Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Miliardarii americani își diversifică tot mai agresiv rezidența și cetățenia , pe fondul riscurilor fiscale și politice din SUA, iar țări precum Noua Zeelandă, Costa Rica sau Thailanda încep să culeagă beneficii directe din acest val, potrivit HotNews . Cazul lui Peter Thiel , cofondator PayPal și Palantir Technologies, care s-a mutat în Argentina, și-a înscris copiii la școală și a cumpărat o locuință într-un cartier foarte bogat din Buenos Aires, este prezentat ca exemplu al unui tipar mai larg: America rămâne o „investiție” importantă pentru cei foarte bogați, dar tot mai mulți își construiesc un „plan B”, potrivit Business Insider. „Diversificarea suverană”: pașapoarte, regimuri fiscale și o jurisdicție de rezervă Charlie Garcia, fondatorul clubului R360 (pentru centimilionari), descrie fenomenul drept „diversificare suverană”, adică extinderea opțiunilor dincolo de o singură țară, prin: deținerea de pașapoarte multiple; acces la regimuri fiscale multiple; cel puțin o jurisdicție „Plan B” în emisfera sudică. 142.000 de persoane cu avere mare au migrat în 2025, un record Migrația persoanelor cu avere netă mare (definite ca având active lichide de peste 1 milion de dolari) a atins un nivel record în 2025: 142.000 de persoane s-au mutat în alte țări, potrivit firmei Henley & Partners . Estimarea este că numărul va depăși 165.000 în acest an. Cine câștigă din acest trend: țări care concurează pentru „epicentrul” miliardarilor Mai multe destinații își ajustează politicile pentru a atrage capital și rezidenți foarte bogați. HotNews notează că: Noua Zeelandă a văzut o creștere bruscă a aplicațiilor din SUA după relaxarea regulilor pentru viza „de aur” (oficial, viza de rezidență „Active Investor Plus”); Costa Rica și Thailanda au raportat, de asemenea, creșteri ale numărului de migranți cu venituri mari. De ce pleacă: presiune fiscală și riscuri politice, plus temeri „existențiale” Pentru familiile foarte bogate, miza principală este să aibă opțiuni, iar regimul de taxe este un stimulent major, potrivit lui Garcia. În California, legiuitorii iau în calcul supunerea la vot a unui impozit excepțional de 5% pe averea netă a miliardarilor care locuiesc în stat. În New York a fost adoptat un impozit pentru locuințele secundare de lux. Pe lângă fiscalitate, sunt invocate și preocupări legate de scena politică, dar și amenințări globale, de la evoluția inteligenței artificiale până la riscul unei escaladări nucleare. Argentina, o alegere atipică, dar utilă ca „ușă deschisă” Garcia consideră Argentina o destinație neobișnuită, având în vedere istoricul de inflație, crize valutare, controale de capital și schimbări legislative bruște. Totuși, logica pentru miliardari nu este ca țara să devină „următorul Miami”, ci să funcționeze ca o opțiune suplimentară — o jurisdicție de rezervă, păstrată „deschisă” pentru orice eventualitate. [...]
