Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Livrările globale de PC-uri au scăzut cu 4,9% în T2 2026 , însă Mac-urile Apple au crescut cu 10,1% față de anul trecut, într-o piață afectată de scumpiri și de lipsa unor componente-cheie, potrivit IT之家 , care citează date IDC. IDC estimează că în trimestrul 2 din 2026 s-au livrat la nivel global 68,2 milioane de PC-uri, în scădere de la 71,7 milioane în T2 2025. Scăderea pune capăt unei perioade de nouă trimestre consecutive de creștere a livrărilor. De ce se contractă piața: lipsa de DRAM și NAND și creșterea prețurilor IDC indică drept cauză importantă presiunea din lanțul de aprovizionare: deficitul de memorii DRAM și de cipuri de stocare NAND , care a dus la creșteri puternice de preț. În consecință, consumatorii ar fi mai puțin dispuși să își înlocuiască dispozitivele. Directorul de cercetare IDC, Jitesh Ubrani, descrie o „decuplare” între volume și venituri: vânzările scad, dar veniturile cresc, deoarece producătorii majorează prețurile mai repede decât se reduce cererea. IDC mai avertizează că, pe fondul slăbirii mediului macroeconomic, ritmul de creștere din a doua jumătate a lui 2026 ar putea încetini vizibil. Producătorii s-ar pregăti, totodată, pentru noi scumpiri în 2027, iar canalele de distribuție și-ar fi exprimat îngrijorarea privind nivelul stocurilor la prețuri ridicate. Cine câștigă și cine pierde: Apple, singura creștere puternică în top 5 În topul celor mai mari cinci producători, Apple este compania cu cea mai mare creștere anuală a livrărilor în T2 2026, conform IDC: Lenovo : 16,6 milioane unități, cotă 24,4% (livrări -2,1% an/an) HP : 13,0 milioane, cotă 19,1% (-9,0%) Dell : 9,3 milioane, cotă 13,6% (-5,0%) Apple : 6,7 milioane, cotă 9,9% ( +10,1% ) ASUS : 5,0 milioane, cotă 7,4% (+0,2%) Categoria „Others” (alți producători) a totalizat 17,5 milioane de unități, în scădere cu 10,5% an/an, cu o cotă de 25,7%. În acest context, mesajul principal al datelor IDC este că piața intră într-o fază de ajustare condusă de costuri și constrângeri de ofertă, iar creșterea Apple pe Mac iese în evidență tocmai pentru că vine pe fondul unei contracții generalizate a livrărilor. [...]
Sibiul devine reperul creșterilor salariale , fiind singurul județ care a trecut de pragul de 10% avans anual al salariului mediu net în aprilie 2026, într-un context în care județele cu cele mai mari salarii (București și Cluj) au avut majorări mult mai lente, potrivit Mediafax . Salariul mediu net din județul Sibiu a fost cu 10,2% mai mare în aprilie 2026 față de aprilie 2025. Conform datelor citate de publicație din Ziarul Financiar , este singurul județ cu o creștere anuală de peste 10%, în condițiile în care media națională a fost de 3,5%. Unde s-au văzut cele mai mari creșteri După Sibiu, cele mai mari creșteri ale salariului mediu net au fost raportate în: Galați: 7,6% Timiș: 6,7% Mehedinți: 6,5% Ilfov: 6,3% București și Cluj: salarii mari, dar ritm mai lent Datele arată că un nivel salarial ridicat nu se traduce automat în cele mai mari majorări de la un an la altul. Bucureștiul rămâne lider la salariul mediu net, cu 7.631 de lei în aprilie 2026, însă creșterea anuală a fost de 3,9%, apropiată de media națională. Clujul, al doilea județ după nivelul salariilor, a avut una dintre cele mai reduse creșteri din țară: 2%. În schimb, Timișul, aflat pe locul al treilea în clasamentul salariilor, a raportat un avans de 6,7%, aproape dublu față de media națională. Ce indică schimbarea de ritm Față de începutul anului, când patru județe (Giurgiu, Bacău, Hunedoara și Olt) aveau încă salarii medii nete sub nivelul din ianuarie 2025, datele pentru aprilie arată că toate județele au revenit pe creștere. Totuși, diferențele de ritm rămân semnificative, iar tendința sugerată de date este că recuperarea se face mai rapid în unele județe din afara polilor tradiționali de venituri. [...]
