Baia Mare rulează investiții de miliarde de lei din fonduri europene, dar miza economică rămâne conectarea la șosele rapide, într-un oraș care încearcă să-și schimbe profilul după prăbușirea industriei grele, potrivit Adevărul.

Administrația locală susține că are „proiecte de investiții în valoare de miliarde de lei, aflate în diferite stadii”, într-un mix de regenerare urbană și modernizare a mobilității. În paralel, Baia Mare rămâne izolată de rețeaua de autostrăzi, ceea ce limitează atractivitatea economică a orașului, inclusiv pentru turism și investiții.

Unde se duc banii europeni: mobilitate urbană și regenerare

Potrivit administrației locale, cele mai mari sume sunt atrase prin:

• Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): proiecte estimate la 583 de milioane de lei;
• Programul Regional Nord-Vest 2021–2027: investiții de aproximativ 886 de milioane de lei.

Prin PNRR sunt finanțate, în principal, două coridoare de mobilitate urbană:

• coridorul din zona Centrului Istoric, de aprox. 10 milioane de lei, cu peste 5,5 km de piste pentru biciclete;
• coridorul de pe malul stâng al râului Săsar, de aprox. 15 milioane de lei, cu peste 6 km de piste.

Ambele au termen de finalizare 31 iulie 2026, iar după finalizare malurile râului care traversează zona centrală ar urma să fie transformate într-o alee de promenadă.

Pe finanțare din Programul Regional Nord-Vest, proiectele de regenerare urbană vizează:

• modernizarea Pieței Revoluției (aprox. 41 de milioane de lei),
• amenajarea Pieței Universității (aproape 56 de milioane de lei),
• reconfigurarea Pieței Izvoare (circa 36 de milioane de lei),
• reabilitarea Parcului Dacia (10 milioane de lei).

În cazul Pieței Izvoare, semnarea contractului de finanțare depinde de soluționarea unor litigii, conform sursei.

Modernizarea bulevardelor și transport public: termene până în 2028

Un alt pachet major îl reprezintă modernizarea arterelor rutiere:

• Traian și Unirii: aprox. 90 de milioane de lei;
• București și Republicii și strada Gării: circa 160 de milioane de lei;
• Independenței și Decebal: aprox. 85 de milioane de lei.

Aceste proiecte au termene de finalizare în 2028. Localnicii așteaptă și achiziția unor autobuze electrice, printr-un proiect european finanțat de UE, mai notează publicația.

Blocajul mare: orașul e încă „ocolit de autostrăzi”

În pofida investițiilor urbane, „cea mai mare provocare” rămâne conectarea la infrastructura de transport rapid. Două proiecte sunt prezentate ca esențiale:

• Varianta de ocolire Baia Mare (etapa I): în licitație pentru proiectare și execuție; include două sectoare cu o lungime totală de aproape 20 km și o valoare estimată la peste 1,3 miliarde de lei, fără TVA. Traseul ar urma să ocolească municipiul pe direcția vest–sud–est și să lege DN1C de DN18B, cu obiectivul de a scoate traficul greu din oraș. Finanțarea este din Programul Transport 2021–2027 și de la bugetul de stat.
• Drumul expres Baia Mare – Satu Mare: lungime de aprox. 60 km; în martie 2026, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiției, estimată la aproape 5 miliarde de lei. Următorul pas este lansarea licitației pentru proiectare și execuție de către CNAIR. Șoseaua ar urma să fie finanțată tot prin Programul Transport 2021–2027 și de la bugetul de stat.

În prezent, Baia Mare se află la aproximativ 140 km de nodul rutier Nădășelu al Autostrăzii Transilvania (A3). După finalizarea tronsonului Nădășelu – Poarta Sălajului, distanța până la rețeaua de autostrăzi ar urma să scadă la aprox. 90 km, potrivit sursei.

Context: reconversie după industria grea și costurile de mediu

La aproape două decenii de la închiderea marilor uzine metalurgice, orașul încearcă să lase în urmă moștenirea industrială și problemele de mediu. Sursa amintește că, deși declinul industriei a redus poluarea atmosferică, au rămas efecte persistente: în județ sunt peste 300 de halde de steril și aproape 20 de iazuri de decantare, unele neecologizate.

În Baia Mare există încă zone ocolite de investiții și turiști, inclusiv în jurul fostelor platforme industriale, unde persistă ruine și terenuri degradate, în mare parte nefolosite.