AUR vrea să introducă o scutire de impozit pentru chiria plătită de angajatori studenților angajați , printr-o modificare a Codului Fiscal, cu un plafon de 1.000 de lei pe lună, potrivit News . Măsura ar crea o nouă facilitate fiscală condiționată, cu impact direct asupra costurilor salariale și a obligațiilor de verificare pentru angajatori. Ce prevede inițiativa și cui i se aplică AUR anunță că a depus în Parlament o inițiativă legislativă care introduce un „regim fiscal neimpozabil” pentru chiria suportată de angajatori în cazul studenților angajați cu vârsta de până la 26 de ani. Proiectul, inițiat de deputatul AUR Bogdan Velcescu , stabilește un plafon de 1.000 de lei lunar pentru contravaloarea chiriei care ar urma să fie tratată ca venit neimpozabil. Modificarea propusă în Codul Fiscal și condițiile de acordare Concret, proiectul prevede completarea art. 76 alin. (4) din Codul Fiscal , astfel încât contravaloarea chiriei, în limita plafonului, să fie considerată venit neimpozabil pentru salariații studenți. Facilitatea ar putea fi acordată doar dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții, conform textului citat de News: beneficiarul nu deține o locuință în proprietate sau în folosință în localitatea în care lucrează; există un contract de închiriere încheiat legal ; verificarea documentelor justificative revine angajatorului. De ce contează: efecte fiscale și obligații operaționale pentru angajatori Dincolo de sprijinul invocat pentru studenți, propunerea are o componentă de reglementare fiscală: dacă ar fi adoptată, ar extinde lista veniturilor neimpozabile și ar introduce, în practică, un mecanism în care angajatorul trebuie să colecteze și să verifice documente (condiții de locuire și contract de închiriere) înainte de a aplica facilitatea. În expunerea de motive, AUR susține că pentru mulți studenți care lucrează în timpul facultății costul chiriei a devenit principalul obstacol în menținerea echilibrului între studii și muncă și că presiunea financiară „crește riscul abandonului universitar”. Context: argumentele inițiatorului Deputatul Bogdan Velcescu afirmă că a ajuns la această propunere după discuții cu studenți, menționând dificultatea de a acoperi simultan „salariul de student” și chiria în centre universitare precum București, Iași, Cluj și Timișoara. Ce urmează Inițiativa a fost depusă în Parlament; materialul News nu precizează calendarul dezbaterilor sau șansele de adoptare și nici impactul bugetar estimat al măsurii. [...]
ANAF a intensificat controalele pe prețuri de transfer, iar verificările pe tranzacții intra-grup de peste 199,1 miliarde lei au dus la obligații fiscale suplimentare de circa 655 milioane lei , potrivit Economica . Miza pentru companii este una de reglementare și conformare: autoritatea fiscală indică explicit că țintește situațiile în care tranzacțiile cu afiliați pot diminua baza impozabilă în România sau pot genera pierderi fiscale nejustificate. În perioada iunie 2025 – mai 2026, ANAF a derulat controale fiscale axate pe prețurile de transfer (prețurile practicate între persoane afiliate), iar în intervalul iunie 2025 – aprilie 2026 au fost verificați 152 de contribuabili. Selecția a vizat, în general, societăți cu volume semnificative de tranzacții intra-grup, pierderi recurente sau profitabilitate redusă față de companii comparabile din aceeași industrie. Ce sume a stabilit ANAF și de unde vin ajustările Din obligațiile suplimentare de aproximativ 655 milioane lei stabilite în urma controalelor, peste 386 milioane lei reprezintă impozit pe profit. În plus, ajustările de prețuri de transfer au generat separat aproximativ 179 milioane lei impozit pe profit suplimentar, adică aproape 46% din totalul impozitului pe profit suplimentar stabilit în urma verificărilor. La nivelul bazei impozabile, ANAF arată că aceasta a fost majorată cu peste 3,38 miliarde lei, din care aproximativ 2,21 miliarde lei provin direct din ajustări de prețuri de transfer. Valoarea totală a ajustărilor efectuate în cadrul controalelor fiscale a fost de aproximativ 2,27 miliarde lei. Controalele au influențat și pierderile fiscale declarate: pierderile fiscale ale societăților verificate au fost reduse cu aproximativ 1,79 miliarde lei, dintre care aproape 886 