Tag: psd
Știri despre „psd”
Nicușor Dan confirmă susținerea pentru Bolojan în contextul tensiunilor din coaliție - guvern minoritar considerat puțin probabil în prezent
Nicușor Dan spune că „nu există o altă alternativă” la Ilie Bolojan ca premier , în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare, potrivit Digi24 . Președintele a susținut, într-o intervenție la emisiunea „Jurnalul de Seară”, că actuala formulă guvernamentală continuă să funcționeze și că, în acest moment, un guvern minoritar este „puțin probabil”. Declarațiile vin pe fondul discuțiilor despre nemulțumirile PSD față de menținerea lui Ilie Bolojan în fruntea Executivului . Șeful statului a afirmat că PSD „verbalizează” această poziție, însă a invocat protocolul coaliției, care ar prevedea că „până în aprilie 2027 există un premier numit de PNL”. În această logică, rolul lui Bolojan este legat direct de arhitectura politică a coaliției și de angajamentele asumate între partide. „În momentul acesta nu există o altă alternativă. PNL are un președinte care ocupă și funcția de premier”. Nicușor Dan a încadrat discuția despre scenariul schimbării premierului și despre varianta unui guvern minoritar ca fiind mai degrabă una teoretică, nu una cu șanse imediate. El a invocat existența unui angajament de guvernare de care „niciunul din cele patru partide plus minoritățile naționale nu s-au dezis”, sugerând că stabilitatea executivă depinde, în primul rând, de respectarea protocolului și de menținerea unei majorități funcționale în Parlament. În același timp, președintele a legat tensiunile politice de percepția din economie, menționând „îngrijorarea investitorilor” și subliniind că, din perspectiva sa, coaliția „funcționează, cu opinteli”. În acest cadru, Ilie Bolojan apare ca piesa de continuitate a guvernării: nu doar prin poziția de premier, ci și ca reper de predictibilitate într-un moment în care disputele dintre partide pot amplifica semnalele de instabilitate. Nicușor Dan a mai spus că a discutat în această săptămână cu liderii politici relevanți, inclusiv cu Ilie Bolojan , Dominic Fritz și Sorin Grindeanu , „pe toate subiectele, ca să vedem cum începe anul”. Mesajul transmis public este că, deși există diferențe de viziune pe politici publice, acestea nu sunt, în prezent, de natură să rupă coaliția, iar menținerea lui Bolojan la Palatul Victoria rămâne, în evaluarea președintelui, opțiunea de lucru. [...]
Grindeanu cere finanțare pentru șantierele de sănătate și transport - presiune pe termenele din PNRR
Potrivit adevarul.ro , Potrivit Adevărul, Sorin Grindeanu a transmis miercuri, 28 ianuarie, că toate șantierele de infrastructură medicală și de transport trebuie să aibă finanțarea asigurată, pentru a permite finalizarea obiectivelor incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență ( PNRR ). Declarația a fost făcută după o întâlnire cu echipa PSD din Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Grindeanu a insistat că programul de relansare economică trebuie adoptat „cât mai rapid” și corelat cu reforma administrației publice, întrucât întârzierea acestor măsuri are efecte directe în economie: pierderi de locuri de muncă și falimente în rândul firmelor. Prioritățile PSD pentru bugetul 2026 În cadrul discuțiilor, liderul PSD a punctat câteva direcții prioritare: Infrastructura de sănătate și transport, care trebuie finalizată conform angajamentelor din PNRR. Continuarea programelor de sprijin pentru agricultori, despre care Grindeanu susține că au deja efecte vizibile în creșterea producției, conform datelor INS. Protecție socială pentru categoriile vulnerabile, printr-un program aflat în pregătire la ministerele Muncii și Energiei, destinat pensionarilor cu venituri mici, copiilor cu dizabilități și celor din familii defavorizate. Grindeanu a subliniat că susținerea economiei și protecția socială trebuie să meargă împreună, nu să fie tratate ca opțiuni contradictorii. De asemenea, a precizat că PSD va susține în Parlament reducerea cheltuielilor din administrația publică doar dacă aceasta va fi însoțită de măsuri concrete de stimulare economică, elaborate de partid. Calendarul deciziilor guvernamentale Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți că deciziile privind promovarea reformei administrative și pachetul de relansare economică vor fi luate până la finalul săptămânii. Se ia în calcul fie angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, fie adoptarea prin ordonanță de urgență. Această etapă este una decisivă pentru direcția în care se va îndrepta guvernarea în 2026, iar PSD își joacă influența în negocierile asupra pachetului legislativ. [...]
