Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Încheierea PNRR în august 2026 obligă România să-și regândească rapid modelul de creștere , avertizează ministrul interimar de Interne, Cătălin Predoiu, într-o analiză citată de Antena 3 . El susține că reducerea deficitului bugetar, deși necesară, nu este suficientă pentru relansarea economiei, în lipsa unei strategii care să stimuleze investițiile și oferta internă. Predoiu argumentează că modelul de dezvoltare din ultimul deceniu s-a sprijinit pe trei piloni – îndatorare externă, fonduri europene și consum – iar fiecare „și-a arătat limitele”, ceea ce face ca finalul PNRR să fie un punct de inflexiune pentru finanțarea publică și pentru ritmul investițiilor. De ce contează finalul PNRR: dispariția unei surse „excepționale” de finanțare În analiza sa, Predoiu notează că fondurile europene au fost frânate de capacitate administrativă redusă, birocrație și, în unele cazuri, corupție, iar în cazul PNRR accesarea banilor a venit la pachet cu reforme structurale „dificile”, pe care administrația nu le-a finalizat. În acest context, el afirmă că România „a pierdut anul trecut miliarde de euro” și că „alte câteva miliarde” rămân expuse riscului de a fi pierdute, în condițiile în care reformele asumate nu au fost implementate integral. În plus, subliniază că în august 2026 PNRR se încheie, ceea ce înseamnă că această sursă de finanțare nu va mai fi disponibilă. Ce nu mai funcționează în vechiul model: datorie, fonduri UE, consum pe importuri Predoiu descrie îndatorarea externă drept un pilon care a finanțat în principal creșteri de cheltuieli salariale și de asistență socială, dar și investiții în infrastructură cu impact mai ales local sau regional, inclusiv prin Programul „Anghel Saligny”. El susține că o parte importantă din resurse ar fi trebuit orientată către domenii cu „efect de multiplicare ridicat”, precum „industriile viitorului”, digitalizarea, mineralele critice, cercetarea și tehnologiile avansate. În privința consumului, acesta ar fi fost alimentat „în mare măsură prin importuri”, cu efect direct asupra deficitului comercial, pe fondul unei oferte interne care nu a ținut pasul cu cererea. Cauza invocată: „suprareglementarea și barierele birocratice” care descurajează investițiile și dezvoltarea sectorului privat. Ce propune: audit administrativ, dereglementare și un model pe 5–10 ani Predoiu pledează pentru un „audit administrativ profesionist” care să evalueze cadrul legislativ și structurile instituționale, inclusiv suprapunerile și contradicțiile dintre reglementări și măsura în care acestea devin obstacole pentru mediul economic. El estimează că o astfel de evaluare ar putea dura „unul sau doi ani”, iar implementarea ajustărilor încă „câțiva ani”. În paralel, spune că dereglementarea trebuie corelată cu reorganizarea administrației centrale și locale, pentru a obține reduceri de costuri „rațional”, fără a afecta capacitatea instituțională. Pe partea de creștere, Predoiu insistă că scăderea deficitului nu garantează relansarea economică și că este nevoie de acțiune „la ambele capete” ale problemei: reduceri de costuri, dar și măsuri de stimulare economică. În acest cadru, el cere un program „ambițios” de atragere a investițiilor străine, inclusiv din state partenere strategice și din regiunea Golfului, unde „sunt multe lichidități care își caută plasamentul”. Miza politică: fără relansare, consolidarea fiscală rămâne insuficientă Predoiu susține că România are nevoie de un consens politic larg pentru un model economic aplicat consecvent „cel puțin 5–10 ani”, comparabil cu consensul pentru aderarea la NATO și UE. În lipsa unei relansări economice rapide, avertizează el, susținerea politică pentru un guvern poate deveni fragilă, iar întrebarea centrală rămâne: după reducerea deficitului, ce urmează – doar consolidare fiscală sau un model care să repornească economia și să genereze creștere sustenabilă? Analiza integrală la care face referire Antena 3 este publicată pe blogul personal al lui Cătălin Predoiu, aici: predoiupolitica.ro . [...]
