Știri
Știri din categoria Apărare
România ar urma să impună o cotă de 60% producție locală în contractele SAFE, ceea ce poate redirecționa o parte semnificativă din cheltuielile de înzestrare către fabrici și capacități din țară, dar și să pună presiune pe reabilitarea rapidă a infrastructurii industriale existente, potrivit Economedia. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că „localizare” înseamnă hală și producție în România.
Programul SAFE este un instrument financiar al UE pentru impulsionarea industriei de apărare, prin care România va finanța 34 de proiecte. Dintre acestea, 21 vizează înzestrarea Armatei, iar Ministerul Apărării gestionează contracte în valoare de 9,53 miliarde de euro (aprox. 47,7 miliarde lei).
Miruță a susținut că aproximativ 60% dintre contractele derulate prin SAFE vor avea producție pe teritoriul național, „ceea ce nu a existat înainte”, în formularea sa. Miza este ca finanțarea mai ieftină din SAFE să nu rămână doar un mecanism de achiziție, ci să fie folosită și pentru „a dezmorți industria națională de armament”.
În același timp, ministrul a indicat că statul vrea să condiționeze accesul la bani de realizarea producției în România, inclusiv prin punerea la dispoziție a unor spații industriale care astăzi sunt degradate.
„În halele în care trebuia să se facă producție, plouă și cresc copaci. (...) vrei să primești banii ăștia? Vii și produci aici!”
Ministrul a vorbit despre ideea valorificării platformelor industriale locale, inclusiv a unor hale ale unităților de stat care ar avea deja o parte din infrastructura necesară (buncăre, depozite), chiar dacă sunt într-o stare avansată de degradare. În viziunea sa, acestea ar putea fi completate prin parteneriate cu companii care au „roboți și licență”, pentru a accelera creșterea capacității de producție într-un termen scurt.
Miruță a precizat că această abordare ar putea apărea într-un „SAFE 2” sau în alte programe, nu neapărat în actualul pachet.
Miruță a avertizat că România riscă să piardă timp și bani dacă aprobările necesare întârzie, într-un context politic tensionat. El a spus că documentele trebuie aprobate în CSAT și în Parlament, iar abia după aceste etape se poate merge mai departe.
Potrivit ministrului, există și o presiune de capacitate administrativă: ar urma să fie semnate 21 de contracte „pe sume foarte mari”, într-un interval scurt. El a afirmat că, dacă nu se semnează anumite contracte (cel puțin cele pe achiziții individuale) până la 31 mai, „se pierd acești bani”, cu impact direct asupra înzestrării Armatei.
„Pentru a dezmorți industria națională de armament din România, nu este acceptabil ca nici măcar un singur contract să fie pierdut.”
Întrebat despre primele platforme industriale care ar putea fi folosite, Miruță nu a indicat nume, motivând că poate oferi aceste informații după aprobările din CSAT și Parlament. A mai spus că Ministerul Apărării transmite criteriile tehnice pentru produsele necesare, iar identificarea locurilor de producție ar fi urmărită de Ministerul Economiei și Cancelaria prim-ministrului, nu de MApN.
