Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Reducerea accizei la motorină la 25% ar putea împinge din nou prețul sub 10 lei/l în unele stații , dacă operatorii transferă integral scăderea fiscală în prețul la pompă, potrivit Profit . Mecanismul prevăzut de Legea nr. 162/2026 majorează, în a doua etapă, reducerea accizei de la 20% la 25%. Concret, acciza ar urma să scadă cu 0,701 lei/l, respectiv 0,85 lei/l cu TVA aferentă, după ce în prima etapă (care se încheie luni) reducerea a fost de 0,56 lei/l, respectiv 0,68 lei/l cu TVA. Ce se vede la pompă: pragul de 10 lei/l depinde de transferul reducerii În prezent, motorina costă 10,14 lei/l în stațiile Petrom și în unele stații Socar. Dacă nu apar alte scumpiri până marți, prețul ar urma să coboare la 9,97 lei/l, adică sub pragul de 10 lei/l, conform calculelor din analiză. În restul rețelelor, prețurile ar rămâne peste 10 lei/l, în scenariul prezentat: OMV, Rompetrol și MOL: 10,03 lei/l Lukoil: 10,23 lei/l Publicația notează că unele companii ar putea transfera integral efectul reducerii accizei (cum s-a întâmplat în prima etapă la OMV Petrom sau MOL), altele ar putea ieftini mai agresiv (exemplul Rompetrol) sau, dimpotrivă, ar putea să nu transfere integral reducerea (cazul Lukoil). De ce a crescut reducerea la 25% și cum funcționează mecanismul Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , explică faptul că mecanismul funcționează gradual, în funcție de evoluțiile din piața internațională, iar în ultimele două săptămâni „nivelul reducerii accizei la motorină a crescut de la 20% la 25%”. „Mecanismul prevăzut de Legea nr.162/2026 funcționează gradual, în funcție de evoluțiile din piața internațională. În contextul presiunilor din ultimele două săptămâni, nivelul reducerii accizei la motorină a crescut de la 20% la 25%. Este o intervenție temporară și calibrată, menită să reducă o parte din presiunea fiscală asupra prețului, în limitele în care aceasta poate fi absorbită de piață și transmisă mai departe în economie.” Actualizarea pentru prima jumătate a lunii septembrie reflectă, potrivit datelor citate, o variație a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) de +45,65% și o variație a prețului mediu standard (VM) de +25,45%, ceea ce „impune, conform formulei legale”, extinderea reducerii la 25% din nivelul de bază din Codul fiscal. Legea prevede că, în următoarele trei luni, acciza la motorină va fi scăzută de două ori pe lună, cu procente între 5% (14 bani/l) și 25% (70 bani/l), în funcție de cea mai mică creștere procentuală dintre cotațiile internaționale Platts și prețul mediu la pompă. Benzina nu intră în schemă Reducerea de acciză vizează doar motorina, iar prețul benzinei „nu a fost influențat”, menționează sursa. În București, cea mai ieftină benzină este în rețeaua Petrom și într-o stație Socar (Vasile Lascăr) la 9,51 lei/l, în timp ce în stațiile OMV și Lukoil ajunge la 9,57 lei/l. În paralel, analiza amintește că, pe termen mai lung, analiștii internaționali anticipează o iarnă dificilă pentru Europa pe fondul unei posibile „crize a motorinei”, pe fondul scăderii ofertei globale și al tensiunilor geopolitice, într-un context în care Europa rămâne vulnerabilă din cauza capacității insuficiente de rafinare și a dependenței de importuri. [...]