Coaliția stabilește un deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru negocierile cu Comisia Europeană - decizie esențială pentru finanțele publice în 2024
PSD și UDMR au blocat separarea asumării răspunderii pe două pachete legislative , în timp ce PNL și USR au cerut decuplarea lor, potrivit Economica.net , care citează surse Agerpres . Disputa arată tensiunile din coaliție privind calendarul și forma în care Guvernul își asumă în Parlament pachetele de măsuri cu impact bugetar și administrativ. Conform surselor citate, liderii coaliției au convenit ca pachetul pe administrație și cel privind relansarea economică să fie trecute prin angajarea răspunderii Guvernului concomitent, dar ca proiecte separate, în cadrul aceleiași ședințe a Parlamentului. Miza este controlul politic asupra unui mecanism legislativ accelerat, care reduce spațiul pentru amendamente și negocieri în plen. În acest context, premierul Ilie Bolojan și reprezentanții PNL, împreună cu cei ai USR, ar fi încercat să „spargă” asumarea răspunderii, adică să separe pachetul pe administrație de cel de relansare economică. PSD și UDMR au respins însă ideea și au insistat ca cele două asumări să aibă loc în același timp, invocând o înțelegere anterioară în coaliție. „PSD şi UDMR au respins această idee şi şi-au menţinut punctul de vedere că aceste asumări trebuie să aibă loc concomitent, aşa cum s-a stabilit încă de acum cinci luni”, au precizat sursele. Argumentul invocat de surse pentru menținerea calendarului comun este că, „în principiu”, toate partidele ar fi de acord cu măsurile din pachetul de relansare economică, iar impactul total ar fi limitat. Rămâne de urmărit dacă divergențele privind procedura (concomitent sau separat) se vor transforma într-un blocaj mai larg asupra pachetelor legislative, într-un moment în care coaliția încearcă să își coordoneze agenda economică și administrativă. [...]
Amânare a angajării răspunderii lui Bolojan pe tăierile din administrație - decizie luată după dispute în Coaliție privind măsurile PSD
Coaliția a decis să amâne angajarea răspunderii Guvernului pe pachetul de reduceri din administrația publică, potrivit HotNews.ro . Decizia a fost luată după peste trei ore de discuții între liderii partidelor de guvernare, în condițiile în care PSD a cerut ca asumarea răspunderii pe reforma administrației să nu fie separată de un al doilea set de măsuri, de „relansare a economiei”, propus de social-democrați. Amânarea este relevantă politic și bugetar pentru că angajarea răspunderii (procedură prin care Guvernul adoptă rapid un pachet legislativ, asumându-și riscul unei moțiuni de cenzură) era programată „în aceste zile”, iar pachetul vizează scăderea cheltuielilor la nivelul primăriilor, consiliilor județene și administrației centrale. Conform informațiilor citate de HotNews, PSD nu a fost de acord ca cele două pachete – reforma administrației și măsurile de relansare economică – să fie asumate în zile diferite, insistând ca ele să fie adoptate în aceeași zi. Deocamdată, coaliția nu a stabilit un nou calendar pentru angajarea răspunderii, însă liderii ar fi căzut de acord pe un proiect de lucru al măsurilor de relansare economică. În acest context, surse participante la ședință au indicat că mai sunt pași de clarificat, inclusiv pe procedură. „Mai sunt detalii de pus la punct si partea de procedură de parcurs”, spun sursele HotNews care au participat la ședință. Înaintea ședinței coaliției, președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au avut, luni dimineață, o discuție de aproximativ două ore la Palatul Cotroceni, cu teme legate de bugetul pe 2026 și de vizita oficială a premierului în Germania. Întâlnirea are loc pe fondul întârzierii bugetului național pentru 2026, despre care HotNews notează că ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie, după ce inițial era așteptat la final de ianuarie sau început de februarie. Pachetul de reformă administrativă, discutat în coaliție timp de circa șase luni, include măsuri precum reducerea cheltuielilor de personal în administrația centrală, diminuarea numărului de posturi în instituțiile prefectului și în primării, precum și eliminarea a peste 6.100 de posturi de consilieri personali, dintr-un total de 10.126 prevăzute în organigrame la nivel național. Amânarea angajării răspunderii prelungește incertitudinea asupra momentului în care aceste reduceri vor intra efectiv în vigoare și menține presiunea negocierilor din coaliție, după o săptămână marcată de dispute publice între PSD și premier. [...]