Deficitul bugetar al Rusiei a urcat la 75 mld. dolari, iar scăderea prețului petrolului taie din venituri potrivit Focus . După un scurt răgaz în care tensiunile din zona Strâmtorii Hormuz au împins temporar cotațiile în sus, prețurile au revenit, iar presiunea pe finanțele publice de la Moscova s-a accentuat. În primele șase luni ale anului, guvernul rus a cheltuit circa 320 miliarde de dolari (aprox. 1.470 miliarde lei), adică 55% din bugetul planificat pentru întregul an, arată datele invocate din noile cifre ale Ministerului rus de Finanțe. Deficitul de 75 miliarde de dolari (aprox. 345 miliarde lei) este „mult peste” nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, de 30 miliarde de dolari (aprox. 138 miliarde lei), și peste așteptările de la momentul aprobării bugetului. De ce se adâncește gaura: petrol mai ieftin și infrastructură lovită Pe termen scurt, Rusia a beneficiat de prețuri mai mari la petrol și gaze pe fondul restrângerii ofertei, după ce Strâmtoarea Hormuz a fost blocată, însă efectul s-a estompat odată cu calmarea parțială a tensiunilor din Golf la final de iunie. În acest context, „New York Times” notează că veniturile suplimentare din petrol și gaze nu au fost suficiente pentru a rezolva criza bugetară internă, concluzie bazată pe prețurile curente ale țițeiului rusesc și pe date bugetare recente. Agenția de prețuri Argus Media indică faptul că prețul țițeiului rusesc a coborât până la final de iunie de la maximele din mai la niveluri comparabile cu cele de dinaintea războiului, iar pe 10 iulie prețul Ural a continuat să scadă, chiar dacă incertitudinea din Golf a revenit. Cum exporturile de petrol și gaze sunt tradițional principala sursă de bani a statului rus, o reducere a acestor încasări se traduce direct în presiune pe buget. În paralel, Ucraina continuă atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii ruse, ceea ce afectează capacitatea de rafinare și, implicit, veniturile din energie, mai arată publicația. Textul menționează că aceste lovituri repetate au contribuit la o criză de combustibil și au împins Rusia să cumpere petrol inclusiv din țări precum India. Răspunsul intern: tăieri de subvenții și tensiuni cu banca centrală Pe fondul deficitului în creștere, Kremlinul reduce subvenții și suspendă unele facilități fiscale, inclusiv prin diminuarea investițiilor în agricultură și industria cărbunelui. Ministerul de Finanțe se pregătește să taie cu 10% multe cheltuieli „neesențiale”, în timp ce, potrivit articolului, Putin direcționează mai mulți bani către industria petrolieră. În același timp, apar presiuni politice asupra băncii centrale pentru scăderea dobânzilor, astfel încât companiile să se împrumute mai ușor și să investească. Banca centrală a redus dobânda doar gradual și a invocat riscuri inflaționiste, inclusiv pe fondul unei scăderi temporare a producției de combustibil. Șefa instituției, Elwira Nabiullina , a descris rolul băncii centrale drept unul de „portar” în lupta cu inflația: „Ne vedem ca portari în lupta împotriva inflației. Sunt multe meciuri de fotbal al căror rezultat este decis de portari. Cineva trebuie să apere această poartă.” Ce semnal transmite deficitul: presiune economică și discuții despre încheierea războiului Un economist rus, Kirill Rodionow, anticipează pentru a doua jumătate a anului noi pierderi ale câștigurilor din petrol și gaze, ceea ce ar „complica problema deficitului”, potrivit declarațiilor sale pe Telegram. În acest climat, articolul notează că unii economiști și oameni de afaceri din Rusia au început să vorbească deschis despre nevoia încheierii războiului din Ucraina. Șeful Sberbank, German Gref, este citat spunând: „Cred că ne îngrijorăm cu toții de un singur lucru. Nu cred că există măcar o persoană în țară care să se îngrijoreze de altceva decât de cea mai rapidă încheiere a conflictului, este evident.” [...]
București ul a concentrat 557.319 sosiri de turiști în ianuarie–aprilie 2026 , un volum care pune presiune directă pe capacitatea de cazare și pe gradul de ocupare, potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de Economica . Unde s-au cazat turiștii: hotelurile domină piața Din totalul sosirilor înregistrate în Capitală, cele mai multe au fost consemnate în hoteluri: 463.122, adică 83% din total. Pe locul următor s-au situat apartamentele și camerele de închiriat, cu 77.511 sosiri (14% din total). Înnoptări și sezonalitate: vârful a fost în martie În perioada ianuarie–aprilie 2026, numărul total al înnoptărilor în București a fost de 1.146.632. Cea mai mare valoare lunară a fost în martie, cu 316.692 de înnoptări, iar cea mai mică în ianuarie, cu 246.476. Gradul de ocupare: între 35,6% și 42,6% Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a variat între 35,6% în ianuarie și 42,6% în martie, ceea ce indică o creștere a ocupării în lunile de început de primăvară. Context național: Bucureștiul, o parte importantă din total La nivel național, în structurile de primire turistică din România (inclusiv apartamente și camere de închiriat) au fost înregistrate 3,166 milioane sosiri de turiști în primele patru luni ale anului, iar numărul de înnoptări a fost de 5,969 milioane, conform INS. [...]