România rămâne „țară de imigrare”, dar populația rezidentă continuă să scadă , pe fondul unui spor natural puternic negativ, arată datele Institutului Național de Statistică , citate de G4Media . La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de 19,041 milioane de persoane, cu 1.829 mai puține decât la 1 ianuarie 2025. Scăderea vine „în principal” din sporul natural negativ (diferența dintre născuți-vii și decedați), de 104.100 persoane în 2025, în timp ce migrația internațională a avut un sold pozitiv de 102.200 persoane. Cu alte cuvinte, imigrația a crescut, dar nu a reușit să acopere declinul demografic generat de natalitate și mortalitate. Migrația: plus pe total, cu bărbații majoritari la intrări și ieșiri INS indică faptul că, în 2025, numărul imigranților l-a depășit pe cel al emigranților cu 102.200 persoane, ceea ce menține România în categoria țărilor de imigrare. Totuși, acest plus nu a compensat pierderea din sporul natural. În același an, bărbații au fost majoritari atât în rândul emigranților (57,9%), cât și în rândul imigranților (58,6%). Îmbătrânirea demografică se accentuează Datele INS arată o continuare a îmbătrânirii populației: ponderea populației de 65 de ani și peste a urcat de la 20,3% (2025) la 20,5% (1 ianuarie 2026); ponderea populației de 0–14 ani a scăzut de la 15,4% (1 ianuarie 2025) la 15,1% (1 ianuarie 2026); indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 131,3 la 135,9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere. Raportul de dependență demografică (numărul de persoane tinere și vârstnice raportat la 100 de persoane adulte) a scăzut ușor, de la 55,6 la 55,2. Structura populației: urban în creștere ușoară, femeile în scădere marginală La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă din mediul urban era de 9,792 milioane de persoane, în creștere cu 0,2% față de 1 ianuarie 2025. Populația feminină era de 9,744 milioane, în scădere cu 0,1% față de aceeași dată a anului precedent. INS precizează că populația rezidentă include persoanele (cu cetățenie română, străină sau fără cetățenie) cu reședința obișnuită în România de cel puțin 12 luni, iar în contextul conflictului din Ucraina sunt incluși și cetățenii ucraineni cu protecție temporară. Datele pentru 1 ianuarie 2026 sunt provizorii și urmează să fie revizuite în decembrie 2026. [...]
Decizia Curții Supreme din SUA obligă la rambursări de taxe vamale, dar câștigul companiilor germane depinde de cine a plătit efectiv. Potrivit Focus , SUA trebuie să returneze miliarde de dolari după ce instanța a declarat nelegale o parte dintre tarifele impuse de președintele Donald Trump, iar efectul pentru grupuri precum DHL, Siemens Healthineers și Daimler Truck variază de la un plus temporar de numerar până la revizuiri în sus ale prognozelor. Miza financiară: rambursări mari, impact inegal în profit În total, ar urma să fie returnate 166 miliarde de dolari (aprox. 763 miliarde lei) din încasări vamale afectate. Publicația notează că autoritatea vamală americană (CBP) a acceptat deja spre procesare cereri de rambursare de 129 miliarde de dolari (aprox. 594 miliarde lei), în special pentru tarife impuse în baza International Emergency Economic Powers Act. Pentru companiile germane, rambursarea nu înseamnă automat profit mai mare. Elementul decisiv este cine a virat taxa către statul american: producătorul, importatorul, comerciantul sau un intermediar logistic. Dacă firma a plătit „în numele” clientului și a refacturat costul, banii se întorc, dar trebuie mai departe restituiți. Cine câștigă și cine doar „încasează și pasează” banii Cazurile prezentate arată diferențe clare între efectul în numerar și efectul în rezultate: DHL a înregistrat în trimestrul