milioane lei provin din ajustări de prețuri de transfer. Ce au urmărit inspectorii în controalele pe tranzacții intra-grup ANAF precizează că verificările au analizat structura, valoarea și natura tranzacțiilor derulate atât cu persoane afiliate, cât și cu persoane independente, pentru a evalua impactul tranzacțiilor intra-grup asupra rezultatului fiscal. Printre elementele verificate s-au numărat: justificarea economică a tranzacțiilor; documentarea serviciilor intra-grup achiziționate; profilul funcțional al companiilor (funcții, active, riscuri); structura bazei de cost și a veniturilor aferente tranzacțiilor; nivelul marjelor de profitabilitate aplicate asupra bazei de cost; politicile de alocare și refacturare a costurilor; coerența dintre documentația de prețuri de transfer și conduita efectivă a părților. În mai multe cazuri, inspectorii au constatat costuri semnificative din tranzacții intra-grup fără justificare economică suficientă sau fără documente suport clare privind serviciile, beneficiul economic ori necesitatea lor pentru activitatea din România. Contestații: cât s-a confirmat din deciziile ANAF O parte importantă a rezultatelor a fost menținută și în procedurile administrative de contestare. Valoarea totală a impozitului pe profit contestat a fost de aproximativ 324 milioane lei, din care peste 141 milioane lei au vizat ajustări de prețuri de transfer. Din totalul sumelor contestate, aproximativ 193 milioane lei (aproape 60%) au fost respinse, iar valoarea sumelor admise a fost de aproximativ 260.000 lei. ANAF interpretează aceste rezultate ca un indiciu că selecția contribuabililor a fost susținută de analiza de risc și că constatările au avut bază în documentele și datele analizate. Unde s-au concentrat cele mai mari ajustări Ajustările sunt concentrate la un număr restrâns de contribuabili: primele 15 companii analizate reprezintă aproximativ 64% din valoarea totală a ajustărilor, iar primele 10 companii cumulează aproximativ 60%. Sectoarele în care au fost identificate cele mai importante ajustări includ: producția și distribuția de componente auto; producția și distribuția de produse petroliere; producția industrială de echipamente și componente mecanice; industria textilă; sectorul imobiliar; servicii de transport. Ce transmite ANAF companiilor ANAF susține că obiectivul controalelor nu este sancționarea tranzacțiilor intra-grup în sine, ci identificarea situațiilor în care acestea sunt folosite pentru diminuarea bazei impozabile din România sau pentru înregistrarea nejustificată de pierderi fiscale. Recomandarea către contribuabili este documentarea „completă și contemporană” a tranzacțiilor intra-grup și alinierea politicilor de prețuri de transfer la realitatea economică și operațională, pentru reducerea riscurilor fiscale și creșterea conformării voluntare. [...]
Rata șomajului rămâne ridicată la tineri, deși numărul total de șomeri a scăzut față de martie , arată datele citate de Economica , pe baza statisticii oficiale transmise prin Agerpres . În aprilie 2026, numărul șomerilor (15–74 ani) a fost estimat la 512.100 de persoane, în scădere față de luna precedentă (533.800), dar peste nivelul din aprilie 2025 (501.900). Din perspectivă economică, combinația dintre scăderea lunară și creșterea anuală sugerează o îmbunătățire pe termen scurt, dar o presiune mai mare pe piața muncii față de anul trecut. Diferențe pe sexe: șomaj ușor mai mare la femei În perioada analizată, rata șomajului la femei a fost cu 0,1 puncte procentuale peste cea a bărbaților: 6,3% la femei, respectiv 6,2% la bărbați. Tinerii rămân punctul vulnerabil al pieței muncii Nivelul care „reține în continuare atenția”, potrivit sursei citate, este rata șomajului în rândul tinerilor (15–24 ani) , de 28,8%, înregistrată în perioada ianuarie–martie 2026. Adulții (25–74 ani): rată mai mică, dar majoritari în totalul șomerilor Pentru categoria 25–74 ani, rata șomajului a fost estimată la 4,9% în aprilie 2026 (4,8% la bărbați și 5% la femei). Ca volum, șomerii din această categorie reprezintă 73,3% din totalul șomerilor estimați pentru aprilie 2026, ceea ce indică faptul că, deși riscul de șomaj este mult mai mare la tineri, cea mai mare parte a șomajului ca număr absolut se regăsește în rândul adulților. [...]