România a intrat oficial în recesiune, iar 2027 cu creștere zero apare doar ca scenariu optimist , potrivit unei analize publicate de Economica , care îl citează pe Adrian Codîrlașu , președintele CFA România. Mesajul central: spațiul de manevră al politicilor publice este tot mai îngust, iar ajustarea deficitelor riscă să se facă prin inflație. Codîrlașu spune că anul 2026 ar putea fi „caracterizat prin minus la creștere economică”, iar scăderea din trimestrul I este greu de recuperat. În opinia sa, soluțiile de tip „tipărire de bani” sau stimulente finanțate fără acoperire nu mai funcționează, pentru că România ar fi în al treilea an în care astfel de bani „s-au dus în inflație”, după 2024 și 2025. Datele INS confirmă contracția din T1 2026 Conform datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică (INS) , economia a scăzut în primele trei luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025: -1,2% pe serie brută -1,1% pe serie ajustată sezonier INS estimează PIB-ul trimestrului I 2026 (date ajustate sezonier) la 499,738 miliarde lei în prețuri curente, în scădere reală cu 1,1% față de trimestrul I 2025. Pe serie brută, PIB-ul trimestrului I 2026 este estimat la 405,907 miliarde lei în prețuri curente, cu o scădere reală de 1,2% . De ce contează: deficitele mari și riscul „închiderii” prin inflație Economistul avertizează că deficitele mari ale statului „nu se pot închide decât prin inflație” și că, într-un context de stagflație (combinație între stagnare economică și inflație ridicată), politica monetară a BNR nu mai poate ajuta la „calculele bugetare” ale guvernului. În același timp, Codîrlașu compară situația cu zona euro, unde Banca Centrală Europeană și-a permis o majorare a dobânzii de referință cu 0,25 puncte procentuale pentru a tempera inflația, în timp ce BNR „nu își permite” o majorare a dobânzii de politică monetară, deoarece aceasta „s-ar duce direct în inflație” (în formularea din analiză). Ce ar mai putea susține economia: fondurile europene și investițiile în energie În evaluarea sa, singurul motor de creștere rămas vizibil sunt fondurile europene , pe care le descrie drept singurele capabile să genereze investiții în acest moment. Un alt punct este energia: Codîrlașu afirmă că România are „cea mai scumpă energie din Uniunea Europeană”, pe fondul unui monopol deținut de stat, și că investițiile în proiecte energetice ar diversifica piața. 2027: „stagnarea e tot ce putem spera” În acest context, Codîrlașu indică drept scenariu favorabil pentru anul viitor ieșirea din scădere, dar fără avans economic: „În aceste condiții, abia anul viitor dacă vom avea o creștere economică de 0% și să scăpăm de minus pe economie.” Pentru companii, semnalul principal este că 2026 se conturează ca an de cerere mai slabă și presiune pe costuri, iar pentru autorități miza devine limitarea cheltuielilor fără acoperire, într-un cadru în care inflația rămâne canalul prin care se pot „corecta” dezechilibrele, cu efecte directe asupra puterii de cumpărare și a costurilor de finanțare. [...]
