Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România a încasat peste 1,1 miliarde euro (aprox. 5,6 miliarde lei) ca rambursări PAC 2023–2027, bani virați integral la bugetul de stat, potrivit Agro Business. Suma reprezintă decontări făcute de Comisia Europeană pentru plățile efectuate și raportate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), ceea ce contează direct pentru fluxul de numerar al statului și pentru continuitatea finanțărilor din agricultură și dezvoltare rurală.
Banii, în valoare totală de 1.118.908.104,67 euro (aprox. 5,6 miliarde lei), sunt aferenți actualului exercițiu financiar al Politicii Agricole Comune (PAC) 2023–2027 și sunt legați de investiții în sectorul agroindustrial, dezvoltarea comunităților rurale și scheme de sprijin pentru fermieri.
Conform informațiilor din articol, fondurile sunt asociate în principal cu:
Finanțarea este asigurată prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), principalul instrument european pentru investiții în mediul rural.
Cea mai recentă rambursare menționată a fost făcută pe 27 mai, în valoare de 203.882.503,4 euro (aprox. 1,0 miliard lei), reprezentând decontarea cheltuielilor aferente perioadei ianuarie–martie 2026.
Directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu, a susținut că rambursarea „confirmă corectitudinea gestionării fondurilor europene” și capacitatea României de a atrage fonduri nerambursabile pentru investiții cu efecte economice și în comunitățile rurale.
„Fondurile rambursate de Comisia Europeană pentru plățile efectuate de AFIR au ajuns la peste 1,1 miliarde de euro (...), bani care au intrat efectiv la bugetul de stat al României.”
AFIR a transmis declarația de cheltuieli pentru ianuarie–martie 2026 prin sistemul informatic al Comisiei Europene, iar documentul a fost validat după verificări procedurale, mai arată sursa. Potrivit procedurilor Comisiei, rambursarea se face în termenul maxim de 45 de zile de la verificarea sumelor.
În practică, ritmul acestor rambursări rămâne relevant pentru capacitatea autorităților de a menține plățile și investițiile în derulare, în condițiile în care decontarea europeană vine după ce cheltuielile sunt făcute și raportate. (Articolul citează ca sursă secundară informații de pe afir.ro, fără a indica un link direct.)
Recomandate
România a încasat peste 1,1 miliarde euro din FEADR , bani care intră efectiv în bugetul de stat și acoperă plăți deja făcute către fermieri și investiții rurale, potrivit AgroInfo . Suma rambursată de Comisia Europeană este de 1.118.908.104,67 euro (aprox. 5,6 miliarde lei ) și reprezintă decontarea plăților efectuate și raportate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pentru investiții în sectorul agroindustrial, dezvoltarea comunităților rurale și plăți compensatorii acordate fermierilor pentru pierderi de venit asociate măsurilor de mediu și climă, bunăstării animalelor și agriculturii ecologice. Cea mai recentă tranșă a fost plătită integral „zilele trecute”, pe 27 mai , și se ridică la 203.882.503,4 euro (aprox. 1,0 miliard lei ). Potrivit declarațiilor citate în material, banii acoperă fondurile solicitate de AFIR prin declarația de cheltuieli pentru perioada ianuarie–martie 2026 , aferentă decontării plăților făcute din bugetul național în primul trimestru către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice care au realizat investiții în agricultură și dezvoltare rurală, precum și pentru măsurile de mediu și climă. De ce contează: presiune mai mică pe buget și continuitate la plăți Rambursările din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) reduc presiunea de finanțare pe termen scurt asupra bugetului național, în condițiile în care plățile către beneficiari sunt făcute inițial din resurse interne și apoi decontate de Comisia Europeană. În același timp, fluxul de rambursare este un indicator operațional pentru capacitatea administrației de a raporta cheltuieli eligibile și de a menține ritmul de finanțare pentru proiecte și scheme compensatorii. Cum funcționează rambursarea Conform procedurii descrise, declarația de cheltuieli pentru ianuarie–martie 2026 a fost încărcată în sistemul informatic folosit pentru schimbul de date între statele membre și Comisia Europeană, iar după verificare, Comisia a rambursat fondurile solicitate în termenul maxim de 45 de zile . În material este citat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu , care leagă rambursarea de corectitudinea gestionării fondurilor și de capacitatea de atragere a banilor europeni: „Fondurile rambursate de Comisia Europeană pentru plățile efectuate de AFIR au ajuns la peste 1,1 Miliarde de euro în actualul exercițiu financiar european aferent Politicii Agricole Comune 2023 – 2027, bani care au intrat efectiv la Bugetul de stat al României.” [...]
AFIR a virat peste 1,064 miliarde de lei către beneficiari între 1 aprilie și 22 mai 2026 , o injecție de lichiditate care susține investițiile din agricultură, procesare și infrastructura rurală, potrivit AGRO TV . Agenția pentru Finanțarea Intervențiilor Rurale (AFIR) spune că, de la începutul lunii aprilie și până în prezent, a transferat către fermieri, procesatori și autorități locale din mediul rural fonduri nerambursabile în valoare totală de 1,064 miliarde de lei (echivalentul a 202.724.256,48 euro ), pentru proiecte de investiții în agricultură și dezvoltare rurală, dar și pentru intervenții de mediu și climă. Cum se împarte finanțarea: bani europeni și cofinanțare națională Din suma plătită în intervalul 1 aprilie – 22 mai 2026 , contribuția Comisiei Europene prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) a fost de 167,9 milioane de euro , iar cofinanțarea de la bugetul de stat a ajuns la echivalentul a 29,4 milioane de euro , conform datelor AFIR. Unde au ajuns banii: investiții și compensări Fondurile au fost utilizate pentru: investiții în exploatațiile agricole și pomicole; investiții în industria de procesare; infrastructură de bază și de acces în mediul rural (drumuri comunale, alimentare cu apă, canalizare); acțiuni și investiții finanțate prin LEADER ; compensarea pierderilor de venit pentru fermierii care au accesat intervențiile de mediu și climă. Plăți separate: energie pentru autoconsum și INVESTALIM Pe lângă aceste sume, AFIR a mai plătit 4,4 milioane de euro din Fondul pentru Modernizare , prin schema de sprijin pentru investiții în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile destinate autoconsumului în sectorul agricol și industria alimentară (menționată ca „Schema de energie”). În aceeași perioadă, au fost efectuate și plăți de 4,9 milioane de lei din bugetul de stat pentru investițiile finanțate prin programul INVESTALIM , dedicat dezvoltării și susținerii industriei alimentare. Într-o postare pe Facebook, instituția atribuie ritmul plăților activității echipelor care gestionează etapele finanțărilor, astfel încât fondurile nerambursabile să ajungă mai repede la beneficiari. [...]
Guvernul cere raportare accelerată și posibil transfer pe împrumut pentru proiectele PNRR care nu se închid la timp , în încercarea de a evita pierderea banilor din componenta de grant, potrivit Mediafax . Premierul Ilie Bolojan , împreună cu ministrul de Interne Cătălin Predoiu și ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, a discutat duminică, într-o videoconferință cu prefecții, despre analiza a aproximativ 5.300 de contracte finanțate prin PNRR, aflate în derulare la nivel local. În videoconferință a fost analizat și stadiul reformelor necesare pentru îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate în domeniul afacerilor interne prin PNRR. Termen de finalizare până la sfârșitul lui august, cu risc de pierdere a fondurilor Bolojan le-a cerut prefecților „să se mobilizeze cât mai urgent” și să se implice în derularea proiectelor aflate în implementare la nivelul autorităților locale, în special în dezvoltare, mediu și educație, finanțate din componenta de grant. Obiectivul indicat este finalizarea până la sfârșitul lunii august, astfel încât România „să nu piardă fondurile alocate”. Proiectele întârziate ar putea fi mutate pe componenta de împrumut Executivul a discutat și posibilitatea ca proiectele care nu pot fi finalizate la termen să fie transferate pe componenta de împrumut a PNRR. Formular standard și deadline 26 mai, ora 15.00, pentru date „verificabile” Premierul a cerut prefecților să organizeze întâlniri urgente cu autoritățile locale pentru centralizarea datelor privind stadiul real al proiectelor. În urma discuțiilor, s-a stabilit ca primăriile să transmită informații complete și verificabile, inclusiv: gradul de execuție al proiectelor; data începerii lucrărilor; termenele estimate de finalizare; sumele decontate; graficele asumate de constructori; imagini din teren. Colectarea se va face pe baza unui formular standardizat, cu termen de transmitere până marți, 26 mai, ora 15.00. Continuarea discuțiilor și pregătirea negocierilor cu Comisia Europeană Discuțiile tehnice urmează să continue miercuri și joi, în perspectiva următoarei runde de negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene. Datele raportate „conform situației din teren” vor putea fi verificate ulterior de Comisia Europeană. Totodată, s-a stabilit urgentarea verificării cererilor de plată, pentru ca proiectele eligibile și aflate într-un stadiu avansat să poată fi decontate la timp. În paralel, a fost analizat stadiul îndeplinirii jaloanelor și țintelor din PNRR și măsurile legislative necesare pentru continuarea implementării: nouă proiecte de lege, cu o valoare cumulată de aproximativ 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei), care ar urma să fie transmise Parlamentului până la sfârșitul săptămânii. Dialogul are loc în contextul în care unele componente din PNRR sunt încă în negociere cu Comisia Europeană, inclusiv ajustarea unor obiective la un nivel „realist” de îndeplinire. [...]
România a ratat din nou accesul la bani europeni pentru decarbonizarea industriei , după ce nu a fost inclusă între beneficiarii ultimei runde a Fondului de Inovare al Comisiei Europene , de 400 de milioane de euro (aprox. 2 miliarde de lei), potrivit Mediafax . Comisia Europeană a selectat 65 de proiecte din 10 state membre – Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Portugalia, Slovenia și Spania – însă România nu apare pe lista finanțărilor, conform informațiilor prezentate de publicație. Ce înseamnă absența: competiție pierdută pentru investiții „verzi” în industrie Senatorul PSD Ștefan Radu Oprea afirmă că lipsa României de pe lista proiectelor finanțate nu este un episod izolat și susține că țara „pierde teren” în competiția europeană pentru finanțări dedicate tranziției industriale. „400 de milioane de euro pentru decarbonizarea industriei europene. România, absentă din nou.” Istoric slab în Fondul de Inovare, potrivit unui fost ministru al Economiei Oprea, fost ministru al Economiei, mai spune că România ar fi obținut până acum un singur proiect finanțat din întreg Fondul de Inovare. „Din întregul Fond de inovare european, un singur proiect românesc a fost finanțat vreodată. A fost greu, dar am reușit. Din păcate, a fost excepția, nu regula”. Fondul de Inovare al Uniunii Europene finanțează proiecte industriale care vizează reducerea emisiilor de carbon și tranziția către tehnologii curate. Cine ar fi responsabil și ce risc vede politicianul Social-democratul indică drept responsabile mai multe instituții – Ministerul Economiei, Ministerul Mediului și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – susținând că România nu reușește să își sprijine companiile în competițiile europene pentru proiecte verzi și industriale. În același timp, el leagă miza de negocierile europene privind viitorul Cadru Financiar Multianual (bugetul pe termen lung al UE) și de Fondul de Competitivitate, un mecanism propus pentru sprijinirea industriei europene. În lipsa unor „reguli și mecanisme clare”, Oprea avertizează că decalajele dintre state s-ar putea adânci. „Dacă România nu obține criterii geografice obligatorii în regulamentele acestui fond, decuplarea companiilor românești de la fondurile europene nu va mai fi parțială. Va fi completă și permanentă”, susține senatorul PSD. [...]
România are doar 10 zile să încheie contractele SAFE, altfel riscă să piardă finanțarea , în condițiile în care ordonanța care reglementează gestionarea programului este contestată la Curtea Constituțională și blochează acum procedurile, potrivit TVR Info . Acordul de împrumut dintre România și Comisia Europeană pentru programul SAFE , în valoare de 16,68 miliarde de euro, a fost semnat „ieri”, însă autoritățile mai au la dispoziție doar 10 zile pentru a încheia contractele de investiții în apărare și infrastructură strategică. Termenul-limită indicat este 31 mai, iar depășirea lui ar putea duce la pierderea banilor. Ce investiții sunt vizate România are 15 proiecte mari de înzestrare pentru Armată și instituțiile de forță, care ar urma să fie finanțate prin împrumutul oferit de Comisia Europeană. În lista menționată de TVR Info apar, ca valori și dimensiune: un contract pentru „mașina de luptă a infanteriei”, cu o valoare totală de 3,3 miliarde de euro; un contract pentru transportoare blindate Piranha 5, de peste 2 miliarde de euro. Pe componenta de infrastructură, peste 4 miliarde de euro sunt direcționate către tronsoane de autostradă Pașcani–Suceava–Siret și Pașcani–Iași–Ungheni, finanțare prezentată ca esențială pentru proiectele de autostrăzi din Moldova. Blocajul: ordonanța SAFE, contestată la CCR Deși acordul cu Comisia Europeană a fost semnat, procedurile sunt „blocate în acest moment” din cauza contestării la Curtea Constituțională a ordonanței care reglementează gestionarea programului SAFE. Conform TVR Info, ordonanța a fost atacată la CCR de Avocatul Poporului și de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu (lider PSD). Specialiștii citați de publicație atrag atenția că există „multe riscuri” până când România va putea folosi efectiv banii. Miza economică și de calendar România este a patra țară care semnează acordul de împrumut și a primit a doua cea mai mare sumă dintre statele membre ale Uniunii Europene, după Polonia. În acest context, termenul de 31 mai devine critic: dacă autoritățile nu semnează contractele până atunci, România riscă să piardă finanțarea din SAFE. [...]
Ungaria riscă să piardă bani europeni din cauza întârzierilor la implementare , după ce Bruxelles-ul a deblocat recent fonduri care depășesc capacitatea actuală a administrației de a le cheltui în termenele UE, potrivit Ziarul Financiar , care citează Financial Times. După victoria electorală din aprilie, noua administrație condusă de premierul Péter Magyar a început rapid negocieri cu Comisia Europeană pentru acces la fondurile înghețate în anii precedenți, pe fondul disputelor legate de statul de drept din perioada guvernării Viktor Orbán. Săptămâna trecută, Bruxelles-ul a aprobat deblocarea a 16,4 miliarde de euro, iar discuțiile continuă pentru alte sume. Miza: termene-limită strânse și proiecte care trebuie refăcute Problema imediată pentru Budapesta nu mai este obținerea banilor, ci viteza cu care poate pregăti și executa proiectele înainte de expirarea termenelor europene. Ministrul transporturilor și investițiilor, Dávid Vitézy, spune că există proiecte care au trebuit renegociate complet, iar întrebarea practică este ce poate fi implementat realist până la 31 august, termen asociat îndeplinirii condițiilor pentru accesarea fondurilor din programul post-pandemie. „Există liste întregi de proiecte care au trebuit renegociate complet.” Oficialii ungari admit, în acest context, că urmează o cursă contracronometru pentru aprobarea proiectelor și validarea lor de către miniștrii de finanțe ai UE. Ce fonduri sunt în joc și cum încearcă guvernul să accelereze absorbția Fondul european de redresare și reziliență (RRF) – mecanismul post-pandemie – are o valoare totală de 577 miliarde de euro și a fost creat în 2021 pentru relansarea economiilor afectate de COVID-19. Potrivit ministrului Vitézy, Comisia Europeană ar fi avut inițial o poziție de 4-5 miliarde de euro pentru Ungaria, însă negocierile din ultimele săptămâni au dus la creșterea sumei aprobate. Pentru a accelera procesul, guvernul Péter Magyar a implementat rapid reformele cerute de Bruxelles în materie de anticorupție și stat de drept și a eliminat o portiță legislativă care permitea fostului regim Orbán să evite jurisdicția Parchetului European în cazurile de fraudă cu fonduri UE. În paralel, autoritățile de la Budapesta au reclasificat proiecte europene în valoare de 3,7 miliarde de euro pentru a putea fi finanțate prin mecanismul post-pandemie, inclusiv achiziția unor noi tramvaie pentru rețeaua de transport public din capitală. Ce urmează Chiar dacă deblocarea fondurilor reduce presiunea politică pe relația Budapesta–Bruxelles, riscul operațional rămâne: dacă proiectele nu sunt aprobate și implementate la timp, Ungaria poate ajunge în situația de a avea bani disponibili pe hârtie, dar greu de transformat în investiții efective în termenele UE. [...]