Conducerea BNR avertizează că acuzațiile despre ROBOR pot afecta independența politicii monetare , într-un moment în care Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între bănci la stabilirea indicelui, potrivit Economedia . Cristian Popa , membru al Consiliului de administrație al BNR, a susținut că ROBOR s-a poziționat „în ultimii 30 de ani” în jurul ratei-cheie, în interiorul coridorului format de facilitatea de depozit și cea de credit, iar evoluția lui trebuie citită împreună cu contextul macroeconomic și cu lichiditatea din piață. În opinia sa, creșterea ROBOR din 2021–2022 a fost sincronizată cu mișcări similare din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia) și cu majorările de dobândă operate de marile bănci centrale, pe fondul inflației. De ce contează: ancheta de concurență riscă să se suprapună peste deciziile de dobândă Oficialul BNR a argumentat că ROBOR a crescut „în mare parte” pentru că banca centrală a crescut dobânda-cheie în lupta cu inflația, în cadrul mandatului de stabilitate a prețurilor. În acest context, căutarea unor „vinovați” pentru creșterea ROBOR ar pune în discuție independența băncii centrale, pe care Popa o descrie drept esențială pentru stabilirea dobânzilor și, implicit, pentru controlul inflației. „Ne afectează pe noi, la Banca Centrală, pentru că se pune în discuţie, până la urmă, independenţa băncii centrale.” Cum descrie BNR mecanismul ROBOR: indice „transparent”, format pe o piață Popa a insistat că ROBOR este un indice calculat zilnic „în mod transparent”, pe baza cotațiilor a 10 contributori, și a comparat formarea prețului cu mecanismele de pe bursă (cotații de cumpărare și vânzare). În aceeași logică, a spus că transparența și schimbul de informații sunt elemente structurale în formarea prețurilor pe piețele financiare și că mecanismele indicilor de referință nu ar trebui, prin ele însele, să ducă la prezumția unei coordonări anticoncurențiale. „Simplul fapt că o instituţie verifică ulterior dacă propriile cotaţii sunt afişate şi accesibile, nu demonstrează existenţa unor practici anticoncurenţiale.” Context: investigația Consiliului Concurenței și pașii următori Investigația Consiliului Concurenței a început în 2022, după controale inopinate la mai multe bănci, pe fondul unor niveluri ale ROBOR considerate neobișnuit de ridicate. Raportul (500 de pagini și 300 de anexe) a fost transmis celor zece bănci vizate pe 6 aprilie; acestea au 30 de zile pentru observații, după care urmează audieri. O decizie finală era așteptată înainte de finele primului semestru, conform informațiilor prezentate. În aprilie, președintele autorității de concurență, Bogdan Chirițoiu, a declarat că investigația nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor și că eventualele amenzi ar fi „substanțiale”, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. În același subiect, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis recent o poziție critică față de premisele anchetei și a avertizat că orice concluzie care ar trata creșterea ROBOR drept practică neconcurențială ar ajunge, implicit, să vizeze deciziile de politică monetară ale BNR. Pentru context suplimentar, Economedia trimite la articolul „BNR, săgeți către Consiliul Concurenței în ancheta ROBOR. Isărescu: Nu trebuia să ridicăm rata de politică monetară? Nu avem dreptul ăsta? Ne apărăm, cu tărie, piața monetară” . [...]
