Tag: planul national de redresare si rezilienta
Știri despre „planul national de redresare si rezilienta”
Grindeanu cere finanțare pentru șantierele de sănătate și transport - presiune pe termenele din PNRR
Potrivit adevarul.ro , Potrivit Adevărul, Sorin Grindeanu a transmis miercuri, 28 ianuarie, că toate șantierele de infrastructură medicală și de transport trebuie să aibă finanțarea asigurată, pentru a permite finalizarea obiectivelor incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență ( PNRR ). Declarația a fost făcută după o întâlnire cu echipa PSD din Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Grindeanu a insistat că programul de relansare economică trebuie adoptat „cât mai rapid” și corelat cu reforma administrației publice, întrucât întârzierea acestor măsuri are efecte directe în economie: pierderi de locuri de muncă și falimente în rândul firmelor. Prioritățile PSD pentru bugetul 2026 În cadrul discuțiilor, liderul PSD a punctat câteva direcții prioritare: Infrastructura de sănătate și transport, care trebuie finalizată conform angajamentelor din PNRR. Continuarea programelor de sprijin pentru agricultori, despre care Grindeanu susține că au deja efecte vizibile în creșterea producției, conform datelor INS. Protecție socială pentru categoriile vulnerabile, printr-un program aflat în pregătire la ministerele Muncii și Energiei, destinat pensionarilor cu venituri mici, copiilor cu dizabilități și celor din familii defavorizate. Grindeanu a subliniat că susținerea economiei și protecția socială trebuie să meargă împreună, nu să fie tratate ca opțiuni contradictorii. De asemenea, a precizat că PSD va susține în Parlament reducerea cheltuielilor din administrația publică doar dacă aceasta va fi însoțită de măsuri concrete de stimulare economică, elaborate de partid. Calendarul deciziilor guvernamentale Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți că deciziile privind promovarea reformei administrative și pachetul de relansare economică vor fi luate până la finalul săptămânii. Se ia în calcul fie angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, fie adoptarea prin ordonanță de urgență. Această etapă este una decisivă pentru direcția în care se va îndrepta guvernarea în 2026, iar PSD își joacă influența în negocierile asupra pachetului legislativ. [...]
România plătește datorii de 30 miliarde euro în 2026 - nivel record al scadențelor și impact asupra bugetului
România se confruntă cu un an record în 2026, când datoriile cumulate în ultimii ani ajung la scadență, totalizând 30 de miliarde de euro. Potrivit Profit.ro , acest volum de plăți este semnificativ mai mare comparativ cu 2025, când scadențele au fost de 99 de miliarde de lei. Creșterea este atribuită în principal împrumuturilor contractate pentru acoperirea deficitelor bugetare. În 2026, Ministerul Finanțelor trebuie să gestioneze rambursări semnificative, inclusiv 127 de miliarde de lei către creditorii interni. Acestea includ obligațiuni emise către bănci și investitori instituționali, precum și titluri retail de 32 de miliarde de lei, care au fost populare în rândul populației datorită randamentelor mai mari decât depozitele bancare. Impactul asupra cheltuielilor cu dobânzile Cheltuielile cu dobânzile au crescut considerabil, ajungând la 50,5 miliarde de lei anul trecut, cu 40% mai mult față de 2024. Această creștere este determinată de două cauze principale: deficitul bugetar ridicat și refinanțarea datoriilor mai vechi la dobânzi mai mari. Dobânda medie la datoria emisă a atins 6,2% pe an, cea mai ridicată din regiune. „Vedem loc suplimentar pentru compresia randamentului, cu condiția ca execuția fiscală să decurgă conform planului. Cu toate acestea, aceasta este o funcție a stabilității politice. În ciuda unor discuții inițiale, nu ne așteptăm ca perspectiva ratingului de credit al României să revină la stabilitate până când agențiile de rating nu vor avea o oarecare încredere că noul prim-ministru, care urmează să fie numit în aprilie 2027, aderă cu strictețe la traiectoria consolidării fiscale”, notează Ciprian Dascălu, economist șef al BCR. Strategii de finanțare și perspective Pentru a gestiona aceste datorii, guvernul intenționează să emită eurobonduri de 10 miliarde de euro în 2026. De asemenea, se bazează pe împrumuturi în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din programul SAFE al Uniunii Europene, care oferă dobânzi mai mici decât cele de pe piață. Datoria publică a României este estimată să crească la 59% din PIB la sfârșitul anului trecut, cu perspective de a atinge 67-68% în 2028-2029, conform estimărilor Erste. Totuși, se anticipează o scădere a randamentului la 10 ani la 6,5% până la sfârșitul lui 2026, datorită excedentului de lichiditate din piața interbancară și reducerii așteptate a ratei cheie de către BNR. Provocări și riscuri Economiștii avertizează asupra riscurilor de creștere a dobânzilor, cauzate de eventualele dezacorduri politice care ar putea întârzia implementarea măsurilor de ajustare fiscală. În plus, stabilitatea politică este crucială pentru menținerea încrederii investitorilor și a agențiilor de rating. Pe scurt, România se află într-un punct critic în 2026, când trebuie să gestioneze eficient un volum record de datorii scadente. Strategiile de finanțare și stabilitatea politică vor juca un rol esențial în navigarea acestor provocări financiare. [...]
