Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Migrația milionarilor atinge un nou record în 2026, cu 165.000 de relocări estimate la nivel global , ceea ce marchează cel mai amplu transfer voluntar de capital privat din istoria modernă. Potrivit Henley Private Wealth Migration Report 2025 , publicat de Henley & Partners și citat de Henley Global , aproximativ 142.000 de persoane cu averi de peste un milion de dolari și-au schimbat reședința în 2025, iar pentru 2026 este estimată o creștere la 165.000, cu 16% mai mult față de anul anterior. Tendința este confirmată și de sistemul bancar internațional. Conform raportului „Billionaire Ambitions 2025”, publicat de UBS , 36% dintre miliardarii chestionați s-au mutat deja cel puțin o dată în 2025, iar 9% analizează relocarea. În rândul miliardarilor sub 55 de ani, aproape jumătate și-au schimbat țara de reședință. Principalele motive invocate pentru relocare sunt: calitatea vieții – 36% incertitudinile geopolitice – 36% optimizarea fiscală – 35% În clasamentul destinațiilor, Emiratele Arabe Unite conduc detașat , cu un aflux net estimat la 9.800 de milionari în 2025, potrivit unei analize publicate de Gulf Business . Dubai atrage antreprenori și administratori de averi prin lipsa impozitului pe venit, regimul fiscal favorabil și programul „Golden Visa”. Statele Unite ocupă locul al doilea, cu aproximativ 7.500 de noi rezidenți bogați, urmate de Italia și Elveția, în timp ce Arabia Saudită și Singapore își consolidează poziția prin stabilitate și infrastructură financiară solidă. La polul opus, Regatul Unit înregistrează cel mai amplu exod de milionari din ultimul deceniu, pe fondul eliminării regimului fiscal „non-dom” în aprilie 2025. Aproximativ 16.500 de persoane cu averi mari sunt așteptate să părăsească țara într-un singur an, depășind alte economii majore. Fenomenul confirmă o reașezare accelerată a capitalului global, în care stabilitatea politică, fiscalitatea și calitatea vieții devin criterii decisive pentru redistribuirea averilor la nivel mondial. [...]
OLX a prezentat la București cea de-a X-a ediție a raportului OLX Job Index . Datele pentru 2025 arată o piață a muncii care nu s-a oprit , dar care funcționează mai calculat. Pe platformă au fost publicate aproximativ 484.000 de anunțuri de angajare, cu 14% mai puține decât în 2024. În același timp, numărul aplicărilor a crescut cu 19%, depășind 8 milioane. Asta înseamnă o medie de 17 candidați per job, față de 12 în anul anterior. Companiile sunt mai atente la ce roluri scot la bătaie , iar procesele de recrutare devin mai structurate, cu accent pe competențe esențiale, eficiență și adaptabilitate. Digitalizarea și integrarea tehnologiilor AI în recrutare contribuie la această filtrare mai riguroasă. Segmentul joburilor operaționale rămâne coloana vertebrală a pieței. Industria și transporturile cumulează aproximativ 81% din totalul posturilor disponibile, chiar dacă zona blue-collar a înregistrat o ușoară scădere față de 2024. În 2025, cele mai multe anunțuri de angajare au fost înregistrate în următoarele domenii: Lucrători producție – depozit – logistică: 170.277 anunțuri Șoferi – servicii auto – curierat: 78.556 anunțuri Personal hotelier – restaurant: 47.556 anunțuri Șoferii, lucrătorii din producție, logistică și HoReCa rămân extrem de căutați, iar volumul mare de aplicări confirmă interesul pentru aceste roluri. Totuși, presiunea pe salarii și pe condițiile de muncă rămâne ridicată, mai ales în contextul majorării salariului minim brut de la 4.050 lei la 4.325 lei, începând cu 1 iulie 2026. Aproximativ 1,8 milioane de angajați vor fi afectați de această creștere, în special în producție, transporturi, logistică și HoReCa, unde multe poziții gravitează în jurul salariului minim. Diferențele salariale între domenii rămân semnificative. În 2025, cele mai bine plătite domenii sunt: Tehnologia informației – salariu mediu net de 11.810 lei; Transporturile aeriene – 10.739 lei; Extracția petrolului și a gazelor naturale – 10.706 lei; Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului – 10.651 lei; Activitățile de editare – 10.209 lei. La polul opus: Fabricarea mobilei – 3.907 lei; Tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea încălțămintei – 