al doilea rambursări de 416 milioane euro , însă o parte importantă trebuie returnată clienților , deoarece compania achitase taxele pentru expedieri în numele acestora și le refacturase. Consecința: impact redus asupra profitului , chiar dacă fluxul de numerar crește temporar. Siemens Healthineers a primit peste 200 milioane euro net în actualul an financiar și a majorat prognoza de câștig cu 15 cenți pe acțiune , semn că aici rambursarea se vede direct în perspectivă de profit. Daimler Truck și-a îmbunătățit, la rândul său, estimările: EBIT-ul ajustat pentru 2026 este acum anticipat între 3,6 și 4,1 miliarde euro , iar mijlocul intervalului urcă cu 400 milioane euro . Compania invocă atât vânzări mai mari așteptate în America de Nord, cât și o povară vamală mai mică ; potrivit informațiilor citate de publicație din Handelsblatt, o parte semnificativă a revizuirii ar veni din relaxarea efectelor tarifare. Riscul rămâne: nu toate tarifele sunt acoperite de hotărâre Rambursările nu închid problema barierelor comerciale. Focus arată că tarifele pe oțel, aluminiu, automobile și anumite piese auto se bazează pe alte temeiuri legale, în special Section 232 din Trade Expansion Act, și nu sunt automat atinse de decizia Curții Supreme. În acest context, pentru Mercedes-Benz , Handelsblatt estimează că tarifele ar putea reduce profitul din 2026 cu aproape 1,5 miliarde euro , chiar dacă ar exista și rambursări pe alte componente. Context: un nou conflict tarifar poate escalada rapid Articolul indică și un semnal de risc operațional pentru companii: volatilitatea deciziilor politice. După eșecul discuțiilor Washington–Ottawa, SUA au introdus din 22 august tarife de 50% pentru bunuri canadiene de circa 20 miliarde dolari (aprox. 92 miliarde lei). Canada a anunțat pe 25 august contramăsuri echivalente, cu aplicare de la 8 septembrie , vizând, potrivit Reuters, inclusiv oțel, aluminiu, utilaje și bunuri de consum. Concluzia pentru companii este că, dincolo de rambursările punctuale, planificarea financiară rămâne expusă la schimbări bruște de politică comercială, iar efectul în profit depinde mai puțin de suma „recuperată” și mai mult de cine a suportat costul inițial al tarifelor . [...]
ANAF a schimbat regulile de operare pentru Registrul RO e-Factura, prin modificarea formularului 082 , iar efectul imediat este că fermierii persoane fizice au acum opțiunea de a solicita ieșirea din registru, potrivit HotNews . Ordinul președintelui ANAF nr. 1020/2026 a fost publicat în Monitorul Oficial marți seara și vizează formularul 082 – „Cerere privind înregistrarea sau scoaterea din Registrul RO e-Factura”. Informația a fost relatată inițial de StartupCafe.ro, citată de publicație, pe baza ordinului publicat în Monitorul Oficial. [...]
ANAF pune la dispoziție două aplicații gratuite care ajută contribuabilii să-și verifice datele din declarația D406 (SAF-T), cu scopul de a reduce riscul de notificări de neconformitate , potrivit Agerpres . Miza este una operațională: verificarea mai ușoară a informațiilor raportate prin D406 poate limita erorile care, ulterior, se pot transforma în atenționări din partea Fiscului și în timp consumat pentru corecții și clarificări. Ce anunță ANAF Conform informațiilor disponibile din material, instituția a lansat: două aplicații gratuite destinate contribuabililor; instrumente orientate spre verificarea datelor raportate în declarația D406 SAF-T; un demers care urmărește reducerea riscului de notificări de neconformitate după depunere. Articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detalii precum modul de accesare, cerințele tehnice sau tipurile de verificări efectuate de aplicații nu sunt precizate în fragmentul public. [...]