Pachetul fiscal al Comisiei Europene ar putea relaxa semnificativ deductibilitatea dobânzilor pentru companiile din România , prin creșterea pragului minim obligatoriu („safe harbour”) de la nivelurile aplicate acum local la 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei), potrivit unei analize publicate de Economedia , bazată pe evaluarea experților Forvis Mazars . Pachetul de simplificare fiscală, publicat de Comisia Europeană la 24 iunie 2026, vizează reducerea complexității în impozitarea directă și a costurilor de conformare generate de suprapunerea normelor și a obligațiilor de raportare. Propunerile trebuie însă negociate și aprobate de statele membre, iar adoptarea necesită unanimitate, ceea ce face puțin probabilă intrarea în vigoare înainte de 2027. Miza pentru România: deductibilitatea costurilor de finanțare În forma analizată, una dintre cele mai relevante schimbări pentru contribuabilii din România privește limitarea deductibilității costurilor excedentare ale îndatorării (în practică, o parte din dobânzi și costuri de finanțare). În prezent, România aplică reguli mai restrictive decât standardul minim european: costurile excedentare ale îndatorării sunt, în general, deductibile până la un prag de 500.000 de euro pentru finanțările de la persoane afiliate și până la 1 milion de euro pentru totalul finanțărilor (afiliați și terți), la care se adaugă un prag variabil în limita a 30% din EBITDA ajustat. Propunerea Comisiei ar majora pragul minim obligatoriu („safe harbour”) la 3 milioane de euro și l-ar indexa anual. Lucian Dumitru, Tax Partner, Forvis Mazars în România, spune că schimbarea ar însemna o relaxare importantă față de regimul actual și ar permite deducerea anuală a unei părți mai mari din costurile de finanțare, cu efecte potențiale asupra bazei de calcul a impozitului pe profit. „Potrivit propunerii Comisiei Europene, pragul minim obligatoriu de deductibilitate (safe harbour) ar urma să fie majorat la 3 milioane de euro și indexat anual. Această modificare ar reprezenta o relaxare semnificativă a regimului fiscal aplicabil în prezent în România, permițând companiilor să deducă anual o parte mai mare din costurile de finanțare și având, totodată, implicații potențiale asupra bazei de calcul a impozitului pe profit.” Directiva „Omnibus”: ce mai poate schimba în conformare și litigii Pachetul include o propunere de Directivă „Omnibus” care ar modifica, printr-un singur act legislativ, șase directive și cadre fiscale existente. Printre direcțiile menționate în analiză: simplificarea procedurilor privind impozitele cu reținere la sursă în tranzacțiile transfrontaliere; actualizări în Directiva anti-evitare (ATAD), inclusiv pe limitarea deductibilității dobânzilor, societăți străine controlate (CFC) și regula generală antiabuz (GAAR); simplificarea normelor pentru reorganizări și fuziuni transfrontaliere; îmbunătățirea mecanismelor de soluționare a litigiilor fiscale între statele membre. Analiza notează și posibile obligații noi pentru România, precum introducerea „group escape rule” (o regulă de exceptare la nivel de grup) și excluderi obligatorii pentru anumite împrumuturi cu risc redus acordate de terți, pentru proiecte de investiții publice pe termen lung și pentru finanțări din domeniul apărării. Pe zona de litigii, Liviu Gheorghiu, Tax Partner, Forvis Mazars în România, indică o consolidare a cadrului european de soluționare a disputelor, cu proceduri mai clare și mai puține obstacole practice, ceea ce ar putea face mai previzibile și accesibile mecanismele pentru cazuri transfrontaliere (inclusiv dubla impunere și prețuri de transfer). „Obiectivul este ca mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale transfrontaliere, inclusiv cele privind dubla impunere și prețurile de transfer în care sunt implicate entități din România, să devină mai previzibile și mai accesibile pentru contribuabili.” Reforma DAC: raportări mai puține, reguli reunite într-un singur act În paralel, Comisia propune o reformă amplă a Directivei privind cooperarea administrativă (DAC), care a devenit un set complex de obligații după extinderile succesive din 2011 încoace (DAC1–DAC9). Direcția generală: reunirea dispozițiilor într-o singură directivă și simplificarea raportărilor, fără reducerea standardelor de transparență. Pentru contribuabilii din România, analiza menționează, între altele: notificare unică la nivel de grup pentru obligațiile din DAC4 și DAC9, reducerea raportărilor în temeiul DAC6 (inclusiv exceptarea grupurilor care intră sub incidența Pilonului II), extinderea termenelor de raportare și îmbunătățirea calității datelor prin instrumente de validare a codurilor de identificare fiscală (TIN). Cine e cel mai expus și ce urmează Propunerile sunt relevante în special pentru companiile cu activități în mai multe state membre, care folosesc finanțări transfrontaliere, au impozite cu reținere la sursă, derulează reorganizări corporative sau au cerințe complexe de raportare. Procesul legislativ abia începe, iar forma finală depinde de negocierile dintre statele membre. În acest context, companiile sunt îndemnate să urmărească evoluțiile și să înceapă evaluarea impactului asupra guvernanței fiscale, raportării și conformării, având în vedere că aplicarea efectivă este puțin probabilă înainte de 2027. [...]
BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,50% pe an, semnalând prudență în fața unei inflații care a urcat din nou , potrivit Agerpres . Decizia a fost luată în ședința din 8 iulie 2026, pe fondul „incertitudinilor foarte ridicate”, conform comunicatului băncii centrale. Pe lângă dobânda de politică monetară, Consiliul de Administrație al BNR a menținut și coridorul facilităților permanente: dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și dobânda la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Totodată, banca centrală a păstrat nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 iulie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.” Inflația a accelerat din nou, cu presiuni din energie și prețuri administrate BNR arată că rata anuală a inflației a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului II 2026, ajungând la 10,85% în mai, de la 9,87% în martie. Avansul a fost pus în principal pe seama: creșterilor de dinamică la gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, pe fondul unor efecte de bază și al urcării cotației petrolului; majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat. În același timp, inflația CORE2 ajustat (indicator care exclude unele prețuri volatile și administrate, pentru a surprinde mai bine tendința de fond) și-a întrerupt trendul lent descendent și a urcat la 8,5% în mai 2026, de la 8,2% în martie. BNR leagă această evoluție de efecte indirecte ale scumpirii combustibililor, de creșterea cursului leu/euro și de dinamica prețurilor unor importuri, pe fondul așteptărilor inflaționiste ridicate pe termen scurt. Economie slabă, dar cu semne de redresare; creditarea crește, cu pondere mai mică a împrumuturilor în lei Pe partea de activitate economică, banca centrală notează că economia a stagnat în trimestrul I 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025 (variație trimestrială). În termeni anuali, PIB-ul a scăzut cu 1,2% în trimestrul I 2026, după o creștere de 0,2% în trimestrul IV 2025, în condițiile în care consumul gospodăriilor și-a accentuat contracția, iar investițiile (formarea brută de capital fix) și-au încetinit creșterea, dar au rămas „solide”. BNR indică însă o ușoară redresare în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, cu evoluții neuniforme între sectoare: vânzările cu amănuntul și-au atenuat declinul în aprilie–mai, construcțiile au avut un „amplu salt” în aprilie, în timp ce producția industrială și-a mărit ușor contracția. În zona financiară, banca centrală consemnează că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a urcat la 7,7% în mai, de la 7,1% în martie, pe fondul creșterii creditului în valută (în special către societăți nefinanciare) și al efectului cursului de schimb. Ponderea creditului în lei în total a coborât la 66,9% în mai, de la 67,8% în martie 2026. Ce urmărește BNR mai departe BNR își justifică deciziile prin obiectivul de stabilitate a prețurilor pe termen mediu, „în condiții de păstrare a stabilității financiare”, și spune că monitorizează atent evoluțiile interne și internaționale, fiind pregătită să folosească instrumentele disponibile. În același timp, Consiliul de Administrație reiterează importanța unui „mix echilibrat” de politici macroeconomice și a reformelor structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, pentru stabilitatea macroeconomică. [...]