AUR conduce în intențiile de vot cu 35% - PSD crește ușor la 23%, PNL scade la 18% conform sondajului CURS
AUR se menține pe primul loc în preferințele electoratului cu 35%, iar PSD urcă la 23%, într-un peisaj politic marcat de fragmentare și neîncredere publică , potrivit Adevărul , care citează un sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS). Chiar dacă AUR își conservă scorul față de decembrie 2025, nu se remarcă nicio coagulare în jurul unui pol majoritar. Dimpotrivă, datele indică o dispersie a opțiunilor de vot, cu partidele din centru – precum PNL – în ușoară scădere. Clasamentul partidelor (ianuarie 2026): AUR – 35% (constant) PSD – 23% (+1 punct față de decembrie) PNL – 18% (-1 punct) USR – 10% (+1 punct) UDMR și SOS România – 5% fiecare (constant) Partidul Oamenilor Tineri – 2% (-1 punct) Altele – 2% Acest echilibru fragil reflectă, în opinia sociologilor, o ruptură între așteptările publice și oferta partidelor tradiționale. Alegătorii nu se mobilizează în jurul unui actor dominant, ci se orientează spre opțiuni percepute drept anti-sistem, în paralel cu o încredere foarte scăzută în liderii politici. Neîncredere în liderii politici – nicio figură dominantă Studiul CURS subliniază o criză acută de încredere în conducătorii politici. Niciun lider nu depășește pragul de 36% opinii favorabile, iar majoritatea au niveluri de respingere care trec de 60%: Lider politic Opinie favorabilă Opinie nefavorabilă Călin Georgescu 36% 60% George Simion 32% peste 60% Nicușor Dan 31% peste 60% Ilie Bolojan - peste 70% Sorin Grindeanu - peste 70% Diana Șoșoacă - 80% Dominic Fritz, A. Gavrilă Nivel scăzut de notorietate publică Această lipsă de lideri credibili accentuează tendințele de dezangajare civică, dar și polarizarea pe teme sensibile. Instituțiile statului – încredere limitată în cele politice Diferențele de percepție sunt semnificative între instituțiile cu rol operațional și cele politice: Armata, Pompierii și Biserica se bucură de cea mai mare încredere (61–80%). Poliția și Uniunea Europeană trec pragul de 50%. Guvernul, Parlamentul, Curtea Constituțională, Președinția și Justiția sunt privite negativ de peste 67% dintre cetățeni. Această ruptură între cetățeni și instituțiile politice este considerată un factor major de instabilitate și alimentare a discursului populist. Așteptări economice negative pentru 2026 Sentimentul de nesiguranță economică domină percepția publică: 63% anticipează o înrăutățire a situației lor financiare în 2026. 29% se așteaptă la stagnare. Doar 7% cred că le va fi mai bine. În privința prețurilor, 90% estimează că vor crește (56% semnificativ, 34% moderat). Lipsa unei perspective economice pozitive amplifică dezamăgirea față de elitele politice și contribuie la radicalizarea unor segmente din electorat. Reunificarea cu Republica Moldova – temă polarizantă Chestionați despre un posibil referendum privind unirea cu Republica Moldova: 56% ar vota „pentru”, 37% „împotrivă”, 7% nu au o opinie. Deși majoritatea e favorabilă, procentul semnificativ al opoziției indică un potențial mare de polarizare, mai ales în context electoral. Metodologia sondajului Sondajul CURS a fost realizat în perioada 14–23 ianuarie 2026 , prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion probabilist și stratificat de 1.067 de persoane adulte . Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
Sorin Grindeanu descrie relația „grea” cu Ilie Bolojan - criticile vin în plin proces de revizuire a legilor justiției
Sorin Grindeanu spune că relația cu premierul Ilie Bolojan este „grea” , potrivit HotNews.ro . Președintele PSD a făcut declarațiile marți, 20 ianuarie 2026, într-o intervenție la Gândul , în contextul discuțiilor din coaliție despre funcționarea guvernării și despre revizuirea legislației din domeniul justiției. Grindeanu a afirmat că, în acest moment, nu vede „altă alternativă de guvernare”, dar a avertizat că o eventuală ieșire a PSD din coaliție ar putea împinge țara spre alegeri anticipate. Întrebat dacă ar trebui schimbat Ilie Bolojan din funcția de premier, liderul PSD a răspuns că „nu suntem încă în acel moment”. În același timp, șeful PSD l-a criticat pe premier pentru ceea ce a numit o rigiditate în raport cu ideile venite din afara propriului cerc. El a susținut că această percepție nu ar fi doar a PSD, ci și a celorlalți parteneri de coaliție, UDMR și USR, invocând dificultăți în „interacțiune” și „dialog” atunci când se caută soluții. Un punct distinct al criticilor a vizat comitetul de analiză și revizuire a legilor din domeniul justiției. Grindeanu a spus că, „ca exemplu de ieri”, UDMR și USR l-ar fi întrebat pe Ilie Bolojan care este rolul acestui comitet, în condițiile în care există Parlament și comisii de specialitate, iar premierul nu ar fi oferit un răspuns. „Care e expertiza unor domni, doamne de la Vocea României, de exemplu, în ceea ce privește legile justiției? (…). Habar n-am care e expertiza lui Tudor Chirilă în domeniul juridic și nici nu mă interesează să aflu.” Deși a pus sub semnul întrebării prezența unor organizații neguvernamentale în comitet, Grindeanu a adăugat că „tot ce vine și dinspre societatea civilă e foarte binevenit”, insistând însă că dezbaterea ar trebui purtată în cadrele instituționale existente, precum CSM și comisiile parlamentare de la Senat și Camera Deputaților. [...]