Rusia discută tot mai des despre „militarizarea” economiei, iar riscul pentru populație și companii este o redistribuire forțată a resurselor către război , potrivit unui episod video publicat de Meduza , în care jurnalistul Vladislav Gorin îl intervievează pe economistul Serghei Aleksașenko (cercetător senior la centrul analitic NEST). Ce teme economice sunt puse pe masă Materialul pornește de la mai multe subiecte cu potențial impact direct asupra economiei și finanțelor personale în Rusia: un document prezentat drept „notă analitică a Sberbank ”, publicat de hackeri, care ar descrie posibile scenarii de încheiere a războiului la scară largă dintre Rusia și Ucraina; întrebarea dacă loviturile forțelor ucrainene asupra Ozon și Wildberries ar putea declanșa o criză a sistemului bancar; posibilitatea unei înghețări a depozitelor și ce ar însemna asta pentru economiile populației; ideea de „militarizare” a economiei și opțiuni de protejare a finanțelor personale, discutate în cadrul interviului. De ce contează: semnal de risc pentru stabilitatea financiară internă Dincolo de dezbaterea politică, miza economică sugerată de discuție este una de stabilitate: dacă presiunea războiului împinge statul spre măsuri excepționale, efectele se pot vedea în funcționarea piețelor, în sectorul bancar și în accesul populației la propriile economii. Meduza nu publică în pagina episodului concluzii sau date care să confirme autenticitatea documentului atribuit Sberbank și nici nu oferă o evaluare factuală a probabilității scenariilor discutate; materialul este prezentat ca o conversație explicativă cu un economist, pe teme de risc și posibile evoluții. Contextul imediat al discuției Episodul (52 de minute) este publicat la 26 august 2026 și leagă explicit discuția despre „mobilizarea” economiei de trei teme: documentul atribuit Sberbank apărut în spațiul public, vulnerabilități legate de mari platforme de comerț online (Ozon și Wildberries) și întrebarea dacă populația ar trebui să se teamă de măsuri precum înghețarea depozitelor. În lipsa unor detalii suplimentare în textul paginii, rămâne de urmărit dacă autoritățile ruse sau instituțiile financiare vizate vor reacționa public la documentul invocat și la scenariile discutate. [...]
Cifra de afaceri din industrie a intrat pe minus în S1, semnalând o frânare în prelucrătoare , în condițiile în care scăderea de ansamblu a fost de 0,5% în termeni nominali, pe fondul unui recul de 0,9% în industria prelucrătoare , potrivit datelor INS citate de Agerpres . În același interval (1 ianuarie – 30 iunie 2026 față de perioada similară din 2025), industria extractivă a consemnat o creștere de 10,2%, însă aceasta nu a compensat scăderea din prelucrătoare la nivelul totalului industriei. Unde s-au văzut scăderile în prima jumătate a anului Pe marile grupe industriale, declinul a fost concentrat în segmentele cu profil investițional și de consum: industria bunurilor de capital: -4,8%; industria bunurilor de folosință îndelungată: -4,3%; industria bunurilor de uz curent: -0,8%. În același timp, au existat și zone de creștere: industria energetică: +14,4%; industria bunurilor intermediare: +1,7%. Iunie a adus o revenire lunară, dar cu diferențe între sectoare În luna iunie 2026 față de luna precedentă, cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali, cu 6,1% pe total, susținută de avansul din industria extractivă (+29,1%) și din industria prelucrătoare (+5,1%). La nivel de grupe industriale, creșterile au fost generalizate, cu excepția energiei: bunuri intermediare: +8,4%; bunuri de capital: +7,8%; bunuri de folosință îndelungată: +4,9%; bunuri de uz curent: +3,5%; industria energetică: -3,1%. Comparativ cu iunie 2025, industria a crescut Față de luna iunie 2025, cifra de afaceri din industrie a urcat cu 4,4% pe ansamblu, pe fondul creșterilor din industria extractivă (+49,7%) și industria prelucrătoare (+2,8%). Pe grupe industriale, dinamica a fost mixtă: creșteri: industria energetică (+28,4%), bunuri intermediare (+8,8%), bunuri de folosință îndelungată (+2,2%); scăderi: bunuri de capital (-0,8%), bunuri de uz curent (-0,5%). [...]