3.886 lei; Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 3.465 lei; Hoteluri și restaurante – 3.396 lei. IT-ul rămâne lider detașat la salarii , dar și domenii precum transporturile aeriene sau sectorul energetic oferă medii salariale peste 10.000 lei net. În schimb, industriile intensive în forță de muncă continuă să opereze aproape de pragul minim, ceea ce accentuează polarizarea pieței. Distribuția geografică a joburilor arată aceeași concentrare puternică în zona București-Ilfov, cu peste 161.000 de anunțuri – de aproape cinci ori mai mult decât următorul județ clasat. Cluj, Brașov, Constanța și Iași formează un al doilea pol economic, dar diferența față de capitală rămâne mare. Interesant este că nivelul competiției variază mult: în Covasna și Harghita un anunț atrage în medie 6 aplicări, în timp ce în Iași și Dolj se ajunge la 29, respectiv 28 de candidați per job. În paralel, deficitul de personal împinge companiile spre recrutare internațională. În primele 11 luni din 2025, 145.372 de cetățeni non- UE aveau drept de ședere pentru muncă, cu 46% mai mult față de 2024, Nepalul fiind principalul furnizor de forță de muncă. Domenii precum curierat (26.275 poziții vacante), manipulant mărfuri (20.912), construcții (20.484) și comerț (16.246) sunt printre cele mai afectate. Din 2026, directiva europeană privind transparența salarială va obliga companiile să comunice salariile încă din faza de recrutare, schimbare care va influența direct modul în care se negociază și se ocupă posturile. [...]
Prima lună din 2026 aduce peste 500 de dosare noi de insolvență la nivel național, semnalând că presiunea asupra mediului de afaceri continuă și în noul an. Chiar dacă ritmul este mai temperat comparativ cu lunile septembrie-decembrie 2025, când se depășeau constant 900 de dosare lunar, ianuarie confirmă că problemele financiare din economie nu s-au disipat odată cu schimbarea calendarului. Vorbim despre o ajustare de ritm, nu despre o inversare a tendinței. Capitala rămâne epicentrul insolvențelor, cu peste 130 de dosare deschise în ianuarie 2026. Comparativ cu aceeași lună din 2025, când se înregistrau puțin peste 80 de cazuri, creșterea depășește 60%, un salt care nu poate fi ignorat. Bucureștiul concentrează un volum mare de companii din aproape toate sectoarele economice, astfel că orice tensiune financiară se vede rapid în statistici. Evoluția sugerează o presiune crescută asupra fluxurilor de numerar și o dificultate tot mai mare în gestionarea obligațiilor fiscale și comerciale, mai ales în contextul modificărilor de taxe și al costurilor operaționale ridicate. Trendul ascendent nu este limitat la Capitală. Dolj, Satu Mare, Timiș și Arad raportează creșteri consistente ale numărului de dosare . În Dolj, saltul este de la 7 cazuri în ianuarie 2025 la 19 în ianuarie 2026, ceea ce înseamnă o creștere de 171%. Satu Mare ajunge la 12 dosare, marcând un avans de 140%, iar Timiș înregistrează 21 de cazuri, dublu față de anul trecut. În Arad, creșterea este de 86%, cu 13 dosare deschise. De asemenea, majorări ale numărului de insolvențe se regăsesc și în județe precum Brăila, Covasna, Botoșani, Teleorman sau Vaslui. În paralel, există și excepții notabile: Caraș-Severin (-83%), Maramureș (-80%), Sălaj (-60%) și Neamț (-43%) arată scăderi față de ianuarie 2025, ceea ce indică o distribuție neuniformă a presiunilor economice la nivel regional. Top domenii activitate după numărul de dosare: Lucrări de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții - circa 116%; Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale - aproximativ 94%; Comerț cu amanuntul în magazine nespecializate - aproximativ 88%; Restaurante - 45%; Comerț cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului - 33%. Potrivit Danielei Colnicianu , Director Vânzări în cadrul RisCo , 2026 se conturează ca un an al alegerilor dificile pentru antreprenori, care vor trebui să prioritizeze strict obiectivele și să analizeze mult mai atent partenerii de business. Impactul politicilor bugetare și al creșterilor de taxe începe deja să se reflecte în modul de operare al firmelor, iar efectele pot ajunge și în piața muncii, atât prin ajustări de personal, cât și printr-un ritm mai precaut al angajărilor. [...]