ANAF extinde controalele la persoane fizice, aducând Antifrauda în verificarea veniturilor nejustificate , ceea ce poate crește capacitatea de control și riscul de impuneri rapide pentru contribuabilii vizați, potrivit Economica . Măsura urmărește verificarea situației fiscale personale în vederea impozitării cu 70% a veniturilor din surse neidentificate obținute de persoane fizice. Schimbarea este introdusă prin Ordinul ANAF nr. 768/2026 , publicat în Monitorul Oficial, care modifică și completează Ordinul președintelui ANAF nr. 2.778/2020 privind competența de exercitare a verificării situației fiscale personale și a activităților preliminare. Ce se schimbă operațional: intră și Direcția Antifraudă Până acum, verificarea documentară a veniturilor persoanelor fizice a căror sursă nu este identificată putea fi făcută doar de trei structuri ANAF: Direcția generală control venituri persoane fizice (din aparatul propriu ANAF); serviciile de verificări fiscale din cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice; structurile de inspecție fiscală persoane fizice din cadrul unităților subordonate direcțiilor regionale. Prin noul ordin, competența se extinde și către inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală din cadrul aparatului propriu al ANAF, conform informațiilor citate de StartupCafe.ro în materialul preluat de Economica (sursa secundară: StartupCafe.ro ). De ce contează: impozit 70% și accesorii, dacă sursa veniturilor nu e identificată Potrivit legii, veniturile constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, pentru care sursa nu a fost identificată, se impozitează cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. În plus, prin decizia de impunere, organele fiscale stabilesc nu doar impozitul, ci și dobânzile și penalitățile de întârziere. [...]
Conducerea BNR decide azi dacă schimbă dobânda-cheie , un semnal cu efect direct în costul creditelor și în economie , potrivit HotNews . Cei nouă membri ai boardului se întâlnesc pentru a discuta dacă vor crește dobânda, dacă o vor scădea sau dacă o vor menține la nivelul actual, de 6,5%. Miza este una practică: decizia de politică monetară influențează rata plătită la bancă, cursul euro și, indirect, prețurile alimentelor din supermarket, arată publicația. Ce se decide și cine pregătește analiza Înaintea ședinței, Dorina Antohi, care conduce Direcția de Politică Monetară din BNR, le-a prezentat deja membrilor boardului analiza privind situația economică, conform aceleiași surse. Documentul este baza tehnică pe care se sprijină discuția despre dobânda-cheie. Deocamdată, din informațiile disponibile în material, nu reiese ce opțiune este favorizată în board (majorare, reducere sau menținere), ci doar că toate cele trei variante sunt pe masă. [...]
BNR estimează că 68.700 de companii românești sunt vulnerabile la scumpirea energiei , iar băncile au o expunere de 40 de miliarde de lei prin creditele acordate acestui grup, potrivit unei analize citate de HotNews . Concluzia Băncii Naționale este că riscul major pentru economie nu vine din legături directe cu Orientul Mijlociu, ci din canalul indirect: prețurile la combustibili și gaze, care se propagă în costuri și, mai departe, în riscul de credit. Unde se vede riscul: costuri energetice mari, în afara sectorului energetic BNR a identificat firmele la care achizițiile de combustibili și gaze depășesc 10% din cheltuielile de exploatare materiale, fără ca acestea să fie chiar furnizori de energie. Din 246.000 de companii care au făcut astfel de achiziții (30% din firmele active), 68.700 sunt considerate „vulnerabile”, adică 8% din totalul firmelor active în anul analizat. Deși sunt doar 8% ca număr, greutatea lor economică este mult mai mare: cifră de afaceri cumulată: 339,2 miliarde de lei (13% din totalul agregat); 21% din activele tuturor companiilor; 19% din salariați . Structura capitalului în acest grup arată că majoritatea sunt firme cu capital privat autohton (65.200, adică 95% din total), însă firmele cu capital străin (4,5% ca număr) generează 29,1% din cifra de afaceri a grupului, iar cele