Eugen Rădulescu avertizează că România riscă să piardă miliarde din PNRR dacă nu adoptă rapid legi restante de ani de zile, iar consecința ar fi o deteriorare accelerată a echilibrului bugetar, într-un moment în care reducerea deficitului rămâne fragilă, potrivit Economedia . Economistul Eugen Rădulescu (consilier al guvernatorului BNR) susține că „mai avem doar câteva zile” pentru a salva ce se mai poate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și avertizează că, în lipsa adoptării unor legi care „trenează deja de 5 ani”, România va pierde „miliarde de euro” – bani europeni nerambursabili pe care s-a construit bugetul acestui an. În opinia sa, fără aceste fonduri, situația „se va înrăutăți foarte mult și foarte repede”. De ce contează: PNRR, legat direct de traiectoria deficitului Rădulescu afirmă că singurul punct pozitiv din ultimul an a fost reducerea deficitului bugetar, pe care o cuantifică drept o scădere de la 9,3% din PIB în 2024 la 2% din PIB în prima jumătate a acestui an. El consideră că această evoluție a fost un argument important pentru menținerea ratingului „recomandat pentru investiții” (investment grade) . Totuși, economistul avertizează că reducerea deficitului are „două fețe”: a fost obținută „în proporție covârșitoare” prin creșterea taxelor și impozitelor, nu prin reducerea cheltuielilor sau îmbunătățirea colectării; „greul abia acum începe”, iar până în decembrie s-ar obține doar jumătate din reducerea necesară, și asta doar dacă programul PNRR „se va încheia cu bine”. Presiuni pe cheltuieli și risc de măsuri „dure” după formarea noului guvern În analiza sa, Rădulescu critică presiunile sindicale și avertizează că, dacă Parlamentul cedează, „viteza cu care ne îndreptăm spre zid va crește”. El spune că orice viitor guvern va fi obligat să adopte măsuri „dure” pentru reducerea în continuare a deficitului public și respinge ideea majorării taxelor pentru a acoperi creșteri salariale în sectorul bugetar. „Oricine va forma noul guvern va fi obligat să adopte măsuri dure pentru reducerea în continuare a deficitului public.” El indică drept direcție necesară restricționarea „extracției de rente din bani publici”, pe care o vede ca parte a unui program de reforme majore. Datorie publică, valută și vulnerabilitatea la o retrogradare de rating Într-o postare anterioară citată de Economedia, Rădulescu avertizează că PNRR s-ar putea încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe și leagă riscul de instabilitate de posibilitatea unei retrogradări sub categoria „nerecomandată investițiilor” (junk). În acest scenariu, el anticipează presiuni pe curs și ieșiri de capital. Economistul mai semnalează că jumătate din datoria publică este în valută, „circa 30% din PIB”, iar o depreciere a leului ar umfla povara datoriei în valută. Context: șocuri externe și incertitudine internă Rădulescu descrie un tablou în care economia „pare să se stabilizeze”, dar pe fondul unor condiții externe „teribile”, menționând seceta din Europa, războiul din Orientul Mijlociu și incertitudini politice în țările dezvoltate, inclusiv SUA. În acest cadru, el concluzionează că viitorul economiei românești rămâne „extrem de incert”, iar fereastra de decizie pentru PNRR este foarte scurtă. [...]
ANAF pune pe masă o procedură care poate duce la stabilirea „din oficiu” a contribuțiilor sociale pentru persoane fizice cu venituri nedeclarate , odată cu introducerea unor pași de notificare și audiere înainte de emiterea deciziilor, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și conformare: proiectul lansat luni în dezbatere publică vizează situațiile în care persoane fizice nu și-au declarat anumite venituri, iar Fiscul urmărește să stabilească contribuțiile sociale datorate fără să „scape” sume din această zonă. Cine intră în vizor și ce tipuri de venituri sunt vizate Conform informațiilor publicate, procedura se aplică persoanelor fizice care obțin venituri, inclusiv din: activități independente; activități și pensii din străinătate. Ce se schimbă, pe scurt Proiectul de procedură pus în dezbatere publică introduce cadrul pentru: stabilirea din oficiu a contribuțiilor sociale; notificarea persoanelor vizate; audierea acestora, în legătură cu veniturile nedeclarate. În material este indicat că detaliile complete ale proiectului sunt disponibile în continuarea publicată de StartupCafe, prin trimiterea: „Citește mai departe pe StartupCafe ”. [...]
Aproape 12.000 de beneficiari de pensii de serviciu în iulie 2026, cu magistrații la o medie de 25.638 lei – datele centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) , citate de Economedia , arată atât dimensiunea sistemului, cât și diferențe mari între categoriile de beneficiari și ponderea finanțării din bugetul de stat. În iulie 2026, numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost de 11.971 de persoane , cu un beneficiar în plus față de luna precedentă. Dintre aceștia, 7.925 aveau pensie plătită din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) , adică partea bazată pe contributivitate. Magistrații: cei mai mulți beneficiari și cea mai mare pensie medie Cea mai numeroasă categorie este cea a beneficiarilor Legii 303/2022 (statutul procurorilor și judecătorilor): 5.851 de persoane, dintre care 2.541 cu pensie din BASS. Tot aici se înregistrează și cea mai mare pensie medie de serviciu , de 25.638 lei , compusă din: 7.601 lei din BASS; 22.502 lei suportați din bugetul de stat . Cum arată restul categoriilor de pensii de serviciu (CNPP) Datele CNPP indică și alte grupuri relevante, cu niveluri medii semnificativ mai mici decât la magistrați: Corpul diplomatic și consular (Legea 216/2015): 776 beneficiari (683 cu pensie din BASS), pensie medie 7.036 lei , din care 3.063 lei din bugetul de stat. Funcționari publici parlamentari (Legea 215/2015): 860 beneficiari (651 cu pensie din BASS), pensie medie 6.276 lei , din care 3.527 lei din bugetul de stat. Personal aeronautic civil navigant (Legea 83/2015): 1.317 beneficiari (1.316 cu pensie din BASS), pensie medie 13.133 lei , din care 8.076 lei din bugetul de stat. Curtea de Conturi : 706 beneficiari (toți cu pensie din BASS), pensie medie 10.727 lei , din care 2.696 lei din bugetul de stat. Personal auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor (Legea 130/2015): 2.461 beneficiari (2.028 cu pensie din BASS), pensie medie 7.341 lei , din care 4.491 lei din bugetul de stat. În ansamblu, statisticile CNPP evidențiază că, deși numărul total de beneficiari rămâne relativ stabil de la o lună la alta, diferențele de cuantum și dependența de bugetul de stat variază puternic între categoriile de pensii de serviciu. [...]
Actualizarea Formularului 216 obligă contribuabilii să aplice corect cota de 0,9% și să respecte termene diferite de declarare , după ce ANAF a modificat documentul folosit pentru „taxa pe lux”, potrivit Newsweek . Schimbarea este una operațională (de formular), nu o nouă majorare: cota de 0,9% se aplică din 1 ianuarie 2026, prin lege, iar ANAF a aliniat acum declarația la această cotă. Ordinul ANAF nr. 917/2026 (Monitorul Oficial nr. 646 din 5 august 2026) înlocuiește în Formularul 216 vechea cotă de 0,3% cu 0,9%. Majorarea cotei a fost stabilită prin Legea nr. 239/2025 , iar în 2026 obligația fiscală este, în consecință, triplă față de nivelul anterior. Cine intră la plata impozitului și pentru ce bunuri Impozitul special se aplică bunurilor imobile și mobile de valoare mare, în două categorii principale: Clădiri rezidențiale din România : persoane fizice care, la 31 decembrie 2025, aveau în proprietate sau coproprietate clădiri rezidențiale cu valoare impozabilă peste 2.500.000 lei (aprox. 500.000 euro). Publicația precizează că obligația se stabilește în lei, fără utilizarea cursului valutar. Autoturisme înmatriculate/înregistrate în România : taxa este datorată dacă valoarea individuală de achiziție depășește 375.000 lei (aprox. 