Cancelaria Prim-ministrului estimează pentru 2026 o scădere a cheltuielilor de peste 48% față de 2024 , pe baza ritmului de execuție din primele șase luni ale anului, potrivit datelor prezentate de șeful Cancelariei premierului Ilie Bolojan , Mihai Jurca, citate de Economedia . Miza este una de disciplină bugetară la nivelul aparatului guvernamental, într-un context în care orice reducere de cheltuieli recurente (salarii, transport, protocol) devine relevantă ca semnal de control al costurilor. Pentru 2024, execuția bugetară a Cancelariei a fost de 42,09 milioane lei. În 2025, execuția a coborât la 32,13 milioane lei, cu 23,7% sub nivelul din anul precedent. Pentru 2026, pe baza datelor din prima parte a anului, cheltuielile sunt estimate la 21,62 milioane lei, ceea ce ar însemna o scădere de peste 48% față de 2024. Unde se vede reducerea: transport, protocol și alte costuri operaționale Datele publicate de Mihai Jurca pe Facebook includ defalcări pe categorii, iar cele mai mari tăieri estimate față de 2024 sunt: salarii și contribuții: -34%; transport: -87,6%; protocol: -52,2%; indemnizații de detașare și delegare: peste -76%; traduceri și interpretări: peste -83%; cheltuieli din fondul premierului: -100%. Limitări și mesajul oficial: „sumele sunt modeste” Jurca a subliniat că estimarea pentru 2026 pornește de la execuția din primele șase luni, ceea ce înseamnă că nivelul final depinde de dinamica cheltuielilor din a doua parte a anului. În mesajul său, acesta a punctat și dimensiunea relativ redusă a bugetului Cancelariei în ansamblul finanțelor publice, dar a insistat pe responsabilitatea utilizării banilor publici: „Suntem conștienți de limite: o cancelarie nu e un minister și sumele acestea sunt modeste la scara bugetului țării. Dar chiar și atunci când nu ai toate uneltele la îndemână, rămâne responsabilitatea de a face tot ce ține de tine pentru promisiunea asumată: mai puțină risipă, mai puține cheltuieli, mai multă eficiență.” [...]
Scumpirea accelerată a carburanților împinge inflația anuală a Rusiei peste 6% , pe fondul unor probleme de aprovizionare și al discuțiilor din guvern despre măsuri de sprijin pentru piața de combustibili, potrivit Meduza , care citează date Rosstat . În iunie 2026, prețurile de consum la benzină în Rusia au crescut cu 6,88% față de luna precedentă. Comparativ cu iunie 2025, benzina este mai scumpă cu 19,90%. Pe segmente, Rosstat indică scumpiri lunare de 7,3% pentru AI-92, 6,7% pentru AI-95 și 3,1% pentru AI-98. Motorina s-a scumpit în iunie cu 7,1%. Pe partea de inflație, Rosstat arată că rata anuală a urcat la 6,02% în iunie, de la 5,31% în mai. În iunie, prețurile de consum au crescut cu 0,87%, iar de la începutul anului cu 4,19%. RBC notează că depășirea pragului de 6% este o premieră din ianuarie 2026, când inflația anuală era 6,58%. Guvernul discută un nou pachet pentru piața de combustibili RBC mai relatează că guvernul și instituțiile de profil discută un nou set de măsuri pentru susținerea pieței, între care: analizarea formării prețurilor pentru combustibilul din Belarus pe Bursa din Sankt Petersburg; rezolvarea problemei închiderii „nejustificate” a stațiilor de alimentare pe timpul nopții; extinderea mecanismului de „dempfer” pentru import (un instrument de compensare a diferențelor de preț) și la motorină; dezvoltarea unui mecanism de operațiuni de tip swap pe bursă pentru produse petroliere, pentru optimizarea logisticii livrărilor. Producția de benzină, sub presiune; autoritățile admit probleme în teren Reuters estimează că producția de benzină din Rusia, după atacuri cu drone ucrainene asupra rafinăriilor, a coborât la 65% din consumul sezonier mediu. Pe 10 iulie, vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut existența unui deficit, care duce la cozi și la funcționarea „instabilă” a unor benzinării. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a susținut că loviturile asupra rafinăriilor urmăresc să creeze o „atmosferă nervoasă” în țară. [...]