deținute de stat (0,5% ca număr) generează 11,5%. Domeniile cele mai expuse și propagarea prin lanțurile comerciale Ca distribuție sectorială, cele mai multe firme vulnerabile sunt în: servicii (55%), construcții (13%), agricultură (12,4%). Raportat la propriul sector, ponderea cea mai mare a firmelor vulnerabile este în agricultură (31,2%), urmată de industria extractivă (28%) și utilități (13%). După cifra de afaceri generată în sector, utilitățile apar drept cele mai expuse (37,6%), urmate de agricultură (36,3%) și servicii (27,3%). BNR arată și cum se transmite șocul prin relațiile dintre firme. În 2024, companiile vulnerabile au livrat bunuri și servicii de 296,3 miliarde de lei (15% din totalul livrărilor naționale), iar în amonte au cumpărat de 248,2 miliarde de lei (15,1% din achizițiile naționale), cu ponderi importante în comerț, construcții, energie și gaze, transport și industria prelucrătoare. Efectul asupra băncilor: expunere indirectă de 40 mld. lei Sectorul bancar românesc nu are, potrivit BNR, expunere directă relevantă la regiune: nu există bănci cu acționari majoritari sau semnificativi din Orientul Mijlociu, iar relațiile bilanțiere cu contrapartide din zonă au rămas reduse. În decembrie 2025, soldul creditelor și avansurilor către contrapartide din Orientul Mijlociu era de 309 milioane de lei (0,04% din active), iar depozitele acestora însumau circa 833 milioane de lei (0,11% din datorii). Miza este însă portofoliul intern: în martie 2026, expunerile băncilor față de firmele vulnerabile la prețul combustibililor și gazelor ajungeau la 40 de miliarde de lei , adică 18% din portofoliul corporativ , cu un stoc de credit în creștere anuală de 8%. BNR notează că, deși situația financiară a acestor firme nu indică vulnerabilități semnificative, o prelungire a conflictului ar putea afecta bilanțurile băncilor. Calitatea creditelor către acest grup este, în medie, mai bună decât piața: rata creditelor neperformante (NPL) este de 4,7%, cu 0,9 puncte procentuale sub media portofoliului corporativ, deși pe un trend ușor ascendent din a doua parte a lui 2023. Separat, pentru firmele cu comerț exterior semnificativ cu Orientul Mijlociu (peste 10% din cifra de afaceri), stocul de credite era de 2,6 miliarde de lei în martie 2026, dar cu o rată NPL de 22,3%, nivel ridicat explicat, potrivit analizei, de un număr foarte redus de companii. Expunerea directă a economiei: export net, dar concentrat pe câteva piețe și produse Pe canalul comercial direct, România este per ansamblu exportator net către regiune. Între septembrie 2024 și septembrie 2025, 1.455 de firme au exportat bunuri de aproximativ 13 miliarde de lei, iar 1.352 de firme au importat bunuri de 3,6 miliarde de lei. La export, principalele destinații sunt Arabia Saudită (27%), Israel (23%) și Iordania (15%), iar la importuri România cumpără în principal din Arabia Saudită (37%), Israel (34%) și Emiratele Arabe Unite (circa 13%). Exporturile sunt dominate de produse agricole (inclusiv grâu, orz și porumb), în timp ce importurile sunt mult mai concentrate: 40% sunt uleiuri petroliere. Acționariatul din Orientul Mijlociu: impact agregat redus, dar cu datorie externă Un alt canal direct este acționariatul: în România activau 8.629 de companii deținute în proporție de peste 50% de acționari din Orientul Mijlociu, dintre care peste jumătate provin din Israel. Contribuția lor agregată rămâne sub 1% din cifra de afaceri și din valoarea adăugată brută (2022–2024), însă aceste companii au o datorie externă pe termen lung de circa 6,5 miliarde de lei, echivalentă cu 20% din totalul datoriei externe pe termen lung la nivelul companiilor nefinanciare, cu creditori menționați inclusiv din Iordania, Elveția, Germania și Țările de Jos. Ce contează mai departe BNR indică drept factor decisiv durata conflictului: riscul principal se transmite prin prețurile la energie și mărfuri, prin lanțurile comerciale interne conectate cu mari consumatori de energie și prin posibile șocuri pe piețele financiare globale, care pot amplifica presiunile și prin economiile partenere ale României. [...]