Un control al ANAF a descoperit un prejudiciu de 8,8 milioane de lei din TVA potrivit Agenției Naționale de Administrare Fiscală , după ce inspectorii antifraudă au finalizat verificările la o societate din județul Prahova care desfășura activități în domeniul comerțului cu autoturisme second-hand. Conform comunicatului instituției, cazul a fost identificat în urma monitorizării transporturilor de mărfuri prin sistemul Ro eTransport, unde au fost observate indicii privind existența unui risc fiscal semnificativ. În urma controlului, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a stabilit că firma verificată a achiziționat din alte state membre ale Uniunii Europene un număr de 435 de autoturisme, cu o valoare cumulată de peste 40 de milioane de lei. Ulterior, vehiculele au fost revândute către persoane fizice și companii fără aplicarea corectă a regimului de TVA prevăzut de legislația fiscală pentru astfel de tranzacții. Inspectorii susțin că societatea ar fi utilizat în mod deliberat un regim fiscal necorespunzător pentru a obține un avantaj comercial și fiscal în raport cu concurența. Principalele constatări ale controlului: prejudiciu estimat la 8,8 milioane de lei reprezentând TVA; 435 de autoturisme achiziționate intracomunitar; valoarea tranzacțiilor a depășit 40 de milioane de lei; 60 de autoturisme au fost vândute cu încasarea contravalorii în numerar, cu încălcarea normelor de disciplină financiară; amendă contravențională de 1.226.863 de lei aplicată societății. ANAF mai precizează că există suspiciuni rezonabile potrivit cărora administratorul de drept al societății ar fi fost coordonat de persoane implicate anterior în scheme similare de fraudă fiscală. În acest context, inspectorii au constatat elemente care pot indica săvârșirea unor infracțiuni în domeniul financiar-fiscal, motiv pentru care cazul urmează să fie înaintat organelor de urmărire penală competente. Instituția atrage atenția că astfel de practici afectează piața autoturismelor second-hand prin distorsionarea concurenței și prin dezavantajarea comercianților care respectă obligațiile fiscale. ANAF subliniază că nedeclararea taxelor și impozitelor poate atrage consecințe administrative, contravenționale și penale și reafirmă importanța respectării legislației fiscale pentru menținerea unui mediu economic echitabil. [...]
ANAF pregătește actualizarea Formularului 216, folosit pentru declararea și plata impozitului special pe lux , ceea ce înseamnă o schimbare operațională directă pentru contribuabilii vizați – în special proprietarii de vile și alte imobile de valoare mare – care își îndeplinesc obligațiile prin acest formular, potrivit HotNews . Actualizarea vizează Formularul 216, documentul utilizat pentru declararea și plata impozitului special pe lux. În forma prezentată de publicație, accentul cade pe proprietarii de „vile și alte imobile de valoare mare”, fără alte detalii despre modificările concrete care ar urma să fie introduse în formular. Pentru context, aceeași informație este preluată și de StartupCafe.ro, unde poate fi consultată continuarea materialului: StartupCafe.ro . În lipsa unor precizări suplimentare în textul disponibil despre conținutul exact al actualizării (ce câmpuri se schimbă, de când se aplică sau dacă apar obligații noi), impactul imediat pentru contribuabili rămâne, deocamdată, la nivel de semnal: formularul folosit pentru conformare fiscală urmează să fie modificat și va trebui urmărită forma finală și momentul intrării în vigoare. [...]