Ministerul Finanțelor mizează pe păstrarea ratingului pentru a ține sub control costurile de împrumut , în condițiile în care statul și-a acoperit deja circa jumătate din necesarul de finanțare pentru 2026, potrivit News . Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare , spune că întâlnirile cu agențiile internaționale de rating încep săptămâna viitoare, în format fizic și online. La mijlocul anului, planul de finanțare al statului este realizat în proporție de 49%, „exact la jumătatea anului calendaristic”, iar România ar avea „deja asigurată jumătate din finanțarea planificată pentru 2026”, conform declarațiilor ministrului. Nazare susține că ritmul este aliniat strategiei Ministerului Finanțelor și că, într-un context de volatilitate ridicată, statul a trecut prima parte a anului fără să recurgă la prefinanțare (atragerea anticipată de sume peste necesarul imediat, pentru a se proteja de episoade dificile pe piețe), așa cum s-a procedat în anii anteriori. Cum arată mixul de finanțare și unde este avansul mai mare Nazare indică diferențe între finanțarea internă și cea externă, explicate prin mecanismele de piață și calendarul fondurilor: pe piața internă, planul este îndeplinit în proporție de 58% (prin licitații lunare); pe piețele externe, planul este îndeplinit în proporție de 35% (dependent de ferestre favorabile pe piețele internaționale și de calendarul fondurilor europene și al împrumuturilor de la instituții financiare internaționale). Ministrul subliniază că statul nu se împrumută dintr-o singură sursă: finanțarea vine din titluri de stat pe piața internă, emisiuni de obligațiuni în valută pe piețele internaționale, fonduri europene și împrumuturi de la instituții financiare internaționale. Diversificarea ar reduce dependența de o singură piață și ar permite alegerea unor condiții mai bune de finanțare. Cererea pentru titluri și legătura cu execuția bugetară Pe piața internă, Ministerul Finanțelor a atras până acum 58,6 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat, respectând media lunară prevăzută de la începutul anului, potrivit lui Nazare. Acesta afirmă că nu este vorba de o accelerare, ci de revenirea la ritmul planificat după o perioadă de volatilitate, în care volumele scoase la licitație au fost ajustate pentru a evita împrumuturi la costuri mai ridicate. În ceea ce privește interesul investitorilor, ministrul descrie o dinamică în trei etape: cerere foarte ridicată în primele două luni, scădere în martie și aprilie pe fondul tensiunilor internaționale și al incertitudinii politice interne, urmată de revenire din mai, odată cu stabilizarea piețelor. Pentru iunie, Nazare spune că cererea a depășit cu aproximativ 70% sumele oferite, iar în primele licitații din iulie interesul a rămas ridicat. În paralel, Nazare leagă această evoluție de execuția bugetară din primele cinci luni: deficitul bugetar ar fi coborât la 1,75% din PIB, de la 3,35% în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce ar însemna o diminuare de 28,3 miliarde de lei. Potrivit ministrului, reducerea deficitului a diminuat presiunea pe necesarul de finanțare și a permis împrumuturi într-un ritm „echilibrat”. De ce contează întâlnirile cu agențiile de rating Ministerul Finanțelor menține un dialog cu agențiile internaționale de rating, care evaluează capacitatea României de a se finanța și influențează încrederea investitorilor. Nazare afirmă că pregătirile pentru următoarele întâlniri sunt în curs, iar discuțiile încep săptămâna viitoare. „Este obligatoriu să menținem calificativul de rating, pentru ca finanțarea României să rămână în linie dreaptă”, afirmă Alexandru Nazare. În termeni practici, mesajul ministerului este că menținerea ratingului este o condiție-cheie pentru acces la finanțare în condiții previzibile, în special într-un an în care statul își calibrează împrumuturile în funcție de cerere și de costurile din piață. [...]