Uniunea Europeană ia în calcul noi taxe pentru a-și finanța bugetul 2028–2034, iar costul ar putea ajunge în prețul biletelor de avion și al unor produse cu zahăr , potrivit Economedia . Discuțiile sunt în fază preliminară, fără un proiect legislativ și fără detalii stabilite privind nivelul taxelor sau aria exactă de aplicare, informațiile fiind citate de Economedia din Mediafax . De ce apar aceste opțiuni: presiunea pe bugetul UE Miza este finanțarea viitorului buget multianual al UE pentru 2028–2034, pe care Comisia Europeană îl estimează la aproximativ două trilioane de euro. Pe lângă politicile tradiționale (agricultură și coeziune), bugetul ar trebui să acopere cheltuieli mai mari pentru apărare, competitivitate, securitatea frontierelor și rambursarea datoriei contractate prin programul european de redresare post-pandemie. În paralel, statele contributoare nete, precum Germania și Țările de Jos, cer limitarea dimensiunii bugetului, în timp ce statele beneficiare susțin menținerea fondurilor europene pentru investiții și agricultură. În acest context, sunt căutate „resurse proprii” (surse de venit la nivelul UE) care să reducă presiunea pe contribuțiile naționale. Ce taxe sunt discutate și ce nu se știe încă Reprezentanții statelor membre discută opțiunile în Coreper, iar Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, încearcă să identifice până în toamnă formule care ar putea obține sprijinul tuturor celor 27 de state membre. În acest moment, potrivit informațiilor din sursă: Taxa pe biletele de avion nu are un mecanism definit: ar putea fi o sumă fixă sau ar putea varia în funcție de distanță, clasa de călătorie ori emisiile generate, însă variantele nu sunt confirmate oficial. Contribuția pentru produsele cu conținut ridicat de zahăr nu are stabilit domeniul de aplicare: nu este clar dacă ar fi vizat zahărul ca materie primă, băuturile îndulcite sau alimentele cu mult zahăr. În mai multe state membre, inclusiv România, există deja taxe naționale pentru anumite produse care conțin zahăr. Impact posibil: costuri transferate către consumatori și companii Dacă ar fi adoptată, o taxă europeană pe biletele de avion ar putea fi transferată integral sau parțial în prețul plătit de pasageri, însă nu este clar dacă ar exista excepții pentru anumite zboruri sau categorii de pasageri. Măsura ar fi separată de sistemul ETS (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii), care deja generează costuri suplimentare pentru companiile aeriene. În sursă sunt menționați mai mulți operatori europeni – Air France-KLM, Lufthansa, Ryanair, easyJet și IAG – care au avertizat că extinderea taxării emisiilor va duce la creșterea prețurilor biletelor. Pentru România, o eventuală taxă europeană ar putea fi inclusă în tarifele biletelor pentru zborurile care pleacă de pe aeroporturile naționale, dar efectul depinde de forma finală a legislației. Ce urmează: consens politic și ratificare națională Introducerea unor noi „resurse proprii” pentru bugetul UE necesită aprobarea în unanimitate a statelor membre și ratificarea deciziei la nivel național . Liderii europeni au cerut președinției irlandeze să prezinte până la summitul din octombrie opțiuni care pot întruni consensul celor 27, însă, la acest stadiu, nu există garanții că taxele discutate vor fi adoptate sau în ce formă. [...]
Companiile care investesc în economia circulară își finanțează tranziția mai ales din surse proprii, pe fondul accesului limitat la bani publici , iar această constrângere riscă să încetinească proiectele cu impact structural, potrivit HotNews , care citează studiul Deloitte „Economia circulară. Percepția și stadiul implementării în România 2025-2026 ”. Datele arată că aproximativ opt din zece companii din România (77%) care investesc în tranziția către economia circulară mizează în principal pe utilizarea energiei regenerabile, în timp ce finanțarea proiectelor rămâne o problemă: 84% se bazează pe surse proprii și pe credite bancare, iar accesarea fondurilor europene și a programelor publice este încă limitată. De ce contează: tranziția e împinsă de reglementări, dar frânată de finanțare Interesul pentru măsuri de circularitate rămâne ridicat pe fondul presiunii generate de noi reglementări europene , inclusiv în zona circulației deșeurilor între țări, reducerea cantității de ambalaje, reutilizare și reciclare, precum și reguli de proiectare a produselor cu cerințe de mediu. În paralel, companiile urmăresc și reducerea costurilor operaționale. În acest context, organizațiile încep să lege economia circulară nu doar de conformare, ci și de eficiența utilizării resurselor, reziliență și competitivitate pe termen lung, potrivit studiului. Unde se duc banii: energie regenerabilă, training și retehnologizare Pe lângă energia regenerabilă (77%), companiile indică drept priorități: investiții în trainingul angajaților și în retehnologizare (62%); optimizarea utilizării resurselor și alegerea materiilor prime (54%); proiecte de cercetare, dezvoltare și inovare (54%). Totodată, companiile participante la studiu spun că cele mai ridicate costuri sunt asociate cu retehnologizarea și modernizarea echipamentelor (58%), urmate de implementarea soluțiilor de energie