Replica lui Grindeanu la întrebarea despre „lăutar” - semnal despre stabilitatea conducerii guvernului
Sorin Grindeanu spune că premierul Ilie Bolojan poate fi schimbat dacă va fi nevoie , potrivit Digi24 . Declarația vine pe fondul tensiunilor din coaliția de guvernare, după ce PSD a acuzat că șeful Guvernului nu ar respecta „playlistul”, adică programul de guvernare agreat în coaliție. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a intervenit luni seară, 19 ianuarie 2026, la România TV, unde a fost întrebat direct dacă va fi schimbat „lăutarul” – o aluzie la premier. El a răspuns afirmativ, în condiții de necesitate, notează Digi24. „Dacă va fi nevoie, da” Contextul a fost creat de declarațiile secretarului general al PSD, Claudiu Manda, făcute la Antena 3. Manda a susținut că premierul Ilie Bolojan „nu cântă de multe ori din același playlist” și că ar putea veni un moment în care partidele din coaliție „să schimbe lăutarul deoarece nu mai respectă playlistul”. Potrivit acestuia, „playlistul” înseamnă programul de guvernare și deciziile discutate în coaliție. Grindeanu a admis, totodată, că actuala coaliție „scârțâie”, indicând că problemele nu se reduc la relația cu prim-ministrul, ci vizează și alte partide, „în speță USR”. Mesajul sugerează o nemulțumire mai largă legată de modul de coordonare și de asumarea deciziilor în interiorul alianței. Un punct concret invocat de liderul PSD a fost acordul Mercosur , despre care a spus că nu a fost discutat în coaliție. Grindeanu a criticat ideea luării unor decizii „pe zeci de ani” fără explicații publice și fără o dezbatere internă în coaliție, afirmând că decizia ar fi fost luată „pe persoană fizică”. În aceeași linie, liderul UDMR, Kelemen Hunor , a declarat că acordul de liber schimb cu țările Mercosur nu a fost discutat în coaliție și că, deși este prezentat ca benefic, nu a fost explicat coerent ce presupune. Hunor a calificat situația drept „o lipsă de respect” față de partidele care asigură majoritatea parlamentară și față de cetățeni. [...]