Un nou șoc energetic riscă să țină inflația ridicată în Europa , chiar și în scenariul în care conflictul din Orientul Mijlociu s-ar încheia rapid, avertizează economistul-șef al Băncii Centrale Europene (BCE), Philip Lane , potrivit Wall-Street . Mesajul este relevant pentru companii și consumatori deoarece indică presiuni prelungite pe costuri, dincolo de scumpirea inițială a energiei. De ce ar putea persista scumpirile, chiar dacă petrolul se corectează Lane spune că, deși istoric prețul petrolului a revenit după episoade de creșteri bruște, de data aceasta costurile cu energia ar putea rămâne ridicate mai mult timp. Motivele invocate țin de refacerea stocurilor și de eforturile țărilor de a-și diversifica „mixul energetic” (combinația de surse de energie folosite). În acest context, oficialul BCE atrage atenția asupra „efectelor de a doua rundă” – adică scumpiri care se propagă din energie către alte bunuri și servicii și care pot rămâne în economie chiar dacă șocul inițial începe să se atenueze. „Chiar dacă șocul energetic inițial începe să se inverseze, efectele de a doua rundă vor persista pentru o vreme.” Implicații pentru dobânzile din zona euro: piețele văd mai multe majorări decât economiștii După creșterea prețurilor pe fondul șocului energetic, piețele financiare pariază pe două majorări ale dobânzilor din partea BCE și estimează la aproximativ 50% șansele unei a treia majorări în următorul an, notează materialul, citând Reuters. În paralel, un sondaj Reuters indică o poziție mai prudentă în rândul economiștilor: aceștia anticipează două majorări, urmate de o reducere a dobânzilor la mijlocul anului 2027. Lecția BCE: recunoașterea șocului, fără reacții exagerate Lane a mai spus că șocurile energetice pot declanșa mecanisme „neliniare” care amplifică scumpirile, dar a subliniat că situația nu este identică cu cea de acum patru ani, când întreruperile de aprovizionare asociate războiului din Ucraina și cererea puternică de după redeschiderea post-Covid au împins inflația în sus. În viziunea sa, băncile centrale trebuie să recunoască șocurile substanțiale și potențialul lor impact asupra inflației, însă să evite reacțiile disproporționate în politica monetară. Un punct cheie rămâne ancorarea așteptărilor: BCE vrea să prevină formarea unei convingeri persistente că inflația va rămâne „prea mare pentru prea mult timp”, ceea ce ar putea influența deciziile de preț și salarii în economie. [...]
România rămâne în zona țărilor cu cele mai mici venituri nete la un salariu mare , ceea ce indică o povară fiscală ridicată pentru angajații cu câștiguri mari, potrivit unei sinteze publicate de Antena 3 , pe baza unei analize Euronews Business . Comparația folosește un scenariu standard: 100.000 de euro brut/an, persoană necăsătorită, fără copii. Unde se poziționează România în clasament În acest scenariu, România este sub pragul de 60.000 de euro net/an, cu 58.500 de euro , fiind menționată printre statele în care „statul ia cel mai mult din venituri” la acest nivel salarial. În aceeași zonă apar și Portugalia (57.000 de euro), iar peste 60.000 de euro sunt, între altele, Polonia (60.225 de euro), Olanda (60.500 de euro), Lituania (60.500 de euro), Croația (61.000 de euro) și Luxemburg (61.500 de euro). La extrema cealaltă, diferențele sunt mari: netul variază între 50.750 de euro în Belgia și 86.930 de euro în Bulgaria (cea mai avantajoasă din eșantionul de 31 de țări analizate, care include statele UE plus Marea Britanie, Elveția, Norvegia și Turcia). Estul Europei, avantaj la net; Vestul și Nordul, taxe mai grele Analiza citată arată o tendință regională: Europa de Est permite, în general, păstrarea unei părți mai mari din brut , pe fondul unor sisteme de impozitare mai simple, cote maxime mai reduse sau contribuții sociale plafonate. În schimb, în Europa de Vest și de Nord netul este mai mic la același brut, pe fondul impozitării progresive (impozit pe venit care crește odată cu venitul), al contribuțiilor sociale și al altor taxe. În topul veniturilor nete la 100.000 de euro brut/an apar, după Bulgaria, Estonia (74.400 de euro), Cehia (72.800 de euro), Malta (72.500 de euro), Elveția (70.500 de euro) și Cipru (70.300 euro). Marile economii: Marea Britanie conduce, Germania și Italia rămân jos Dintre cele cinci mari economii europene, Regatul Unit are cel mai mare venit net în acest scenariu, cu 69.900 de euro . Spania (64.200 de euro) și Franța (63.000 de euro) sunt la mijloc, în timp ce Germania (57.900 de euro) și Italia (56.700 de euro) sunt la coada acestui grup. La polul opus al întregului clasament, Belgia (50.750 de euro) este urmată de Danemarca (51.500 de euro) și Suedia (52.000 de euro). Context: cât de „mare” este, de fapt, un brut de 100.000 de euro Antena 3 mai notează, citând date OECD pentru 2025, că Elveția este singura țară europeană unde salariul mediu brut anual pentru o persoană singură, fără copii, depășește 100.000 de euro (107.487 euro). În UE, Luxemburg are cel mai ridicat salariu mediu (77.844 euro), iar în multe state salariile medii sunt sub 50.000 de euro. Tot potrivit raportului OCDE „Taxing Wages 2026”, citat în material, salariile medii brute anuale variază între 18.590 de euro în Turcia și 107.487 euro în Elveția, pentru un set de 27 de țări europene (22 din UE). [...]
BNR avertizează că venitul real al populației va fi lovit în S1/2026 de consolidarea bugetară și inflația ridicată , iar efectul se vede deja în slăbirea puterii de cumpărare și în scăderea PIB, potrivit Ziarul Financiar . În minuta ședinței de politică monetară din mai, banca centrală notează că puterea de cumpărare a continuat să se erodeze în primul trimestru din 2026, pe fondul încetinirii creșterii veniturilor și al nivelului încă înalt al inflației. În același timp, PIB-ul a scăzut, „mai ales pe seama descreșterii consumului privat”, ceea ce indică o frânare a principalului motor al economiei. Ce transmite BNR despre următoarele luni Mesajul central al BNR este că presiunea asupra veniturilor reale nu s-a încheiat. Instituția anticipează că activitatea economică va „resimți intens” în prima jumătate a anului impactul măsurilor de consolidare bugetară (adică reducerea deficitului prin tăieri de cheltuieli și/sau creșteri de venituri fiscale) și al dinamicii ridicate a inflației, cu efect prioritar asupra venitului disponibil real al populației. Când ar putea veni redresarea și de ce contează BNR vede o redresare „ulterior, mai cu seamă în 2027”, în principal pe fondul utilizării fondurilor europene, în special cele din PNRR , dar și în contextul unei posibile detensionări a conflictului din Orientul Mijlociu și al revigorării cererii externe. „Activitatea economică se va redresa ulterior, mai cu seamă în 2027, în principal pe fondul utilizării fondurilor europene, îndeosebi a celor din programul PNRR, precum şi în contextul detensionării conflictului din Orientul Mijlociu şi al revigorării cererii externe.“ Pentru companii, semnalul este că cererea internă poate rămâne sub presiune pe termen scurt, într-un context în care consumul privat a început deja să tragă economia în jos, iar revenirea este împinsă mai degrabă spre 2027 decât spre finalul lui 2026. [...]
Exporturile Coreei de Sud sunt estimate să fi crescut în mai pentru a 12-a lună consecutivă , pe fondul unui nou val de cerere pentru semiconductori alimentat de investițiile globale în inteligență artificială, arată un sondaj citat de Reuters . Potrivit medianei prognozelor a nouă economiști, exporturile ar fi urcat cu 48,4% față de aceeași lună din 2025. Ar fi un ritm ușor peste aprilie (+48,0%), dar sub saltul din martie (+50,2%), cel mai puternic avans din august 1988. Exporturile cresc neîntrerupt din iunie 2025 și au intrat pe creșteri de două cifre din decembrie. Semiconductori: motorul principal al accelerării Economiștii intervievați anticipează că dinamica exporturilor rămâne solidă și în trimestrul al doilea, în condițiile în care vânzările de cipuri sunt susținute de „boom-ul” investițiilor în AI. Stephen Lee, economist la Meritz Securities din Seul , a spus că evoluția este în linie cu așteptările de accelerare în T2 față de T1, însă ritmul este „chiar mai puternic”. Un indiciu suplimentar vine din datele preliminare: în primele 20 de zile din mai, exporturile au sărit cu 64,8% față de anul anterior, în timp ce vânzările de semiconductori au crescut de peste trei ori. Importuri și inflație: presiuni din energie și cerere Sondajul indică și o creștere a importurilor de 21,5% în mai, față de aceeași perioadă a anului trecut, peste aprilie (+16,7%) și cel mai rapid ritm din august 2022. În paralel, inflația de consum este văzută accelerând la 3,0% în mai, de la 2,6% în aprilie, ceea ce ar marca cea mai mare creștere anuală din martie 2024, pe fondul prețurilor ridicate la petrol. Ce urmează Coreea de Sud urmează să publice datele comerciale pentru luna mai luni, 1 iunie, la ora 9:00, ora locală (03:00, ora României). [...]