Recomandate
Moartea unui agent Mossad în străinătate, în timpul operațiunilor împotriva Iranului, scoate la lumină costurile operaționale ale campaniei și gradul de cooperare externă – șeful Mossad, David Barnea , a spus că un agent identificat doar ca „M.” a fost ucis peste hotare, iar misiunile conduse de acesta „au influențat semnificativ” succesul campaniei, potrivit The Jerusalem Post . Barnea a făcut declarațiile marți, 21 aprilie 2026, la o ceremonie de Ziua Comemorării dedicată angajaților Mossad căzuți la datorie. El a afirmat că operațiunile conduse de „M.” au combinat „creativitate, viclenie și tehnologie” și au avut un impact important asupra rezultatului acțiunilor împotriva Iranului, în cadrul „ Operațiunii Leul Răcnitor ” („Operation Roaring Lion”). Ce a spus și ce nu a spus Barnea În discurs, Barnea nu a oferit detalii esențiale despre identitatea agentului sau circumstanțele exacte ale decesului: nu a precizat cine era „M.”; nu a indicat când a murit; nu a spus în ce incident a fost ucis; nu a menționat țara, precizând doar că decesul a avut loc în afara granițelor Israelului. Informații apărute ulterior în presa israeliană După anunțul inițial, presa israeliană a relatat că „M.” ar fi murit în Italia, în 2023, în timp ce lucra împreună cu serviciile italiene pentru a împiedica Teheranul să obțină arme avansate, notează publicația. Potrivit acestor relatări, agentul ar fi fost ucis pe Lacul Maggiore, în nordul Italiei, aproape de Milano și de granița cu Elveția, după ce o ambarcațiune s-a scufundat. În același incident ar fi murit doi membri ai serviciilor italiene și soția căpitanului ambarcațiunii. De asemenea, ar fi fost înmormântat ulterior, în același an, la Ashkelon. De ce contează Publicația notează că discursul lui Barnea este prima mențiune publică a morții lui „M.”. Din perspectivă operațională, mesajul confirmă explicit că o parte din efortul împotriva Iranului a implicat activități în afara Israelului și, cel puțin în acest caz, cooperare cu un serviciu de informații partener, cu riscuri letale pentru personal. [...]
Ucraina își mută accelerat apărarea spre un model „software + drone”, cu peste 200 de companii implicate , într-un ecosistem care folosește inteligență artificială pentru recunoaștere, analiză de date de luptă și automatizarea unor funcții de armament, potrivit Focus . Miza operațională este scurtarea lanțului „detectare–decizie–lovire” și creșterea protecției propriilor trupe, prin integrarea pe scară largă a sistemelor AI direct pe front. Dimensiunea programului: companii, proiecte, sisteme deja folosite în luptă Conform Kyiv Independent , în Ucraina lucrează acum peste 200 de firme la drone și sisteme de armament controlate cu AI. Pe platforma guvernamentală Brave1 , dedicată promovării tehnologiilor de apărare, sunt înregistrate peste 300 de proiecte legate de AI, iar peste 70 de sisteme cu AI și „computer vision” (viziune computerizată – algoritmi care „înțeleg” imagini/video) sunt deja utilizate pe front. Ce face concret AI-ul pe front și de ce contează În teren, sistemele AI sunt folosite pentru: identificarea automată a țintelor pentru drone; detectarea vehiculelor camuflate și a soldaților ; controlul unor poziții de foc automatizate ; analiza unor volume mari de date de luptă , prin programe precum Delta . Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, obiectivul este ca „cât mai toate” dronele de pe front să fie echipate cu funcții de „machine vision” și AI, pentru atacuri mai rapide și mai precise și pentru reducerea riscurilor pentru militari. Infrastructură nouă: centre militare de tehnologie și „Defense AI Center” În paralel, Ucraina construiește o rețea de noi centre de tehnologie militară , menite să acopere zone-cheie ale războiului modern: lovituri la distanță medie și mare, vehicule robotizate la sol și sprijin mai eficient pentru artilerie. Unul dintre punctele centrale este Defense AI Center , unde ar urma să fie dezvoltate soluții pentru utilizare directă în luptă și să fie organizată mai eficient colaborarea dintre armată și industria de apărare. Ministrul apărării, Mychajlo Fedorow, este citat astfel: „Avantajul tehnologic este decisiv în războiul modern. Trebuie să fim mai rapizi decât inamicul, în fiecare fază.” Deschidere către companii străine și acord cu Germania Ministerul Apărării indică și o colaborare în creștere cu firme străine : prin inițiative precum Avengers Labs și „Test in Ukraine”, companiile internaționale își pot testa tehnologiile folosind date din zona de război. Totodată, Ucraina a semnat primul acord cu Germania pentru schimb de date de apărare și dezvoltare comună de tehnică militară nouă, potrivit informațiilor citate de Focus. [...]