ANAF lansează chatbot-ul ANA - Asistentă virtuală pentru informații fiscale
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a lansat chatbot-ul ANA, o asistentă virtuală inteligentă, destinată informării contribuabililor cu privire la obligaţiile fiscale , potrivit Antena 3 . Acest chatbot face parte dintr-un proiect mai amplu de digitalizare a serviciilor fiscale, susținut de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În prima fază, chatbot-ul ANA va fi disponibil doar pentru utilizatorii care au conturi în Spațiul Privat Virtual (SPV), urmând ca ulterior să fie accesibil și prin portalul oficial al ANAF . Proiectul urmărește să faciliteze accesul contribuabililor la informații fiscale, reducând astfel efortul necesar pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale. ANA este concepută să răspundă inițial la întrebări generale despre obligațiile fiscale ale persoanelor fizice, cum ar fi cele legate de veniturile din închirierea bunurilor personale sau activități independente. Pe măsură ce sistemul acumulează date și experiență, domeniile acoperite se vor extinde pentru a include o gamă mai largă de întrebări fiscale. Lansarea acestui chatbot reprezintă un pas important în modernizarea administrației fiscale din România. ANAF își propune să îmbunătățească serviciile la distanță și să crească gradul de conformare voluntară a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale. Sistemul se va dezvolta continuu, îmbunătățindu-și performanța pe măsură ce interacționează cu utilizatorii. Contribuabilii sunt încurajați să interacționeze activ cu ANA și să ofere feedback, contribuind astfel la perfecționarea continuă a sistemului. ANAF subliniază că fiecare întrebare adresată chatbot-ului contribuie la construirea unui serviciu public digital mai performant și mai adaptat nevoilor reale ale contribuabililor. [...]
Deficitul bugetar cash pe 2025, estimat la 7,65% din PIB - sub ținta de 8,4% la rectificare
Estimarea este una preliminară și indică un deficit de circa 145 miliarde lei, față de aproximativ 160 miliarde lei cât prevedea ținta stabilită la rectificarea bugetară din toamnă. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a confirmat public că execuția pe 2025 „surprinde pozitiv”, în condițiile în care România a depășit frecvent țintele de deficit în anii anteriori. Ce spune Ministerul Finanțelor despre corecția față de țintă Nazare a declarat că execuția bugetară nu este încă finalizată și urmează să fie anunțată „spre final de săptămână”, însă a subliniat că deficitul cash pe 2025 este „în jurul cifrei de 7,7% din PIB”, ceea ce ar însemna o ajustare de aproape 1% din PIB față de anul anterior. „Deși în mod tradițional România surprindea mai degrabă prin depășirea țintei de deficit cash, în acest an, într-adevăr, țintea de deficit cash este mai mică decât cea prognozată, este în jurul cifrei de 7,7% din PIB.” Ministrul a mai spus că este vorba despre o corecție de 0,7 puncte procentuale față de ținta de 8,4% pentru 2025 și că explicațiile detaliate vor veni odată cu publicarea cifrelor finale. De unde ar veni economiile: renegocierea PNRR și mutări de proiecte Potrivit ministrului, scăderea deficitului ar fi legată în principal de renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență ( PNRR ) și de rearanjarea finanțării unor proiecte către fonduri europene, inclusiv prin împrumuturi și granturi. Nazare a susținut că aceste schimbări au fost posibile după ce România a câștigat încrederea Comisiei Europene, inclusiv prin adoptarea unor pachete de măsuri fiscale. În declarația sa, ministrul a indicat mai multe direcții de acțiune care ar fi contribuit la rezultat: renegocierea PNRR; reașezarea unor proiecte pe finanțări europene (împrumuturi și granturi) pentru 10 ministere; mutarea unor proiecte din PNRR către politica de coeziune. În același timp, Profit.ro notează că îmbunătățirea execuției a venit după măsuri de consolidare fiscală în a doua jumătate a anului, inclusiv creșteri de taxe, tăieri de beneficii și limitarea cheltuielilor statului, cu costuri resimțite în principal de populație și mediul de afaceri. Cash versus ESA și ce urmează după publicarea datelor finale Profit.ro arată că datele sunt preliminare și pot suferi ajustări până la publicarea oficială a cifrelor finale, după 25 ianuarie. Publicația mai indică faptul că deficitul calculat pe standardul ESA (metodologia UE) ar urma să fie mai ridicat decât cel cash, posibil în zona de 8% din PIB sau ușor peste, diferența fiind explicată în bună măsură de modul diferit de înregistrare a dobânzilor și, eventual, de obligații amânate la plată. În termeni simpli, deficitul cash urmărește încasările și plățile efective din execuția lunară, în timp ce deficitul ESA include și ajustări contabile cerute de standardul european, precum costuri cu dobânzile și facturi neplătite la timp. Implicații pentru finanțare și bugetul pe 2026 Un deficit sub ținta oficială ar putea fi bine primit de piețele financiare, în contextul în care investitorii se așteptau mai degrabă la un rezultat ușor peste 8%, pe fondul semnalelor pozitive transmise de guvernanți în ultimele săptămâni, mai notează Profit.ro. Publicația subliniază că România are nevoie de rezultate mai bune în finanțele publice pentru a reduce costurile de împrumut, în condițiile în care dobânzile rămân o problemă majoră. Pentru 2026, ministrul Finanțelor a anunțat o țintă de deficit între 6% și 6,5%, care urmează să fie stabilită mai ferm odată cu finalizarea proiectului de buget. Șeful Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, a declarat pentru Profit.ro că datele bugetare vor fi definitivate la jumătatea lunii februarie și că estimează un plan de finanțare de 267–275 miliarde lei, cu o scădere a împrumuturilor prin eurobonduri față de 2025. [...]