Guvernul vrea schimbare, PSD vrea cash; Reforma e pe masă, dar coaliția n-are tacâmuri
Guvernul vrea reformă rapidă, PSD cere garanții pentru relansare – primele tensiuni politice din 2026 ies la iveală , relatează Știrile ProTV după prima ședință a coaliției de guvernare din acest an. Întâlnirea a scos la suprafață divergențe majore între partidele aflate la putere, în special între PSD și PNL, pe tema reformei administrației și a măsurilor economice. Guvernul condus de Ilie Bolojan vrea să își angajeze răspunderea în fața Parlamentului pentru un pachet de reforme administrative , însă PSD a condiționat sprijinul său de includerea unor măsuri de relansare economică în bugetul de stat pe 2026. Premierul ar dori adoptarea rapidă, prin procedura angajării răspunderii, chiar în această lună – posibil pe 29 ianuarie – în timp ce social-democrații preferă parcursul legislativ normal, avertizând că nu vor sprijini reforma dacă promisiunile lor economice nu sunt respectate. Pentru a evita riscul unei contestații la Curtea Constituțională , liderii coaliției au agreat ca pachetul de reformă să fie divizat în proiecte legislative separate. De asemenea, s-a stabilit formarea unui comitet interpartinic pentru elaborarea bugetului, în care vor fi incluși reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, ai partidelor, dar și ai primăriilor. Tensiunile s-au extins și asupra subiectelor de politică externă. România a votat acordul Mercosur în Consiliul UE fără susținerea explicită a PSD , ceea ce a dus la un nou conflict cu USR. Social-democrații o acuză pe Oana Țoiu , ministrul de Externe, că a mandatat ambasadorul României la UE să susțină acordul, în ciuda refuzului exprimat de ministrul agriculturii, Florin Barbu . Discuții sensibile au fost atinse și în privința conducerii serviciilor secrete. PSD presează pentru preluarea conducerii SRI, cu Claudiu Manda drept candidat, în timp ce pentru SIE este vehiculat numele consilierului prezidențial Marius Lazurca. Și președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, ar putea deveni un jucător important în negocieri, însă numirea finală depinde de decretul președintelui Nicușor Dan. Atmosfera tensionată din coaliție arată că, deși 2026 abia a început, relațiile dintre partenerii de guvernare sunt fragile. PSD transmite clar că va folosi pârghiile de influență pentru a-și impune prioritățile economice, iar premierul Bolojan pare hotărât să accelereze reformele, chiar cu riscul unor rupturi în alianță. [...]
Acordul UE–Mercosur, contestat de PSD; Budăi avertizează asupra pierderii a 120.000 de locuri de muncă și cere disciplină în coaliție
Deputatul PSD Marius Budăi atrage atenția că Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur ar putea duce la pierderea a circa 120.000 de locuri de muncă în UE , conform studiilor de impact invocate de acesta, și cere ca partidele din coaliția de guvernare să adopte o poziție comună pentru a susține amendarea documentului în Parlamentul European. Avertismentul vine în contextul în care România a votat, potrivit Adevărul , în favoarea acordului, decizie criticată ferm de social-democrați. Budăi, fost ministru al Muncii, susține că acordul UE–Mercosur favorizează importurile de produse agricole din America Latină în detrimentul fermierilor europeni și români. El insistă că România este una dintre țările europene cu cea mai mare pondere a forței de muncă în agricultură, iar noile prevederi comerciale ar vulnerabiliza acest sector. Totodată, a cerut explicații publice din partea premierului Ilie Bolojan, dorind să afle dacă acesta a aprobat poziția USR, formațiune căreia Budăi îi reproșează inconsecvență și lipsă de transparență. Într-un mesaj publicat pe Facebook, deputatul PSD a criticat vehement faptul că europarlamentarii coaliției de guvernare nu ar fi acționat coordonat și a cerut adoptarea unei conduite unitare la nivelul PE: „Vom stabili o conduită comună pentru europarlamentarii partidelor din coaliţie pentru amendarea Acordului Mercosur în Parlamentul European? Sau vom merge pe cărări separate, punând sub semnul însăşi sensul acestei coaliţii?” Budăi a negat informațiile potrivit cărora europarlamentarii PSD ar fi votat pentru acord, menționând că social-democrații au susținut amendarea documentului pentru protejarea fermierilor români. În plus, a atras atenția asupra unei posibile creșteri a costurilor de producție în agricultură, odată cu introducerea noii taxe pe carbon pentru produsele din afara UE, inclusiv fertilizanți, din 1 ianuarie 2026, ceea ce ar afecta competitivitatea producătorilor autohtoni. Puncte esențiale din intervenția lui Budăi: Se estimează pierderea a 120.000 de locuri de muncă în UE , în special în agricultură, ca urmare a implementării acordului; România a votat în favoarea acordului, fără clauze clare de protecție pentru fermierii locali; PSD solicită amendarea acordului , nu respingerea totală, dar cu garanții ferme pentru producători; Taxa pe carbon , ce va intra în vigoare din 2026, va crește costurile de producție cu aproximativ 20%; Budăi cere responsabilitate și unitate politică în coaliție privind poziția României în Parlamentul European. Reacția lui Budăi vine în urma anunțului făcut de președintele Nicușor Dan, care a confirmat votul favorabil al României, în urma unor negocieri suplimentare privind măsuri de protecție pentru producători. Totodată, PSD a criticat Ministerul Afacerilor Externe pentru faptul că a mandatat votul fără consultarea și acordul politic al partenerilor de coaliție. [...]