Rezerva Federală a SUA își creează un grup de lucru despre productivitate și locuri de muncă în era AI, iar printre consilieri se află șefa Xbox, Asha Sharma , care tocmai a anunțat concedieri de amploare la divizia Microsoft, potrivit WinFuture . Numirea pune în prim-plan tensiunea dintre obiectivul Fed de „ocupare maximă” și realitatea restructurărilor din marile companii de tehnologie, pe fondul automatizării și al presiunilor de cost. Fed a anunțat înființarea a cinci noi grupuri de lucru menite să optimizeze strategiile de politică monetară, iar unul dintre ele se va concentra pe productivitate și piața muncii, cu accent pe impactul inteligenței artificiale. Conducerea acestui grup revine unor consilieri externi din mediul de afaceri și academic, iar rezultatele ar urma să fie publicate periodic pe site-ul băncii centrale. De ce contează: AI ajunge direct în „motorul” analizei de politică monetară Miza operațională pentru Fed este să-și actualizeze instrumentele de analiză într-un moment în care AI poate schimba atât productivitatea, cât și structura ocupării: ce joburi dispar, ce joburi apar și cât de repede se propagă efectele în economie. În comunicarea oficială citată de WinFuture, președintele Fed, Kevin Warsh, a invocat angajamentul instituției pentru „ocupare maximă”, ceea ce face ca selecția consilierilor să fie atent urmărită. În acest context, numirea unei persoane asociate cu reduceri de personal într-o companie mare de tehnologie poate fi interpretată ca un semnal că Fed vrea să înțeleagă mai bine logica deciziilor corporative din spatele automatizării și eficientizării, nu doar efectele lor macroeconomice. Cine este Asha Sharma și ce restructurare a anunțat la Xbox Asha Sharma, director executiv al diviziei Xbox din Microsoft, a anunțat recent o reorganizare care ar urma să ducă la eliminarea a 3.200 de locuri de muncă până la finalul anului fiscal 2027, conform aceleiași surse. WinFuture notează că aproximativ 1.600 de angajați au părăsit deja compania. Publicația mai arată că Sharma are experiență anterioară în zona de inteligență artificială la Microsoft (inclusiv în învățarea automată) și este asociată cu susținerea unor tehnologii precum „randarea neuronală” (tehnici AI folosite pentru a îmbunătăți grafica). În același timp, ar fi oprit dezvoltarea unor instrumente interne precum asistentul AI Copilot pentru dezvoltarea de jocuri, ceea ce sugerează o abordare pragmatică privind utilizarea AI în producție. Ce alți membri are grupul și ce urmează Din grupul de lucru pentru productivitate și locuri de muncă mai fac parte, potrivit WinFuture: Marc Andreessen, cofondator al firmei de investiții Andreessen Horowitz; Charles I. Jones, profesor de economie la Universitatea Stanford, care cercetează în prezent pentru compania de AI Anthropic. Fed a indicat că grupul va formula recomandări concrete privind modul în care poate fi gestionată tranziția pieței muncii în contextul automatizării, iar concluziile vor fi publicate regulat. Pentru companii și investitori, astfel de analize pot conta în calibrările de așteptări privind productivitatea, salariile și dinamica ocupării — variabile care influențează, indirect, deciziile de politică monetară. [...]
Viena majorează în doi pași taxa turistică până la 8% din 2027 , o decizie cu miză fiscală directă pentru bugetul orașului și cu efecte de cost pentru industria ospitalității, potrivit G4Media . Măsura vine după un an record de vizitatori, însă hotelierii și agențiile de turism avertizează că încărcarea suplimentară ar putea eroda competitivitatea destinației. Cum se schimbă taxa și de ce contează Municipalitatea Vienei a decis să crească taxa turistică de la 3,2% la 5% la începutul lunii iulie, urmând ca nivelul să urce la 8% din iulie 2027. În termeni practici, taxa este un procent din prețul cazării, ceea ce înseamnă că impactul crește odată cu tarifele hoteliere. Decizia este justificată de autorități prin nevoia de a crește contribuția vizitatorilor la finanțarea orașului, într-un context în care turismul folosește infrastructura și serviciile publice locale. Presiune pe operatori: „a doua cea mai mare din Europa” Asociația hotelierilor austrieci (OHV) , prin purtătorul de cuvânt Martin Stanits, critică majorarea, susținând că noul nivel va face taxa din Viena „a doua cea mai mare din Europa” după Amsterdam (12,5%). În același timp, hotelierii invocă presiunea fiscală deja ridicată și creșterea costurilor cu energia, salariile și alimentele. „Orașul trăiește peste posibilitățile sale de zeci de ani și acum își acoperă deficitele bugetare în detrimentul turismului.” „A sacrifica vaca pe care vrei să o mulgi nu este chiar o idee bună.” Agențiile de turism împărtășesc îngrijorările și indică, pe lângă taxa turistică, și o taxă de 12 euro (aprox. 60 lei) aplicată biletelor de avion. Președintele asociației agențiilor de turism, Gregor Kadanka, spune că proliferarea taxelor și impozitelor poate afecta atractivitatea Austriei și susține că Ryanair ar prefera să-și dezvolte flota la Bratislava, în Slovacia. Argumentul municipalității: „împărțirea responsabilității” Municipalitatea își menține decizia și o leagă de o filozofie de „împărțire a responsabilității” între oraș și un sector care beneficiază de servicii publice „renumite, fiabile și eficiente”, potrivit declarațiilor Isabelei Rauter, de la Oficiul de turism din Viena. „Sectorul folosește infrastructura de primă clasă a orașului mai mult ca niciodată (...) este de înțeles că ar trebui să contribuie și el.” Rauter califică taxa turistică drept „o investiție în viitorul destinației”, în condițiile în care veniturile ar susține calitatea vieții, cu efect indirect și asupra experienței vizitatorilor. Context: boom al înnoptărilor și risc de diferențiere de preț Între 2005 și 2025, numărul de înnoptări a crescut de la 8,8 milioane la 20,1 milioane, evoluție pe care Viena încearcă acum să o valorifice fiscal. În același timp, articolul notează riscul ca majorarea să adâncească diferența de preț față de destinații concurente din regiune: la Praga, vizitatorii plătesc aproximativ doi euro pe noapte, iar la Budapesta taxa este de 4% din prețul cazării. [...]