regenerabilă (40%) și activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare (38%). Pe lângă costuri, apare și presiunea legată de rentabilitatea investițiilor și recuperarea cheltuielilor, într-un mediu cu prețuri volatile la energie și resurse. Ce spun companiile despre ritmul schimbării Deloitte notează că economia circulară începe să fie integrată în deciziile de business ca răspuns la presiuni legate de costuri, resurse și reglementări, însă inițiativele cu impact structural ar avea nevoie de accelerare. „Companiile se concentrează în primul rând pe măsuri care au impact direct și rapid, însă, pentru a valorifica pe deplin potențialul acestui model, este necesară accelerarea inițiativelor cu impact structural, precum ecodesignul sau transformarea modelelor de business”, a declarat Adrian Teampău, Director, Taxe de mediu și Economie circulară, Deloitte România. „Accesul la finanțare și dezvoltarea competențelor interne vor fi esențiale pentru accelerarea acestei tranziții”, a declarat Anca Andrei-Cimbru, Manager, Taxe de mediu și Economie circulară, Deloitte România. Context: eșantionul studiului și diferențe între companii Studiul a fost realizat pe baza datelor colectate în perioada septembrie 2025 – aprilie 2026, pe un eșantion de 55 de companii din România (afaceri antreprenoriale sau filiale ale corporațiilor multinaționale), din sectoare precum industria producătoare, FMCG, construcții și servicii. Respondenții au fost reprezentanți ai departamentelor de sustenabilitate și ai top managementului. Deși familiaritatea cu principiile economiei circulare este ridicată în rândul companiilor participante, implementarea rămâne neuniformă între industrii și tipuri de organizații, cu un grad mai ridicat de maturitate în rândul companiilor mari și al celor expuse direct la standarde internaționale. [...]
Marii contribuabili vor trebui să depună anual, din 2026, dosarul prețurilor de transfer , ceea ce mută obligația din zona „la cerere, în inspecție” într-un regim de raportare periodică, cu termen fix și expunere mai mare la analize de risc înainte de controale, potrivit Agerpres , care citează o analiză PwC România. ANAF a publicat pe 2 iulie două ordine care schimbă semnificativ modul în care companiile vor gestiona prețurile de transfer pentru tranzacțiile aferente anului 2026. Primul ordin transformă dosarul prețurilor de transfer într-o obligație anuală de raportare electronică pentru marii contribuabili, iar al doilea modifică regulile privind acordurile de preț în avans (APA), inclusiv prin introducerea mecanismului de „roll-back” (aplicare și pentru perioade fiscale anterioare, în anumite condiții). Ce se schimbă operațional pentru marii contribuabili Până acum, marii contribuabili pregăteau dosarul și îl prezentau autorităților fiscale, de regulă, doar la solicitare, în contextul unei inspecții. Din 2026, dosarul va trebui întocmit anual și depus electronic la ANAF, prin Spațiul Privat Virtual (SPV), într-un termen specific, arată analiza PwC. Consultanții PwC indică trei efecte practice principale: termen fix de depunere , care elimină posibilitatea de a amâna pregătirea dosarului până la o eventuală solicitare a ANAF; volum de muncă mai mare , deoarece dosarul va include o analiză distinctă pentru fiecare tranzacție cu fiecare persoană afiliată care depășește noile praguri, susținută de studii de comparabilitate mai detaliate și raportată într-un format standardizat; transparență mai mare pentru ANAF , care va avea anual o imagine completă a tranzacțiilor cu părți afiliate, cu potențial de utilizare în analize de risc înainte de inspecții. PwC avertizează că, în lipsa unui dosar conform, ANAF poate considera „în mod arbitrar” că prețurile de transfer nu reflectă valoarea de piață și poate impune ajustări, cu impozite suplimentare, dobânzi și penalități. APA și „roll-back”: mai multă certitudine fiscală, inclusiv pentru trecut În paralel, ordinul privind acordurile de preț în avans (APA) actualizează procedura, cu scopul declarat de clarificare și extindere a utilizării instrumentului. Printre modificări, PwC menționează: posibilitatea aplicării unui APA și pentru perioade fiscale anterioare („roll-back”), de până la 5 ani, în anumite condiții; cerințe mai detaliate privind documentația și studiile de comparabilitate; formalizarea interacțiunii cu ANAF pe parcursul procedurii, inclusiv discuții preliminare și etape suplimentare de clarificare. În interpretarea consultanților, noile reguli pot face procedura APA mai atractivă pentru contribuabilii care urmăresc un grad ridicat de certitudine fiscală și reducerea riscului de dispute privind prețurile de transfer. De ce contează și la ce să se aștepte companiile Mesajul central al analizei este că autoritățile fiscale își intensifică atenția asupra tranzacțiilor intragrup și a documentării prețurilor de transfer. Pentru companiile cu tranzacții relevante cu persoane afiliate, schimbările cresc nivelul de conformare cerut, dar pot fi folosite și ca instrument de reducere a riscurilor, inclusiv prin evaluarea din timp a situației existente și, unde este cazul, ajustări voluntare și pregătirea politicilor de prețuri de transfer pentru tranzacțiile viitoare. [...]