75.000 euro), iar aici intră atât persoane fizice, cât și persoane juridice (firme). Pentru locuințe, baza de calcul este valoarea impozabilă stabilită potrivit Codului fiscal și comunicată de organul fiscal local, nu prețul de piață. Pentru mașini, baza este prețul/costul de achiziție , nu valoarea de revânzare; deprecierea în timp nu schimbă baza declarată. Cum se calculează: 0,9% doar peste plafon Cota de 0,9% nu se aplică la întreaga valoare , ci numai la partea care depășește plafonul neimpozabil. Exemplele din articol: Clădire rezidențială cu valoare impozabilă de 3.000.000 lei: 3.000.000 – 2.500.000 = 500.000 lei; 500.000 × 0,9% = 4.500 lei . La 0,3% (în 2025), ar fi fost 1.500 lei . Autoturism cumpărat cu 500.000 lei: 500.000 – 375.000 = 125.000 lei; 125.000 × 0,9% = 1.125 lei . Impozitul se achită la bugetul de stat și este separat de impozitele locale anuale pentru clădire sau autoturism. Particularitate pentru autoturisme: obligație pe cinci ani Pentru mașini, impozitul special este datorat timp de cinci ani , calculați din anul fiscal al predării-primirii. Pentru autoturisme cumpărate înainte de introducerea taxei, se plătește doar pentru anii rămași până la împlinirea celor cinci ani (exemplul din articol: mașină predată în 2022 are 2026 ca ultim an din interval). Termene și depunere: două date-limită în 2026 Termenele de declarare și plată sunt diferite: 30 septembrie 2026 – pentru clădiri rezidențiale de valoare mare; 31 decembrie 2026 – pentru autoturisme de valoare mare. Contribuabilul își calculează singur impozitul, completează Formularul 216 și îl transmite electronic (inclusiv prin Spațiul Privat Virtual pentru persoane fizice sau prin e-guvernare.ro cu semnătură electronică calificată). Dacă au fost introduse date greșite, se poate depune o declarație rectificativă, care trebuie să includă toate informațiile din formular, inclusiv cele completate corect inițial. Formularul 216 și programul de asistență sunt disponibile pe site-ul ANAF, la această pagină: Formularul 216 și programul de asistență . [...]
Creșterea prognozată a debitului Dunării nu rezolvă problema de operare de la Cernavodă , pentru că nivelul rămâne mult sub normalul sezonier, potrivit datelor citate de Economedia din prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru 22–29 august 2026. La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș , debitul Dunării este estimat să rămână staționar în primele trei zile ale intervalului, la 1.300 mc/s, apoi să crească până la 1.550 mc/s spre finalul săptămânii viitoare. Chiar și așa, valoarea rămâne „mult sub” media multianuală a lunii august, de 3.900 mc/s. Debitul este un parametru operațional critic pentru centrala nucleară de la Cernavodă, iar nivelul extrem de scăzut al Dunării „a dus deja la oprirea reactoarelor” și a determinat autoritățile să adopte măsuri de urgență, inclusiv intervenții temporare în zona centralei (context detaliat în materialul Economedia ). Ce indică prognoza INHGA pentru final de august În prognoza trimestrială, hidrologii estimează pentru luna august un debit maxim al Dunării de 2.000 mc/s și un minim de 1.450 mc/s, interval care sugerează menținerea unui regim hidrologic slab față de reperele multianuale. Pentru râurile interioare, INHGA anticipează debite „în general staționare” în intervalul analizat, dar notează posibilitatea unor creșteri de niveluri și debite pe unele râuri din zonele de deal și munte, ca urmare a precipitațiilor prognozate, cu probabilitate mai mare în prima parte a intervalului, în special în Muntenia, Dobrogea, estul Olteniei și sudul Moldovei. Context: regim hidrologic sub medie pe scară largă Pentru august 2026, regimul hidrologic este estimat la 30–50% din mediile multianuale lunare, cu diferențe regionale: mai ridicat (50–80%) pe râurile din bazinul Prahovei și în bazinele superioare ale Ialomiței și Buzăului, dar sub 30% în mai multe bazine (inclusiv Crasna, Barcău, Crișuri, Bârlad, Râmnicu Sărat, cursul superior al Siretului, afluenții Prutului și râurile din Dobrogea). Pe acest fond, INHGA avertizează și asupra unor posibile fenomene episodice în timpul ploilor torențiale: scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie și viituri rapide. [...]