Armata SUA mizează pe interceptoare ieftine, de 3.000–5.000 de dolari (aprox. 13.500–22.500 lei), pentru a contracara atacurile cu drone Shahed , într-o schimbare de abordare care urmărește să reducă presiunea bugetară și operațională asupra apărării antiaeriene tradiționale, potrivit Antena 3 . Sistemele Merops sunt desfășurate pentru protejarea forțelor americane din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii amenințării reprezentate de dronele de tip Shahed-136 . Decizia vine după ce aceste sisteme și-au demonstrat eficiența în condiții reale de luptă în Ucraina, un argument important în adoptarea lor. Antena 3 notează că informația este relatată de Euromaidan Press. De ce contează: raportul cost-eficiență se schimbă în apărarea antiaeriană În fața atacurilor de tip „roi” (valuri de drone menite să suprasolicite apărarea), problema centrală devine raportul dintre costul interceptorului și cel al țintei. Dronele Shahed folosesc, de regulă, navigație inerțială (INS – sistem care calculează poziția pe baza mișcării) combinată cu actualizări prin satelit, ceea ce le permite să execute atacuri coordonate. În acest context, interceptoarele cu cost redus pot fi folosite împotriva amenințărilor aeriene de masă, în timp ce rachetele scumpe – precum cele ale sistemului Patriot – ar fi păstrate pentru ținte mai complexe. Cum funcționează Merops și ce aduce nou operațional Merops este construit în jurul dronei interceptoare Surveyor, o platformă ușoară, cu elice, capabilă să atingă viteze de peste 280 km/h. Conform articolului, drona are senzori pentru detectarea și urmărirea țintelor și poate opera: autonom; sub controlul unui operator, menținându-și eficiența inclusiv în medii cu interferențe electromagnetice. Fiecare sistem include o stație de comandă, module de lansare și mai multe drone interceptoare, într-o arhitectură distribuită: acoperirea este flexibilă și nu se limitează la apărarea unui singur punct fix. Efect în lanț: producția de masă și presiunea asupra tacticilor adversarului Odată cu extinderea producției, costul unui interceptor este estimat la 3.000–5.000 de dolari (aprox. 13.500–22.500 lei), semnificativ sub costurile soluțiilor tradiționale de apărare antiaeriană. Antena 3 arată că această schimbare poate forța și adversarul să-și scumpească mijloacele de atac, crescând complexitatea dronelor folosite. La nivelul NATO, articolul indică o tranziție către sisteme de apărare antiaeriană distribuite și interconectate, cu acoperire pe mai multe straturi, pentru a reduce dependența de un număr mic de platforme „grele”. În același context, este menționat că Ucraina a realizat anterior prima interceptare din lume a unei drone rusești Shahed cu o dronă interceptoare lansată de pe o navă de suprafață fără echipaj. [...]