Germania își crește îndatorarea în 2027 pentru a finanța reînarmarea , într-un proiect de buget care urcă puternic cheltuielile militare și mută presiunea pe alte capitole, potrivit G4Media . Guvernul german a adoptat proiectul de buget federal pentru 2027, în care bugetul apărării ar urma să crească cu 33% față de anul trecut, până la aproape 110 miliarde de euro (aprox. 550 miliarde lei). Creșterea vine pe fondul efortului de înarmare accelerat după invazia Rusiei în Ucraina. Cheltuielile totale prevăzute pentru 2027 se ridică la 555,4 miliarde de euro (aprox. 2.777 miliarde lei), cu 12 miliarde de euro peste nivelul estimat inițial la prezentarea liniilor generale din aprilie. Împrumuturi mai mari, inclusiv prin fonduri speciale Proiectul prevede o creștere a recurgerii la noi credite cu aproape 8 miliarde de euro, până la 118,7 miliarde de euro (aprox. 593,5 miliarde lei). Dacă sunt incluse și fondurile speciale finanțate prin îndatorare pentru infrastructură, neutralitate climatică și armată, volumul total al noilor împrumuturi ar urma să ajungă anul viitor la 203,7 miliarde de euro (aprox. 1.018,5 miliarde lei). Ministrul finanțelor, Lars Klingbeil , a invocat și războiul dintre Israel și Iran ca motiv pentru îndatorarea suplimentară, estimând că acesta a „frânat perspectivele creșterii”. În același context, conflictul și șocul energetic ulterior au afectat speranțele pentru o relansare puternică în 2026 a economiei germane, aflată în dificultate de mai mulți ani. Tăieri la dezvoltare și tensiuni pe finanțarea climatică Pe partea de realocări, proiectul include o scădere cu 6% a bugetului Ministerului Cooperării Economice și Dezvoltării, responsabil de ajutorul public pentru dezvoltare. În paralel, „mai multe miliarde de euro” ar urma să fie transferate dintr-un fond special dedicat neutralității climatice către bugetul federal obișnuit, măsură criticată de organizații de mediu. BUND a acuzat coaliția guvernamentală de la Berlin că duce „un atac contra protecției climei”. Ce urmează Dezbaterile parlamentare pe bugetul federal al Germaniei încep în septembrie, iar adoptarea finală a textului este așteptată până la finalul anului. [...]
Antifrauda ANAF primește oficial atribuții de verificare a situațiilor fiscale personale , o schimbare cu impact direct asupra modului în care pot fi inițiate controalele ce vizează impozitarea cu 70% a veniturilor din surse neidentificate, potrivit HotNews . Măsura este prevăzută într-un ordin publicat în Monitorul Oficial luni și extinde competența de „verificare a situației fiscale personale” și către inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală din cadrul aparatului propriu al ANAF. Ce se schimbă, concret Până acum, verificarea situației fiscale personale era asociată, în practică, cu structuri specializate pe acest tip de control. Prin ordinul menționat, și Antifrauda poate face aceste verificări, în vederea aplicării impozitului de 70% pentru veniturile obținute de persoane fizice din surse neidentificate (denumite și „venituri nejustificate”). De ce contează pentru contribuabili Extinderea atribuțiilor către Antifraudă poate însemna o capacitate operațională mai mare de control pe zona persoanelor fizice, în special în cazurile în care Fiscul consideră că există diferențe între veniturile declarate și situația financiară reală. În material este menționat și un link către o preluare pe StartupCafe.ro . [...]