Piața smartphone-urilor din SUA se contractă, iar presiunea se mută pe segmentul mediu , unde scăderile sunt mult mai abrupte decât la vârf sau la modelele ieftine, potrivit unei analize Omdia citate de GSMArena . În T1 2026, piața a scăzut cu 3% față de aceeași perioadă din 2025, până la 33,4 milioane de unități. Declinul vine pe fondul a două efecte cumulate: producătorii au accelerat formarea stocurilor în T1 2025, anticipând tarife de import care urmau să fie impuse de administrația Trump , iar în 2026 cererea începe să resimtă scumpirea continuă a cipurilor de memorie și o încetinire „semnificativă” a achizițiilor de smartphone-uri. Un factor operațional a amplificat presiunea din trimestru: lansări întârziate, care au comprimat vânzările efective (sell-through) în T1. Exemplul dat este seria Galaxy S26, apărută cu circa o lună mai târziu decât în 2025, ceea ce a influențat dinamica livrărilor între branduri în segmentul premium. Segmentul mediu, cel mai vulnerabil Datele Omdia indică o polarizare tot mai accentuată a pieței: modelele ieftine și cele premium par mai rezistente decât zona de mijloc, care pierde teren rapid. Sub 300 de dolari: +8% 800+ dolari: -1% 300–599 dolari: -19% 600–700 dolari: -6% Pentru industrie, mesajul este că „miezul” pieței – unde se află volumele tradiționale – este cel mai expus la combinația dintre prețuri mai mari la componente și consumatori mai prudenți. Cine câștigă și cine pierde în T1 2026 Apple și-a păstrat poziția de lider, dar livrările au scăzut cu 3% față de T1 2025. În interiorul portofoliului, seria iPhone 17 a reprezentat 70% din toate livrările Apple, iar lansarea mai târzie a seriei Galaxy S26 ar fi ajutat Apple să capteze mai multe livrări în zona premium, pe fondul migrării consumatorilor către iPhone 17. Samsung a rămas pe locul al doilea, însă cu o scădere de 5% an la an. Totuși, seria Galaxy S26 a avut o performanță relativ solidă la nivel de interes inițial: precomenzile au crescut cu 25% față de gama Galaxy S25, deși lansarea întârziată a tras în jos rezultatul trimestrial. Motorola a fost singurul producător cu creștere: +18% livrări față de T1 2025, susținute în principal de portofoliul actualizat Moto G, care a depășit 70% din livrările companiei. Google a înregistrat un recul de 7%, pe fondul stagnării vânzărilor seriei Pixel 10; lansarea timpurie a Pixel 10a nu a compensat performanța mai slabă a seriei principale. Ce urmează: contracție estimată pentru întregul an Omdia vede drept direcție de răspuns o colaborare mai strânsă cu operatorii locali și promoții legate de abonamente, pentru a reduce impactul scumpirii componentelor asupra prețului plătit de consumatori. La nivel de perspectivă, analiștii anticipează o contracție de 4% a pieței americane de smartphone-uri pentru întregul an 2026. [...]