Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Conform ObservatorNews , economia României a înregistrat o creștere de 1,5% în termeni reali în primele nouă luni ale anului 2025 , peste estimările anterioare ale Institutului Național de Statistică (INS). Deși trimestrul al III-lea a consemnat o contracție ușoară de 0,2% față de trimestrul precedent, datele revizuite indică o accelerare a activității în sectoare esențiale, care au compensat încetinirea generală. În perioada ianuarie-septembrie 2025, PIB-ul României a ajuns la 1.416 miliarde de lei (ajustat sezonier) , în creștere cu 1,5% față de aceeași perioadă din 2024. Față de estimarea provizorie anterioară, INS a revizuit în sus contribuțiile mai multor sectoare, semnalând o reziliență economică mai mare decât se anticipa . Ce sectoare au depășit așteptările: Agricultură , silvicultură și pescuit : contribuție revizuită de la +0,5% la +0,6%, cu o activitate constantă la 109,2% din nivelul anterior; Construcții : contribuție constantă (+0,8%), dar cu o ușoară creștere a volumului activității; Comerț, transport, hoteluri și restaurante : contribuția a crescut de la +0,1% la +0,2%, cu o creștere semnificativă a activității (+0,5 puncte procentuale); Industria : volum al activității în ușoară creștere (+0,1 pp), dar cu o contribuție constantă la PIB (+0,2%). Evoluția cererii interne: Pe partea de utilizare a PIB, cea mai semnificativă îmbunătățire a fost înregistrată de consumul final al populației , care a crescut cu 0,6 puncte procentuale față de estimarea anterioară, ducând contribuția sa de la +0,1% la +0,5%. De asemenea, cheltuielile individuale ale administrației publice au fost majorate, în timp ce formarea brută de capital fix , adică investițiile, a fost revizuită negativ, cu o contribuție redusă de la +2,7% la +1,6%. Un aspect notabil este scăderea abruptă a consumului colectiv al administrațiilor publice , a cărui contribuție la PIB a trecut în negativ (-0,4%), pe fondul reducerii volumului cu 7,1 puncte procentuale. Concluzii În ansamblu, deși economia a dat semne de stagnare în trimestrul al treilea, performanțele unor sectoare cheie și revizuirea în sus a consumului privat indică un grad crescut de adaptabilitate în fața provocărilor macroeconomice . Agricultura și construcțiile continuă să fie motoare importante, în timp ce revenirea consumului sugerează o încredere sporită a populației. Totuși, scăderea investițiilor rămâne un semnal de avertizare privind dinamica economică din 2026. [...]
Potrivit Ziare.com , China a continuat să achiziționeze aur pentru a 14-a lună la rând , chiar dacă prețul metalului a atins în decembrie 2025 un nivel record, de peste 4.500 de dolari uncia , cel mai mare din istorie. În decembrie, