Știri
Știri din categoria Politică
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, își deschide opțiunea de a prelua funcția de premier, condiționând însă acest scenariu de existența unei majorități parlamentare și de sprijinul partidului, într-un moment în care protocolul de colaborare al coaliției ar urma să poată fi renegociat, potrivit G4Media.
Declarațiile au fost făcute luni seară, la România TV, unde Grindeanu a spus că nu exclude varianta de a ajunge premier în locul lui Ilie Bolojan, dar doar în condițiile în care ar avea „în spate o majoritate în parlament” și dacă „colegii mei din PSD vor considera că eu trebuie să ocup această funcție”.
Grindeanu a susținut că, odată cu o eventuală renegociere a protocolului dintre cele patru partide, „toate aceste funcții sunt pe masă”, insistând că în document nu ar fi prevăzut explicit că Ilie Bolojan „trebuie să fie premier”.
„În acest protocol de colaborare între cele 4 partide nu scrie că Bolojan trebuie să fie premier. Din aprilie anul viitor, nu scrie că Grindeanu trebuie să fie premier.”
În același context, liderul PSD a afirmat că și-ar dori ca protocolul să continue „indiferent dacă președinția Camerei revine PSD sau nu”, sugerând că discuția despre funcții ar trebui separată de „chestiunile personale”.
Grindeanu a respins ideea că PSD ar intra într-o „perioadă neagră”, afirmând că „scenariul cel mai negru” ar fi fost menținerea situației anterioare și că acesta ar fi fost depășit.
Totodată, el a avut o evaluare favorabilă la adresa președintelui Nicușor Dan, invocând rolul constituțional de mediator.
„Pot să constat azi că avem un președinte care-și înțelege poziția de mediator.”
Din informațiile prezentate de G4Media nu reiese un calendar concret al renegocierii protocolului sau pași formali deja agreați în coaliție; declarațiile lui Grindeanu conturează, deocamdată, o poziționare politică și o condiționare explicită de aritmetica parlamentară și de decizia internă din PSD.
Recomandate
PSD condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de program și de o formulă „pro-occidentală”, după desemnarea lui Adrian Veștea ca premier , iar partidul reclamă că nominalizarea a fost făcută fără consultări prealabile, potrivit Ziarul Financiar . Deputatul PSD Mihai Fifor a spus că desemnarea lui Veștea este „un moment important” în procesul de formare a viitorului guvern și de conturare a unei majorități parlamentare stabile, într-un context politic pe care îl descrie drept „dificil”. Ce transmite PSD: sprijin, dar cu rezerve și condiții În declarația citată, Fifor afirmă că „obiectivul prioritar” al PSD rămâne susținerea unei guvernări pro-occidentale, bazate pe un parteneriat „solid și transparent”. În același timp, el reiterează rezervele exprimate anterior față de „orice formulă de guvernare” care ar presupune participarea lui Ilie Bolojan . „Reiterăm ferm susţinerea pentru acest parcurs, însă menţinem rezervele exprimate anterior cu privire la orice formulă de guvernare care ar presupune participarea domnului Ilie Bolojan.” Următorul pas: evaluarea programului și decizia în forurile de conducere PSD spune că așteaptă prezentarea programului de guvernare și a priorităților asumate de premierul desemnat, iar „evaluarea finală” va ține cont de compatibilitatea programului cu valorile partidului, angajamentele pro-occidentale și capacitatea de a răspunde „provocărilor economice și sociale”. Fifor mai afirmă că, întrucât nominalizarea a fost făcută fără consultări prealabile cu PSD, partidul va convoca forurile de conducere pentru a analiza propunerea și implicațiile politice. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier scoate la suprafață o fractură în PNL , după ce numirea făcută de Nicușor Dan a venit „pe nepregătite” pentru conducerea partidului, potrivit HotNews . Contextul amplifică tensiunile interne: presa locală din Brașov scria încă din aprilie despre o pregătire „în secret” a lui Veștea pentru funcția de prim-ministru, în jurul unei grupări din partid. Publicația locală BizBrașov relata pe 30 aprilie că „gruparea Thuma” din PNL îl pregătește pe Adrian Veștea „să devină viitorul premier al României într-o viitoare guvernare PSD – PNL – UDMR”. Câteva zile mai târziu, pe 5 mai, guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD–AUR, conform unui material HotNews despre votul din Parlament. Ce indică episodul despre raportul de forțe din PNL În relatarea BizBrașov , Veștea este descris ca fiind „unul din apropiații lui Hubert Thuma ”, președintele PNL Ilfov, prezentat drept unul dintre contestatarii lui Ilie Bolojan în interiorul partidului. Publicația locală mai susține că Thuma ar fi fost „propteaua” care l-a ajutat pe Veștea să ajungă prim-vicepreședinte, prin înțelegeri cu grupări din Cluj și Ilfov pentru a urca în ierarhia liberalilor. Reacții: conducerea PNL spune că nu a fost informată HotNews notează că Adrian Veștea a fost desemnat premier „astăzi” de Nicușor Dan, iar conducerea PNL nu se aștepta la acest anunț. Ilie Bolojan a declarat că nu a fost informat, iar Ciprian Ciucu a vorbit despre „complot, ingerință, trădare”, potrivit relatării publicației. [...]
Adrian Veștea ar putea strânge o majoritate la limită pentru învestire dacă reușește să rupă 20–25 de voturi din PNL și să adune sprijin din mai multe „buzunare” parlamentare, într-un scenariu de lucru descris de surse politice consultate de Libertatea . Miza imediată este una de funcționare a guvernării: fără o aritmetică solidă în Parlament, cabinetul noului premier nominalizat riscă să cadă la vot, prelungind incertitudinea politică. Potrivit publicației, Nicușor Dan l-a nominalizat pe Adrian Veștea să formeze guvernul în același timp cu depunerea mandatului de către Eugen Tomac, iar calculele din culise pornesc de la ideea că Veștea, prim-vicepreședinte PNL, ar putea mobiliza voturi inclusiv din partid, în pofida tensiunilor interne. PNL, între susținere formală minimă și o posibilă „masă critică” de voturi În PNL, reacția descrisă este una de conflict deschis: tabăra președintelui partidului, Ilie Bolojan , ar cere excluderea lui Veștea pentru că ar fi acceptat nominalizarea fără o susținere internă prealabilă. La nivel oficial, până la ora redactării materialului citat (duminică, ora 14.00), doar doi deputați liberali își exprimaseră public susținerea: Răzvan Prișcă și Sebastian Rusu. În paralel, surse din partid indică însă un bazin mai mare, de 20–25 de parlamentari PNL dispuși să voteze un cabinet Veștea, număr care poate fluctua în funcție de negocieri și de promisiuni de sprijin și funcții. Sprijin pe filiale și liderii invocați în tabăra Veștea Din perspectiva organizațiilor județene, mesajele interne ar fi contradictorii: apropiații lui Veștea ar transmite că ar avea sprijinul a 15 filiale, în timp ce surse din echipa Bolojan ar vorbi de „maxim zece” organizații aliniate cu Veștea și Hubert Thuma. În lista de lideri județeni pe care Veștea „se poate baza”, Libertatea îi menționează pe: Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Mircea Roșca, Alina Gorghiu, George Scarlat, Toma Petcu, Monica Anisie, George Tuță și Andrei Baciu. Sunt amintiți și lideri care ar putea oscila în funcție de context (Adrian Cozma, Ciprian Dobre, Adrian Mocanu), precum și așteptarea unor semnale de la Valeriu Iftime și Cătălin Predoiu. Aritmetica votului: de la 205 voturi „posibile” la încă 28 de susținători necesari Calculele prezentate pornesc de la structura actuală a PNL în Parlament: 76 de aleși (54 deputați și 22 senatori) . În scenariul descris, dacă Veștea atrage 25 de parlamentari liberali, „guvernul are șanse să treacă”, susțin surse din partid. Libertatea mai notează următoarea construcție de majoritate, pe baza discuțiilor din culise: PSD: 128 voturi, descris ca fiind „gata să voteze” un guvern Veștea; minorități: 17 voturi, alături de PSD în acest scenariu (total intermediar: 170 ); PACE: 11 voturi; aripa POT: 9 voturi; neafiliați: „cel puțin” 15 voturi. Acestea ar duce, potrivit calculelor din articol, la 205 voturi pentru Veștea, urmând să mai fie găsite încă 28 . Sursele indică trei zone de unde ar putea veni diferența: disidenți din USR (dacă nu există o decizie clară de susținere), UDMR și un mix de voturi de la disidenți din AUR plus câțiva de la USR. Ce rămâne incert, din datele prezentate, este cât din acest scenariu se poate transforma în angajamente ferme la vot și cât depinde de negocieri interne și de repoziționări de ultim moment în partide și grupuri parlamentare. [...]
Acuzațiile de „puci” în PNL ridică riscul unei noi runde de instabilitate politică, cu efecte greu de anticipat pentru economie , după desemnarea noului premier, potrivit Digi24 . Raluca Turcan, lider PNL și fost ministru, susține că în partid ar exista o tentativă de preluare a controlului, pe fondul deciziei de la Cotroceni. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Turcan afirmă că „votanții președintelui Nicușor Dan ” se întreabă dacă proiectul „România Onestă” poate fi construit „pornind de la trădări și lipsă de loialitate”, în condițiile în care noul premier desemnat ar pleca „la drum” cu aceste „premise”. Miza: conflict politic intern și semnal pentru economie Turcan spune că desemnarea ar fi alimentat o escaladare a conflictului politic, iar consecințele „sunt foarte greu de evaluat pentru economie”. În aceeași intervenție, ea acuză PSD că ar fi „gândit un puci” în PNL și susține că în partid ar exista persoane care au împărtășit „preocupări, reflexe și interese” cu PSD. Critici la adresa conducerii PNL și a președintelui Un punct central al mesajului vizează acceptarea unei funcții de către un prim-vicepreședinte al PNL fără o discuție cu președintele partidului. Turcan îl nominalizează pe Adrian Veștea și amintește că acesta a fost ales în Congres în echipa lui Ilie Bolojan, punând accent pe ideea de loialitate în interiorul unei echipe politice. Separat, Turcan îl critică pe președintele Nicușor Dan, acuzând o intervenție „brutală” în viața internă a unui partid partener, despre care spune că ar avea „valențe neconstituționale”. Contextul economic invocat: deficit și schimbarea guvernului În argumentația sa, Turcan afirmă că PSD ar fi împins România către „un deficit de aproape 10% din PIB” și că ar fi „prăbușit guvernul Bolojan”. În acest cadru, ea susține că „cel mai firesc lucru politic” ar fi fost ca PSD să fie chemat să „repare situația dificilă”, nu să se caute „modalități neconstituționale” de a „sparge un partid parlamentar” care și-ar fi asumat guvernarea „în mod responsabil”. [...]
Diviziunile din USR după desemnarea lui Adrian Veștea ca premier pot complica rapid formarea unei majorități , într-un moment în care chiar lideri ai partidului avertizează că susținerea unui guvern în care intră și PSD este „greu de crezut”, potrivit Digi24 . Vicepreședintele USR Radu Mihaiu spune că nominalizarea i-a surprins și că, în lipsa unei formule discutate anterior, partidul nu are încă o poziție oficială. El indică însă că linia actuală a USR – de a nu vota un guvern din care face parte PSD – ar urma să fie menținută, decizia finală urmând să fie luată într-o ședință internă. „În nume personal spun că e greu de crezut că (...) vom vota un guvern din care face parte și PSD, în aceste condiții. (...) Fără să mă antepronunț, cred că USR își păstrează rezoluția”, a declarat Radu Mihaiu la Digi24. Mihaiu mai afirmă că opțiunea a fost pusă „foarte din scurt” și că, dacă Adrian Veștea este perceput ca o propunere a PSD, „e tare dificil” pentru USR să o susțină. Două mesaje în partid: respingere a PSD versus apel la „calm și dialog” Pe de altă parte, există și voci în USR care cer prudență și susțin ideea de stabilitate. Primarul Bacăului, Lucian Viziteu, transmite un apel la calm și sugerează că demersul președintelui Nicușor Dan ar trebui evaluat după ce sunt cunoscute propunerile concrete. „Fiecare perioadă de incertitudine se resimte în economie, în mediul de afaceri și, în cele din urmă, în viața fiecărei familii”, susține Viziteu, într-o postare pe Facebook. În același mesaj, Viziteu leagă explicit stabilitatea politică de stabilitatea economică și cere „responsabilitate și dialog”, pe fondul îngrijorărilor legate de creșterea costurilor și de incertitudinea zilei de mâine. „Reformatori” versus „status-quo”, în lectura lui Cristian Ghinea Fostul ministru Cristian Ghinea interpretează desemnarea ca parte a unei reașezări mai largi a scenei politice și susține că ruptura relevantă nu mai este „stânga versus dreapta”, ci între reformatori și susținătorii menținerii vechiului sistem politic. În această cheie, Ghinea afirmă că apartenența formală a premierului desemnat contează mai puțin decât rolul politic pe care îl joacă în ecuația reformelor. Ce urmează Din informațiile prezentate, poziția USR depinde de o decizie formală a partidului, după o ședință internă. Până atunci, mesajele divergente – de la refuzul de a vota un guvern cu PSD până la apelul la calm și dialog – indică un risc de negociere mai dificilă pentru conturarea unei majorități parlamentare în jurul premierului desemnat. [...]
Clotilde Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Adrian Veștea ca premier ar putea prelungi instabilitatea politică, cu efecte directe asupra încrederii în economie și asupra predictibilității guvernării , potrivit Wall-Street . Într-un mesaj critic, Armand susține că România are nevoie de o formulă de conducere care să genereze credibilitate, nu de „compromisuri” rezultate din negocieri interne de partid. În contextul discuțiilor despre viitoarea formulă de guvernare, Armand spune că nominalizarea lui Veștea „pare mai degrabă o glumă proastă decât o soluție pentru România” și acuză existența unor „jocuri de culise” în PNL, care ar pune calculele politice înaintea interesului public. Miza invocată: încrederea economică și stabilitatea politică Armand leagă direct alegerea viitorului premier de riscurile economice și de securitate din regiune, argumentând că România ar avea nevoie de un șef al Executivului capabil să genereze „încredere, reforme și stabilitate”. În același timp, ea critică ideea unei nominalizări „de compromis”, despre care afirmă că ar servi interesele unor lideri de partid „care se tem de schimbare”. Printre vulnerabilitățile pe care spune că ar trebui să le ia în calcul partidele în negocieri, Armand enumeră: „recesiunea nedeclarată oficial” (formularea îi aparține); problemele legate de ratingul de țară; conflictele din apropierea granițelor României; nevoia de stabilitate politică și continuarea reformelor. „Suntem într-o recesiune nedeclarată oficial, stăm destul de rău și la rating de țară, avem conflicte la graniță.” Scenariul politic: majoritate cu reforme vs. negocieri PNL–PSD În viziunea sa, prioritatea ar trebui să fie construirea unei majorități „în jurul reformelor”, împreună cu Ilie Bolojan și USR, nu o înțelegere între PNL și PSD. Armand afirmă că anumite grupări din PNL ar prefera negocieri interne și o formulă care să mențină relația politică PNL–PSD. „În loc să construiască o majoritate solidă în jurul reformelor, alături de Ilie Bolojan și USR, anumite grupări din PNL (…) par hotărâte să repete exact scenariul din 2021: jocuri de culise, orgolii și calcule de partid puse înaintea interesului public.” Într-o formulare dură, Armand acuză că o astfel de direcție ar urmări conservarea actualului sistem de putere. „Să fure liniștiți în continuare alături de PSD. Ăsta e visul suprem al uselismului.” Ce urmează, potrivit lui Armand: risc de reluare a crizei din 2021 Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Veștea ar putea avea ca efect excluderea lui Ilie Bolojan și a USR din viitoarea formulă de guvernare, ceea ce – în opinia ei – ar putea relansa tensiunile politice similare celor din 2021, când conflictele din coaliție au dus la ruperea alianței și la instabilitate prelungită. „Dacă această mutare urmărește scoaterea lui Ilie Bolojan și a USR din ecuația guvernării, atunci asistăm la reluarea unui film prost pe care românii l-au mai văzut. Iar finalul lui a fost unul pe care l-am plătit cu toții.” În concluzie, mesajul lui Armand pune accent pe riscul ca negocierile politice și o nominalizare contestată să adâncească impredictibilitatea, într-un moment în care – susține ea – economia și contextul regional ar cere o conducere care să consolideze încrederea. [...]