ANAF pregătește scenarii de eficientizare care includ desființarea unor servicii fiscale , potrivit Profit.ro , într-un demers de restructurare cerut direcțiilor regionale și administrațiilor județene. Miza este reducerea costurilor și a structurilor considerate ineficiente, iar în discuție intră inclusiv eliminarea unor posturi de conducere, reiese din informațiile publicate de sursă. Concret, direcțiile regionale și administrațiile județene ale ANAF lucrează, în această perioadă, la scenarii care presupun desființarea unor structuri din teritoriu. Numărul serviciilor fiscale luate în calcul pentru desființare ar varia, în funcție de județ, de la unu la două sau chiar trei, potrivit discuțiilor Profit.ro cu șefi de administrații județene ale finanțelor publice (AJFP) și alte persoane informate asupra demersurilor. Solicitarea de a construi aceste scenarii ar fi venit de la președintele ANAF, Adrian Nica, conform aceleiași surse. Din perspectiva contribuabililor, o astfel de reorganizare poate însemna schimbări în modul de funcționare a administrațiilor fiscale locale, în special acolo unde anumite servicii ar urma să fie comasate sau închise, deși articolul nu detaliază ce tipuri de servicii ar fi vizate. Pentru mediul de afaceri, subiectul este relevant deoarece orice modificare de structură în rețeaua teritorială a ANAF poate influența timpii de soluționare, fluxurile de lucru și accesul la interacțiunea directă cu administrația fiscală, mai ales în județele cu capacitate administrativă limitată. În același timp, criteriul de cost indicat în material sugerează că accentul este pus pe reducerea cheltuielilor și pe simplificarea ierarhiilor, nu pe extinderea unor servicii. Deocamdată, informațiile prezentate se referă la etapa de lucru pe „scenarii”, ceea ce indică faptul că nu este vorba încă despre o decizie finală aplicată uniform la nivel național. Nu e menționat pentru moment un calendar de implementare, numărul total al structurilor vizate sau județele în care ar urma să se aplice măsurile. Rămâne de văzut ce variantă va fi aleasă după centralizarea propunerilor din teritoriu și dacă ANAF va comunica public, în perioada următoare, forma finală a reorganizării și impactul asupra activității din județe. [...]
UDMR nu exclude o ieșire de la guvernare dacă „măsurile eronate” continuă , în contextul disputei din coaliție privind reindexarea taxelor locale, relatează News.ro . Senatorul UDMR Lorant Antal cere revenirea asupra deciziei luate în decembrie, pe care o consideră greșită, și spune că presiunea fiscală asupra populației a devenit prea mare. Antal a explicat că grupul UDMR din Senat a transmis deja un semnal politic prin vot, refuzând să susțină proiectul de aprobare a Ordonanței 68, care vizează „recreionarea și reindexarea taxelor locale”. Potrivit senatorului, forma actuală a măsurii ar încărca suplimentar contribuabilii și ar contrazice ideea de dialog social cu cetățenii. „Noi nu am spus că ieşim de la guvernare, noi nu am făcut astfel de ameninţări, noi am spus că este o decizie care s-a luat în decembrie şi este o decizie eronată şi trebuie să revenim asupra ei şi să o îndreptăm”, a declarat Lorant Antal . Tema unei posibile ieșiri a UDMR de la guvernare apare, însă, în legătură directă cu modul în care coaliția gestionează astfel de decizii fiscale. Antal a invocat poziția președintelui UDMR, Kelemen Hunor, care a avertizat că, dacă se continuă cu „măsuri eronate”, presiunea socială ar putea escalada rapid, iar coaliția ar ajunge „într-o situație foarte complicată” până în vară, fără să mai fie nevoie de un gest formal de rupere a alianței. În același timp, senatorul susține că discuțiile cu premierul Ilie Bolojan indică faptul că există loc pentru corecții, cel puțin din perspectiva declarațiilor publice ale acestuia. Mesajul UDMR rămâne, în această etapă, unul condiționat: partidul nu anunță retragerea de la guvernare, dar leagă stabilitatea politică de revizuirea rapidă a măsurilor fiscale contestate și de evitarea unor politici care, în formularea lui Antal, ar ajunge „împotriva cetățenilor, împotriva oamenilor”. [...]