ANAF își întărește capacitatea de control pe prețuri de transfer , după ce 35 de inspectori fiscali au fost instruiți timp de trei zile de experți ai OCDE și ai administrației fiscale britanice, pe tema serviciilor intragrup – o zonă cu miză directă pentru companiile multinaționale și pentru riscul de ajustări fiscale. Informațiile apar într-o notă prezentată de Economedia , pe baza comunicării ANAF. Programul de instruire s-a desfășurat în perioada 7–9 iulie 2026 și a fost susținut de doi experți ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și un expert din cadrul administrației fiscale din Marea Britanie, potrivit ANAF. De ce contează pentru companii: servicii intragrup, în vizor Sesiunile au vizat cele mai recente evoluții privind prețurile de transfer pentru serviciile intragrup, în contextul în care OCDE a lansat în consultare publică un nou Capitol VII din Liniile directoare privind prețurile de transfer pentru întreprinderile multinaționale și administrațiile fiscale. În cadrul discuțiilor, inspectorii au abordat teme tehnice care, în practică, pot sta la baza ajustărilor în inspecții, precum: delimitarea exactă a tranzacțiilor; analiza bazei de cost și a cheilor de alocare; evaluarea beneficiului obținut de contribuabil din achiziția serviciilor intragrup. Cine a participat și ce a inclus programul La instruire au participat 35 de inspectori fiscali din structurile de inspecție fiscală și antifraudă fiscală, precum și din echipa responsabilă cu emiterea acordurilor de preț în avans și gestionarea procedurilor amiabile, conform informării ANAF. Programul a inclus studii de caz, schimburi de experiență și discuții tehnice despre provocările întâlnite în practica administrațiilor fiscale. ANAF nu a indicat, în informarea citată, pași următori sau modificări procedurale concrete care să decurgă imediat din acest program. [...]
Salariile pentru bucătari personali în SUA urcă până la 300.000 de dolari pe an (aprox. 1,38 milioane lei), pe fondul unei cereri în creștere pentru personal casnic de lux , pe măsură ce familiile foarte bogate preferă să aducă „experiența Michelin” în propriile locuințe, potrivit Economedia . Tendința este susținută de competiția tot mai puternică pentru angajați cu experiență, ceea ce împinge în sus costurile și face schimbarea angajatorului mai frecventă. În acest context, piața bucătarilor personali este descrisă drept una dintre cele mai dinamice. Cât se plătește și de ce cresc costurile Un studiu realizat de compania de recrutare Morgan & Mallet International, citat de CNBC , indică niveluri ridicate de remunerare pentru roluri-cheie din zona serviciilor casnice de lux: bucătari personali: între 100.000 și 300.000 de dolari/an (aprox. 460.000–1,38 milioane lei); majordomi: până la 180.000 de dolari/an (aprox. 830.000 lei). Specialiștii în recrutare citați în material spun că mulți clienți sunt surprinși de scumpirea acestor servicii, însă explică evoluția prin dificultatea tot mai mare de a găsi personal calificat și cu experiență. „Mulți clienți sunt surprinși de creșterea costurilor serviciilor pentru locuințe. Realitatea este că devine din ce în ce mai greu să găsești personal calificat și cu experiență, iar salariile celor mai buni candidați au ajuns la niveluri record la nivel global.” Ce caută angajatorii: experiență, diete speciale și discreție Familiile cu averi foarte mari angajează tot mai des bucătari cu experiență în restaurante premiate cu stele Michelin , pentru a obține preparate de top acasă și pentru a evita aglomerația și expunerea publică din restaurante. În paralel, sunt foarte căutați bucătarii specializați în diete speciale sau meniuri pentru persoane cu restricții alimentare, categorie care poate negocia onorarii mai mari, potrivit articolului. Dincolo de abilitățile culinare, angajatorii pun accent pe: discreție și confidențialitate; competențe digitale; respectarea unor reguli stricte, inclusiv acorduri de confidențialitate și interdicții privind publicarea pe rețelele sociale a informațiilor sau imaginilor din locuințele angajatorilor. O piață mai mobilă: colaborări mai scurte Dacă în trecut angajații rămâneau adesea zeci de ani în serviciul aceleiași familii, acum durata medie a colaborării este de aproximativ trei ani, pe fondul concurenței crescute pentru personal calificat. Pentru piață, asta înseamnă presiune suplimentară pe salarii și o rotație mai mare a personalului în segmentul de lux. [...]