Japonia deschide exporturile de arme letale, o schimbare de reglementare care poate repoziționa industria sa de apărare pe piețele externe , după ce guvernul de la Tokyo a ridicat interdicția privind vânzarea peste hotare a unor sisteme precum avioane de luptă, potrivit Al Jazeera . Decizia marchează o abatere majoră de la restricțiile postbelice asociate politicii pacifiste a Japoniei. Cabinetul premierului Sanae Takaichi a eliminat interdicția de export pentru arme letale, iar șefa guvernului a transmis pe X că, „în principiu”, vor deveni posibile transferurile pentru „toate echipamentele de apărare”, cu limitarea beneficiarilor la țări care se angajează să le folosească în conformitate cu Carta ONU. Takaichi a invocat deteriorarea mediului de securitate și ideea că „nicio țară nu își mai poate proteja singură pacea și securitatea”. Ce se schimbă în practică: eligibilitate și restricții Deși premierul nu a precizat ce tipuri de arme vor fi exportate, presa japoneză citată în material indică faptul că noile reguli ar putea acoperi: avioane de luptă; rachete; nave de război, inclusiv cele pe care Japonia a acceptat recent să le construiască pentru Australia. În același timp, Japonia ar urma să mențină restricții pentru exporturile către țări în care au loc lupte, însă ar putea exista excepții în „circumstanțe speciale”, atunci când sunt luate în calcul nevoi de securitate națională, potrivit relatării Asahi, citată de Al Jazeera. Cine poate cumpăra și de ce contează economic Cel puțin 17 țări ar fi eligibile să cumpere arme fabricate în Japonia, conform Chunichi, citat în articol, iar lista ar putea fi extinsă dacă apar noi acorduri bilaterale. Printre statele interesate sunt menționate Australia, Noua Zeelandă, Filipine și Indonezia, aceasta din urmă fiind notată în contextul unui pact major de apărare cu Statele Unite. Schimbarea de reglementare vine la scurt timp după semnarea unui acord Japonia–Australia de 7 miliarde de dolari (aprox. 32,2 miliarde lei), prin care Mitsubishi Heavy Industries ar urma să construiască primele trei din 11 nave pentru marina australiană. Pentru industria japoneză de apărare, relaxarea exporturilor creează premisele pentru contracte externe mai mari și mai variate decât cele permise de vechiul cadru. Context: de la restricțiile din 1967/1976 la o reinterpretare a „pacifismului” Regulile anterioare, introduse în 1967 și aplicate din 1976, limitau exporturile militare ale Japoniei la echipamente neletale (de exemplu, pentru supraveghere și operațiuni de deminare), potrivit Asahi, citat în material. Decizia actuală este prezentată ca parte a unei repoziționări mai largi a Japoniei, pe fondul tensiunilor regionale și al unei conduceri politice care împinge limitele interpretării tradiționale a posturii pacifiste. În paralel, Al Jazeera notează că anunțul vine pe fondul unor relatări potrivit cărora Takaichi a trimis o ofrandă rituală la sanctuarul Yasukuni, un subiect sensibil în relația Japoniei cu China și Coreea de Sud. Ce urmează Din informațiile disponibile, rămâne neclar calendarul concret al primelor exporturi și lista exactă a sistemelor care vor intra sub noile reguli. Elementul-cheie pentru companii și parteneri externi este însă schimbarea de principiu: Japonia își deschide cadrul legal pentru exporturi de armament letal, cu condiții legate de eligibilitatea statelor cumpărătoare și de utilizarea conformă cu Carta ONU. [...]
România încearcă să-și conecteze industria de apărare la achizițiile NATO , după ce peste 20 de companii românești au prezentat la Bruxelles soluții tehnologice în fața agențiilor specializate ale Alianței, într-un demers pe care Guvernul îl leagă direct de accesul la o „piață de miliarde de euro”, potrivit Digi24 . Evenimentul „Romania Industry Day”, organizat la sediul NATO, a fost încheiat luni de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , alături de ministrul Economiei, Irineu Dărău, și de secretarul general adjunct al NATO, Radmila Shekerinska. Mesajul central: România vrea să treacă de la rolul de cumpărător de securitate la cel de furnizor de soluții, cu efecte economice în țară. Ce caută companiile românești în lanțurile NATO Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), evenimentul a inclus consultări tehnice între companiile românești și două agenții NATO: NCIA (Agenția NATO pentru Comunicații și Informații) NSPA (Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții) Discuțiile au vizat domenii precum anti-dronă , securitate cibernetică și inteligență artificială , adică arii în care NATO cumpără atât echipamente, cât și servicii și integrare tehnologică. Miza economică invocată de MAE MAE plasează demersul în contextul în care „bugetele aliate pentru apărare depășesc 1,4 trilioane de dolari anual”, iar Oana Țoiu a susținut că firmele participante au „uși deschise” către o piață de ordinul miliardelor de euro. În același cadru, ministra a legat explicit promovarea industriei de apărare de obiective interne de ocupare și dezvoltare: „Patriotismul economic înseamnă exact acest lucru, să deschidem uşile NATO pentru companiile noastre, astfel încât investiţiile în apărare să genereze locuri de muncă de înaltă calificare şi prosperitate acasă”. Ce urmează MAE afirmă că „Romania Industry Day” face parte din eforturile de revitalizare a diplomației economice a României, în perspectiva unor reuniuni strategice NATO, inclusiv Summitul B9 de la București și summitul Alianței de la Ankara . În acest stadiu, materialul nu oferă detalii despre contracte semnate sau valori ale unor potențiale comenzi. [...]