ANAF va putea declara firmele inactive fiscal din 2026 dacă nu depun situațiile financiare anuale în cel mult cinci luni după termenul legal, potrivit Economedia , care citează un comunicat al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) transmis prin Agerpres. Măsura se aplică începând cu 1 ianuarie 2026 și rezultă din modificările aduse Codului de procedură fiscală prin legislația privind eficientizarea resurselor publice, intrată în vigoare la începutul acestui an. ANAF arată că scopul este creșterea disciplinei fiscale și a transparenței financiare, precum și reducerea fenomenului firmelor fără activitate reală, folosite în scopuri frauduloase. Potrivit instituției, verificarea noii situații de declarare în inactivitate fiscală se face pentru situațiile financiare al căror termen legal de depunere este ulterior intrării în vigoare a legii. În consecință, în 2026 verificarea va viza situațiile financiare care au termen legal de depunere în anul 2026. Regula îi privește atât pe contribuabilii care au obligația depunerii situațiilor financiare, cât și pe persoanele juridice care, de la constituire, nu au desfășurat activitate. Pentru acestea din urmă, ANAF menționează posibilitatea depunerii unei declarații de inactivitate, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului financiar. ANAF subliniază că declararea inactivității fiscale are efecte directe, inclusiv în zona TVA: dacă firma este înregistrată în scopuri de TVA, codul de TVA se anulează de la data comunicării deciziei. În perioada anulării, dacă societatea desfășoară activitate, are obligația să colecteze TVA, dar nu are drept de deducere, iar taxa colectată trebuie declarată și plătită până la data de 25 a lunii următoare celei în care TVA devine exigibilă. Inactivitatea fiscală se înscrie și în cazierul fiscal al firmei și al reprezentanților legali, iar Oficiul Național al Registrului Comerțului nu autorizează anumite operațiuni de înregistrare/mențiuni pentru persoanele cu această înscriere. În paralel, ANAF amintește că, și anterior acestor modificări, o firmă putea fi declarată inactivă fiscal în situații precum neîndeplinirea obligațiilor declarative pe parcursul unui semestru calendaristic, nefuncționarea la domiciliul fiscal declarat sau înscrierea inactivității temporare la registrul comerțului. Instituția afirmă că noile reguli urmăresc îmbunătățirea colectării taxelor și alinierea la practicile europene privind raportarea financiară la timp. [...]
România se află deja într-o criză economică, chiar dacă încă nu există cifre oficiale care să confirme acest lucru, a avertizat Dan Ostahie, fondatorul Altex , în cadrul unei conferințe organizate de EY România, relatează AGERPRES . Potrivit omului de afaceri, este doar o chestiune de timp până când datele statistice vor reflecta realitatea resimțită deja de mediul de business și de consumatori. „ Ne îndreptăm spre o criză, în care am și intrat, dar nu avem cifre ca să ne spună că suntem acolo ”, a spus Ostahie, anticipând că, odată cu apariția datelor oficiale, va urma o perioadă de conștientizare și „jale”, în funcție de cât de repede vor fi adoptate măsuri macroeconomice eficiente. Măsurile propuse de Ostahie pentru relansarea economiei: Reducerea inflației , posibilă doar printr-o scădere a costurilor de administrare ale statului Costuri energetice sub media europeană , necesare pentru ca România să-și valorifice potențialul industrial Control mai bun asupra prețului energiei , considerat un bun național și fundament al creșterii economice În ceea ce privește posibila creștere a TVA de la 19% la 21%, Ostahie a fost rezervat, afirmând că nu ar fi o măsură dramatică, dat fiind că nivelul actual este oricum sub media UE. El a subliniat că România trebuie să evite greșelile din criza anterioară, comparând actualul context cu anii 2009–2010. Spre deosebire de atunci, consideră că băncile, statul și companiile sunt acum mai bine pregătite, dar cheia ieșirii din criză rămâne viteza de reacție a statului . Critici la adresa Justiției: „Instituțiile nu funcționează” Dan Ostahie a criticat și blocajele din sistemul juridic, în special în contextul amânării deciziei privind pensiile magistraților de către Curtea Constituțională. Acesta a spus că Justiția ar trebui să fie un pilon al societății, însă actualul „ping-pong” între instituții dovedește că statul nu funcționează eficient . „Un stat puternic înseamnă un stat în care instituțiile funcționează. Și a funcționa înseamnă să iei decizii – chiar și unele nepopulare, dar asumate.” [...]
