”. Unde sunt cele mai multe proiecte Din totalul proiectelor finanțate prin PNRR, Bolojan a indicat următoarea distribuție: peste 5.000 derulate prin Ministerul Dezvoltării ; peste 2.500 prin Ministerul Educației ; peste 1.500 prin Ministerul Mediului ; restul, prin celelalte ministere. Premierul interimar a mai afirmat că este nevoie de mobilizarea beneficiarilor și a constructorilor și de o evaluare „corectă” din teren, astfel încât proiectele aflate într-un stadiu avansat să fie finalizate la timp, pentru a evita pierderea fondurilor europene. [...]
Trei proiecte PNRR din Hațeg sunt aproape de finalizare, cu termen asumat până la sfârșitul lui august , după ce premierul interimar Ilie Bolojan a verificat pe teren stadiul lucrărilor și a discutat condițiile de recepție, potrivit News . Miza este una operațională: proiectele finanțate din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) trebuie închise la timp, iar recepția corectă devine esențială pentru ca investițiile să fie funcționale și eligibile. Ce a verificat premierul pe șantiere Bolojan spune că a vizitat trei investiții finanțate prin PNRR, toate aflate în stadii avansate: două proiecte de locuințe pentru tineri, construite la standarde moderne de eficiență energetică, cu consum aproape zero de energie; unul este realizat în proporție de aproximativ 75%, iar al doilea a ajuns la circa 90% execuție; lucrările de renovare a clădirii Școlii „Ovid Densușianu”, unde investiția este realizată în proporție de aproximativ 90%. Termenul discutat: finalizare până la sfârșitul lunii august Premierul interimar afirmă că a clarificat cu primarul „condițiile de recepție ale investițiilor”, astfel încât finalizarea proiectelor „până la sfârșitul lunii august” să fie realizată. În același context, Bolojan a punctat importanța modernizării infrastructurii școlare și a punerii în valoare a clădirilor de patrimoniu pentru comunitatea locală, menționând că investițiile vizează condiții mai bune pentru tineri, elevi și familii. [...]
Guvernul condiționează sporul de până la 40% pentru personalul din fonduri europene de o evaluare lunară a performanței , într-o schimbare cu impact direct asupra modului în care sunt monitorizate și stimulate echipele care lucrează la PNRR și la alte finanțări UE, potrivit Digi24 . Măsura se aplică până la 31 august 2026 și este justificată de Executiv prin nevoia de a accelera îndeplinirea reformelor și jaloanelor asumate de România. Personalul care gestionează asistența financiară europeană, precum și angajații implicați în elaborarea, negocierea, aprobarea și implementarea PNRR vor fi evaluați lunar în funcție de obiective și indicatori individuali de performanță. În logica Guvernului, noul mecanism ar trebui să lege mai strâns remunerația suplimentară de rezultatele efective din activitatea curentă, cu efect asupra ritmului de implementare și absorbție. Cum se acordă, de acum, majorarea de până la 40% Majorarea salarială lunară de până la 40% rămâne în vigoare până la 31 august 2026, dar acordarea ei devine condiționată de rezultate și de evaluarea activității desfășurate. Plata se face pe baza unui raport individual de activitate aprobat de conducătorul instituției. Condițiile-cheie menționate în hotărârea adoptată de Executiv includ: depunerea lunară a unui raport de activitate care să demonstreze îndeplinirea activităților și subactivităților stabilite; depunerea raportului până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se face plata; avizarea/aprobarea de către resurse umane și superiorul ierarhic doar dacă activitățile asumate pentru luna respectivă au fost realizate integral; îndeplinirea unui grad de realizare de minimum 50% a reformelor, țintelor și jaloanelor aferente fiecărui coordonator de reformă și investiții din PNRR, în concordanță cu atribuțiile din fișa postului. Executivul precizează că procentul de majorare ia în calcul atât performanța individuală, cât și gradul de îndeplinire a obiectivelor la nivelul instituției. Ce se schimbă față de sistemul actual și ce implică operațional Până acum, majorarea salarială pentru personalul care gestionează fonduri europene era stabilită în funcție de evaluările profesionale și criteriile generale din legislația în vigoare. Noua hotărâre introduce o monitorizare lunară a activității și a rezultatelor, astfel încât sporul să fie „direct legat” de performanța efectivă. Guvernul mai arată că aplicarea măsurii presupune proceduri interne „clare și unitare” pentru evaluarea obiectivelor și indicatorilor de performanță. În plus, revizuirea lunară a majorării salariale nu va putea depăși nivelul stabilit prin ultima evaluare a performanțelor profesionale individuale. Mecanismul este descris ca fiind similar celui folosit deja pentru personalul nominalizat în echipele de proiect finanțate din fonduri europene, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2023. [...]