Europa de Vest concentrează crearea de noi milionari, iar Europa de Est accelerează ca ritm , arată datele citate de HotNews dintr-un raport UBS: în 2025, Franța a adăugat în medie 95 de noi milionari în dolari pe zi, adică aproximativ unul la fiecare 15 minute, în timp ce țări est-europene conduc la capitolul creștere procentuală. La nivel global, aproape un milion de persoane au devenit milionari în dolari în 2025, echivalentul a peste 2.680 pe zi, 112 pe oră sau aproape doi pe minut, potrivit datelor din Global Wealth Report publicat de banca elvețiană UBS și preluate de Euronews.com . Unde se „fabrică” cei mai mulți milionari: avantajul economiilor mari În termeni absoluți, Statele Unite au avut cea mai mare creștere din lume: 441.078 de noi milionari, adică aproape jumătate din totalul global, ceea ce înseamnă o medie de 1.208 pe zi (47 pe oră). În prezent, peste 40% dintre milionarii în dolari trăiesc în SUA – peste 23,6 milioane de persoane dintr-un total global de aproximativ 57,5 milioane. În Europa, contribuția principală vine din economiile mari, unde baza de persoane cu averi ridicate este deja consistentă: Marea Britanie: peste 43.000 de noi milionari în dolari; în medie 118 pe zi; Franța: 32.000 de noi milionari; în medie 95 pe zi (aprox. unul la 15 minute); Spania: 32.000 de noi milionari. Raportul mai arată că Italia și Germania sunt, de asemenea, în top 10 mondial, fiecare cu peste 24.000 de noi milionari. Tradus în ritm zilnic, Italia a adăugat 67 de persoane pe zi, iar Germania 66 pe zi. În ansamblu, Europa de Vest găzduiește puțin sub 15 milioane de milionari în dolari, adică aproximativ 25% din totalul global. De ce Estul crește mai repede: efectul de „prag” și dinamica locală Dacă numărul total de noi milionari e dominat de economiile mari, ritmul de creștere procentuală este mai ridicat în Europa de Est. Primele cinci locuri din topul global al creșterii (dintr-un clasament de 30 de țări) sunt ocupate de state europene, inclusiv membri UE, țări candidate, membri EFTA și Regatul Unit. Conform datelor citate: Lituania: +8% (921 de noi milionari); Turcia: +6,4% (5.650); Letonia: +5,7% (1.131); Ungaria: +5,3% (1.349); Irlanda: +5,2% (9.491). Polonia a avut o rată de creștere de 4%, iar Grecia de 3,5%. Raportul notează că, „într-o anumită măsură”, creșterea numărului de milionari depinde de cât de aproape de pragul de 1 milion de dolari se aflau noii milionari în anul precedent, ceea ce poate amplifica variațiile de la un an la altul. Ce măsoară raportul și ce nu spune despre economie În metodologia UBS, „averea netă” (bogăția) este definită ca valoarea activelor financiare și imobiliare (în principal locuințe) deținute de persoane fizice, minus datoriile acestora. Raportul avertizează că numărul de milionari dintr-o țară nu reflectă automat dimensiunea economiei, puterea economică sau averea medie pe locuitor, fiind influențat și de factori precum deținerea de locuințe, economiile private pentru pensie și stimulentele fiscale pentru economisire și investiții. România nu apare în topul restrâns al primelor 30 de țări din raport, însă analiza menționează că numărul milionarilor în dolari a crescut „peste tot în lume, mai mult ca niciodată”, iar în eșantionul UBS (56 de piețe) nicio țară nu a încheiat 2025 cu mai puțini milionari decât la începutul anului. [...]