BNR avertizează că liberalizarea gazelor poate împinge inflația peste 10% , potrivit HotNews.ro , în condițiile în care piața ar urma să fie liberalizată la 1 aprilie 2026, iar nivelul actual al inflației rămâne ridicat. În paralel, premierul Ilie Bolojan a propus amânarea cu un an a liberalizării, până în 2027, însă banca centrală subliniază că riscul depinde de prețul gazului în momentul eliminării plafonării. Contextul este o inflație care a atins un vârf de 9,9% în august și a început să coboare spre finalul lui 2025, pe fondul așteptărilor de „dezinflație” (scăderea treptată a ritmului de creștere a prețurilor). BNR atrage însă atenția că liberalizarea gazelor poate întrerupe această tendință, printr-un șoc de preț transmis rapid în coșul de consum și, indirect, în costurile firmelor. Cristian Popa , membru în Consiliul de Administrație al BNR, avertiza încă din decembrie că momentul liberalizării este esențial pentru traiectoria inflației, chiar dacă revenirea la o piață cu intervenție mai redusă a statului este, în principiu, un obiectiv pozitiv. „Este de salutat că revenim la o piață unde statul este mai puțin implicat în sectorul privat, însă timingul contează” Întrebată dacă evaluarea rămâne valabilă, BNR a transmis, prin purtătorul de cuvânt Dan Suciu, că riscul este „real” și depinde de prețul gazului la data liberalizării. Mesajul băncii centrale este că, atunci când inflația anuală este aproape de 9%, trecerea în teritoriu de două cifre nu este un scenariu greu de atins, dacă liberalizarea produce scumpiri semnificative. Un reper invocat de BNR este experiența recentă din energie electrică: eliminarea plafoanelor la curent din iulie 2025 „a avut un impact direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflației”, potrivit lui Dan Suciu. În plus, banca centrală indică riscuri pe termen scurt dinspre ofertă (adică dinspre costuri și prețuri administrate), inclusiv prin efecte indirecte mai mari ale scumpirii energiei și prin incertitudinile legate de alimente și gaze naturale. În Raportul asupra inflației din noiembrie 2025, BNR nota că liberalizarea pieței gazelor naturale, odată cu expirarea schemei de plafonare prevăzută pentru aprilie 2026, „ar putea genera presiuni inflaționiste importante”, iar amploarea lor va depinde de condițiile de pe piețele internaționale de energie la acel moment. Cu alte cuvinte, chiar dacă decizia este internă, efectul final asupra prețurilor din România este legat de cotațiile externe și de nivelul la care se va forma prețul după ridicarea plafonului. Din informațiile prezentate în articol, principalele puncte care leagă liberalizarea gazelor de inflație sunt: momentul liberalizării (1 aprilie 2026 versus o eventuală amânare) și riscul de a „împinge” inflația în sus; nivelul prețului gazului în ziua liberalizării, determinant pentru șocul inițial de preț; efectele directe în inflație (prin facturi) și cele indirecte (prin costuri în economie); precedentul din energia electrică, unde eliminarea plafonării a adăugat 2,3 puncte procentuale la inflația anuală; incertitudinile pe termen scurt privind alimentele și energia, care pot amplifica presiunile. Pe de altă parte, Consiliul Concurenței are o evaluare mai puțin alarmistă privind riscul unei „explozii” a prețurilor: vicepreședintele Dan Pascu a declarat că, din analizele instituției și din ofertele celor mai mari furnizori, nu a rezultat un pericol iminent și serios, iar prețurile ar fi fost „în jurul valorii prețului de acum din piață”. În această abordare, protecția ar trebui concentrată pe consumatorii vulnerabili, prin măsuri țintite, nu prin plafonări generalizate. Pentru inflație, miza imediată este dacă liberalizarea din aprilie 2026 ar produce o scumpire suficient de mare încât să inverseze dezinflația anticipată de BNR și să ducă rata anuală peste pragul de 10%. Amânarea propusă de Guvern ar putea muta riscul în timp, însă, potrivit băncii centrale, nu îl elimină automat: diferența o face nivelul prețurilor la gaze și contextul de pe piețele internaționale în momentul în care plafonarea va fi retrasă efectiv. [...]