Italia riscă să transforme cea mai mare alocare din PNRR într-un câștig economic modest , pe fondul revizuirilor repetate, al obiectivelor „simplificate” și al unei trasabilități neclare a unor investiții, potrivit HotNews , care citează o analiză Financial Times. Italia are alocate 194 de miliarde de euro (aprox. 970 miliarde lei) prin PNRR – cea mai mare sumă din UE – însă performanța macroeconomică rămâne „în cel mai bun caz, mediocră”, în condițiile în care programul ar fi trebuit să producă o relansare „unică într-o generație” într-o economie aflată în stagnare. Revizuiri succesive și obiective ajustate Planul a fost adoptat în perioada fostului premier Mario Draghi și a fost condiționat de reforme care vizau, între altele, administrația publică, funcționarea justiției și participarea femeilor și tinerilor pe piața muncii. Ulterior, programul a fost revizuit de șase ori, pe fondul dificultăților de îndeplinire a țintelor și al creșterii costurilor lucrărilor publice, alimentată de inflație. După venirea la putere a Giorgiei Meloni în 2022, aproximativ 70% dintre obiective ar fi fost modificate cel puțin o dată, potrivit lui Stefano Firpo, fost funcționar public, citat de Financial Times. Acesta a indicat și o problemă de transparență privind utilizarea fondurilor: „În multe dintre aceste proiecte, când întrebi în ce au fost investiți acești bani, răspunsul este destul de neclar.” Guvernul a petrecut aproape un an reevaluând proiectele pentru a elimina cheltuieli considerate „inutile”, după care au urmat noi revizuiri, cu obiective „simplificate” pentru a fi mai ușor de atins. Bruxelles, acuzat de indulgență; Comisia respinge criticile Marco Leonardi, fost consilier al lui Draghi, a susținut că instituțiile europene au fost surprinzător de permisive în aprobarea modificărilor cerute de guvernul italian, afirmând că nu s-ar fi exercitat controale suficient de stricte. Comisia Europeană, printr-un oficial UE citat, a respins însă ideea că rescrierea planului ar însemna automat reducerea ambiției, argumentând că poate fi vorba despre o schimbare de strategie. Bani atrași, cheltuire parțială și creștere economică slabă Italia a obținut nouă din cele zece tranșe, în valoare totală de 166 de miliarde de euro (aprox. 830 miliarde lei), iar ministrul italian al afacerilor europene, Tommaso Foti, a prezentat acest lucru ca dovadă că Roma a depășit blocaje structurale vechi. Totuși, potrivit Eurostat, până la finalul lui 2025 Italia cheltuise doar 57% din fondurile alocate. În același timp, PIB-ul a crescut cu 0,5% în 2025, una dintre cele mai scăzute rate din Europa, iar Financial Times notează că Italia rămâne în urma altor economii europene, inclusiv Spania și Grecia. Publicația menționează și așteptări ca economia să rămână „în mare” la același nivel în acest an și în anul următor. Pe partea de sustenabilitate fiscală, raportul datorie/PIB a urcat de la puțin sub 134% în 2023 la peste 137% la finalul lui 2025 și este prognozat să ajungă la 138,5% în acest an, ceea ce ar plasa Italia peste Grecia ca cea mai îndatorată economie din UE. Proiecte fragmentate și investiții contestate Economistul Tito Boeri (Universitatea Bocconi), coautor al unei cărți critice despre program, a spus că nu „toți banii au fost irosiți”, dar că nu s-a îmbunătățit potențialul de creștere, în timp ce datoria a crescut. El a mai apreciat că reformele erau necesare, dar „prost concepute”, inclusiv din cauza termenelor strânse și a rezistenței la schimbare. Criticii planului inițial susțin că acesta a fost prea fragmentat, cu investiții mici distribuite între mulți actori, iar unele proiecte au fost considerate discutabile – precum un adăpost pentru animale fără stăpân alimentat cu energie solară, un hipodrom sau stadioane de fotbal în Florența și Veneția – proiecte respinse ulterior de Bruxelles. [...]
România este la un pas să încaseze 2,62 miliarde euro (aprox. 13,1 miliarde lei) din PNRR, bani nerambursabili care ar reduce presiunea pe buget într-un moment de consolidare fiscală , potrivit Profit . Ministerul Finanțelor anunță că cererea de plată nr. 4 a trecut de avizul Comitetului Economic și Financiar (CEF), iar plata efectivă ar urma să fie autorizată după ultima etapă procedurală din UE. Ce mai lipsește pentru plata efectivă După avizul CEF, următorul pas este etapa finală de „comitologie” (procedura prin care statele membre validează, în comitet, decizia Comisiei) în cadrul Comitetului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență. Aceasta este programată în cursul lunii iunie, iar abia ulterior Comisia Europeană poate adopta decizia de plată. Comisia transmisese în luna mai evaluarea preliminară către CEF, care avea la dispoziție patru săptămâni pentru aviz. Ministerul Finanțelor spune acum că acest aviz a fost obținut. De ce contează: cerere „fără suspendări” și impact bugetar Cererea de plată nr. 4 include 38 de jaloane și 24 de ținte, evaluate favorabil de Comisia Europeană la 14 mai 2026. Este o cerere „fără suspendări”, ceea ce înseamnă că toate jaloanele și țintele incluse au fost considerate îndeplinite satisfăcător. Fondurile aferente acestei cereri sunt nerambursabile (granturi). Ministerul Finanțelor le leagă direct de finanțarea investițiilor publice și de reducerea presiunii asupra bugetului național, într-un context în care consolidarea fiscală trebuie să continue. Cât ar ajunge România să absoarbă după această tranșă Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) are în forma actuală 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi. După autorizarea plății aferente cererii nr. 4, sumele primite de România prin PNRR ar ajunge la aproximativ 12,97 miliarde euro (inclusiv prefinanțarea), adică o rată de absorbție de aproximativ 61% din alocarea totală. Calendarul-limită până în 2026 A patra cerere de plată a fost depusă la 19 decembrie 2025, iar viteza de evaluare la nivel european este relevantă deoarece mecanismul intră în ultima fază de implementare. Conform calendarului european: jaloanele și țintele din PNRR trebuie îndeplinite până la 31 august 2026 ; ultima cerere de plată trebuie transmisă Comisiei Europene până la 30 septembrie 2026 . În evaluarea europeană citată se menționează progrese în domenii precum revizuirea sistemului fiscal și modernizarea procedurilor de administrare fiscală, iar în opinia CEF se arată că nu există dovezi privind o inversare a măsurilor asociate jaloanelor și țintelor îndeplinite anterior. „PNRR rămâne una dintre principalele surse de finanțare pentru investițiile României într-o perioadă în care consolidarea fiscală trebuie să continue”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. [...]