Posibila desfășurare în Polonia a avioanelor franceze echipate cu focoase nucleare ar ridica miza descurajării pe flancul estic al NATO și ar împinge Europa spre o arhitectură de securitate mai autonomă, într-un moment în care relația transatlantică este descrisă ca mai puțin predictibilă, potrivit Antena 3 . La Gdansk, președintele Franței, Emmanuel Macron , și premierul Poloniei, Donald Tusk, au anunțat că cele două țări au convenit să-și consolideze „semnificativ” cooperarea în apărare, inclusiv în sfera descurajării nucleare. Macron a spus că „ar putea exista desfășurări” în Polonia de avioane militare franceze echipate cu focoase nucleare și că în lunile următoare se va lucra pentru „progrese concrete”, mai ales pe componenta nucleară. Ce înseamnă acordul, dincolo de componenta nucleară Cei doi lideri au indicat că parteneriatul consolidat ar putea acoperi mai multe paliere, de la capabilități până la industrie, inclusiv: descurajare nucleară; sateliți militari; exerciții comune; industria de apărare; schimb de informații. Tusk a susținut că această cooperare „nu cunoaște limite”, referindu-se atât la domeniul nuclear, cât și la exercițiile comune. Controlul asupra deciziei de folosire a forței rămâne la Paris Franța a precizat că va păstra „controlul deplin” asupra deciziei de a recurge la forță. În același timp, potrivit informațiilor prezentate, forțele poloneze ar putea contribui cu elemente precum avertizarea timpurie și apărarea antiaeriană. Contextul politic al întâlnirii este legat de percepția unei amenințări militare rusești și de semnalele de distanțare ale SUA față de aliații europeni. Antena 3 notează că Euronews a relatat despre declarații ale președintelui american Donald Trump la adresa NATO, inclusiv calificarea alianței drept „un tigru de hârtie”. Componenta industrială: sateliți militari pentru Polonia În timpul vizitei, Airbus, compania franceză Thales și grupul polonez Radmor au anunțat un acord pentru dezvoltarea de sateliți militari de comunicații. Acordul vizează sateliți geostaționari care vor deservi forțele armate poloneze și a fost semnat în prezența miniștrilor apărării din cele două țări. Unde se vede tensiunea: „preferința europeană” vs. achizițiile din SUA Macron a revenit la ideea de „preferință europeană” în achizițiile militare, pentru mai multă independență și autosuficiență pe continent, o temă care, potrivit materialului, a generat tensiuni cu unele state din Europa de Est, inclusiv Polonia, atașate de relația cu SUA și dependente de sisteme americane. Polonia a investit masiv în modernizarea armatei, iar cheltuielile militare „se preconizează” că vor depăși 4,8% din PIB în 2026. Un diplomat european citat de AFP a spus că Varșovia a plasat „comenzi colosale” pentru echipamente americane, între care avioane F-35, elicoptere Apache, rachete Patriot și tancuri Abrams. În paralel, Polonia participă la programul UE SAFE (Security Action For Europe) , intrat în vigoare anul trecut, care permite accesarea de împrumuturi europene pentru achiziții de armament și extinderea capacităților de producție. În țară există însă opoziție: președintele Karol Nawrocki a calificat SAFE drept o amenințare la adresa „independenței” Poloniei, potrivit articolului. În conferința de presă, Tusk a spus că „strategia Washingtonului s-a schimbat” față de europeni, dar a insistat că relațiile polono-americane și euro-americane rămân „foarte importante”. [...]