Guvernul României pregătește un pachet de relansare economică de 1 miliard de euro, destinat investițiilor mari, alături de câteva sute de milioane de lei pentru proiecte mai mici , informează Știri pe Surse . Vicepremierul Tánczos Barna a anunțat că acest pachet economic are ca scop transformarea economiei românești dintr-una bazată pe consum într-una orientată spre producție și investiții strategice. Conform declarațiilor vicepremierului, pachetul economic este în curs de elaborare la Ministerul Finanțelor și urmează să fie prezentat în ședința de guvern pentru aprobare în săptămânile următoare. Acesta va include măsuri de sprijin pentru industria prelucrătoare și cea de extracție de minereuri, precum și pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), oferindu-le capital necesar pentru investiții. Un element central al pachetului este alocarea unui buget de 1 miliard de euro pentru investițiile mari și câteva sute de milioane de lei pentru proiectele mai mici. Vor fi disponibile credite cu garanții de stat și subvenții pentru dobânzi, precum și granturi menite să atragă companii mari în România. Tánczos Barna a subliniat că această abordare este una nouă și diferită, menită să stimuleze relansarea economică a țării. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment la Petrești, județul Dâmbovița, unde Hanwha Aerospace a început construcția unei fabrici pentru producția de obuziere autopropulsate K9 și vehicule de realimentare cu muniție K10. Vicepremierul a menționat că susținerea industriei de apărare va face parte din pachetul de relansare economică, subliniind importanța ca România să devină un jucător activ pe piața echipamentelor militare și de apărare. [...]
Președintele Nicușor Dan anunță că liderii companiilor americane doresc să continue investițiile în România, după o întâlnire la Cotroceni transmite Știripesurse . Președintele României a discutat marți cu reprezentanții marilor companii americane, reuniți prin Camera de Comerț Americană în România (AmCham). Aceștia și-au exprimat intenția de a menține și extinde investițiile în țara noastră, subliniind existența unor premise solide pentru consolidarea relațiilor economice bilaterale în următorii ani. În cadrul discuțiilor au fost abordate teme importante pentru mediul economic, precum asigurarea unui cadru predictibil și stabil, cooperarea în sectoarele energiei, materiilor prime critice și sănătății. De asemenea, președintele a evidențiat transformările din industria IT românească și potențialul de creștere a relevanței acesteia prin atragerea de noi investiții americane. Nicușor Dan a transmis companiilor americane deschiderea autorităților române de a valorifica orice oportunități de afaceri, având în vedere poziția strategică a României la intersecția unor importante rute energetice și comerciale globale. Această întâlnire reflectă interesul reciproc pentru dezvoltarea colaborării economice în contextul actual. [...]
Patronatele IMM cer ghiduri de control unitare pentru ANAF , potrivit Termene.ro , după o întâlnire de lucru cu președintele instituției, Adrian Nicușor Nica . Mediul de afaceri a solicitat direcții concrete și termene clare, pe fondul nemulțumirilor legate de impredictibilitatea controalelor și de dificultățile din relația curentă cu Fiscul. Miza principală, din perspectiva „regulilor clare pentru controale fiscale”, este cererea de a elabora metodologii de control pe domenii de activitate. Reprezentanții IMM România susțin că, în prezent, aceleași prevederi fiscale pot fi interpretate diferit de la o regiune la alta, ceea ce crește riscul de tratament neunitar și de decizii greu de anticipat pentru contribuabili. Soluția propusă este realizarea unor ghiduri clare, construite prin dialog constant între ANAF și sectoarele economice, pentru o aplicare unitară a legislației. În discuție au intrat și alte măsuri care, indirect, pot susține predictibilitatea controalelor prin reducerea erorilor și a neclarităților administrative, în special pentru firmele mici. Antreprenorii au cerut simplificarea declarațiilor și optimizarea Spațiului Privat Virtual (SPV), invocând birocrația și dificultățile tehnice ale interacțiunii digitale cu ANAF, care pot amplifica riscul de neconformare involuntară. Cele patru solicitări prezentate conducerii ANAF, așa cum sunt descrise de sursă, sunt: elaborarea unor ghiduri/metodologii de control pe domenii, pentru interpretare și aplicare unitară; simplificarea declarațiilor și optimizarea SPV, prin reducerea volumului de raportări și clarificarea procedurilor; combaterea muncii la negru și a concurenței neloiale, prin măsuri mai eficiente și controale țintite; consolidarea capacității instituționale a ANAF și accelerarea digitalizării, inclusiv prin personal suficient și mai bine pregătit (a fost menționată și ideea unor programe de internship, în baza unui cadru legal). IMM România a transmis că își menține disponibilitatea pentru un parteneriat activ cu ANAF, iar următorul pas ar urma să fie transformarea acestor direcții în măsuri aplicabile. Pentru companii, în special pentru IMM-uri fără departamente fiscale dedicate, standardizarea controalelor prin ghiduri pe domenii ar putea însemna mai multă predictibilitate și mai puține diferențe de tratament între regiuni, dacă propunerile vor fi preluate în proceduri clare și aplicate consecvent. [...]
Asociația IMM România și ANAF au convenit să lucreze la metodologii de control pe sectoare , potrivit Economica.net , într-un demers care vizează aplicarea mai unitară și mai predictibilă a legislației fiscale. Inițiativa ar urma să fie construită printr-un dialog constant între ANAF și reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii, cu accent pe particularitățile fiecărui domeniu de activitate. Miza principală pentru mediul de afaceri este reducerea interpretărilor neuniforme în controale și creșterea previzibilității, prin reguli și abordări adaptate pe sectoare precum agricultura, comerțul, service-urile auto sau activitățile de pază și protecție. În practică, o astfel de metodologie sectorială poate însemna criterii de verificare mai clare, așteptări explicite privind documentele și tratamente fiscale aplicabile, precum și o raportare mai consecventă la riscurile specifice fiecărui tip de activitate. „În cadrul discuţiilor, au fost abordate mai multe teme de interes pentru mediul de afaceri, fiind agreate următoarele direcţii prioritare: elaborarea unor metodologii de control pe domenii de activitate, printr-un dialog constant între ANAF şi reprezentanţii IMM-urilor, pentru o aplicare unitară şi predictibilă a legislaţiei fiscale, pe domenii de activitate precum: agricultură, comerţ service-uri auto, pază şi protecţie etc; propunerea unor măsuri de simplificare şi debirocratizare a declaraţiilor şi a sistemului SPV, prin modificări care să optimizeze comunicarea cu contribuabilii şi să sporească eficienţa proceselor administrative; combaterea muncii la negru şi a concurenţei neloiale, prin măsuri eficiente care să protejeze companiile corecte şi să asigure un mediu concurenţial echitabil” - scriu cei de la Economica. Pe lângă metodologiile de control, discuțiile au inclus și teme conexe care influențează direct calitatea și coerența verificărilor: simplificarea declarațiilor și debirocratizarea interacțiunii prin Spațiul Privat Virtual (SPV), dar și combaterea muncii nedeclarate și a concurenței neloiale. În paralel, a fost abordată consolidarea capacității instituționale a ANAF în contextul accelerării digitalizării, inclusiv prin asigurarea unei structuri de personal adecvate și profesionalizate și prin analizarea posibilității unor programe de internship pentru elevi și tineri, în baza unui cadru legal. [...]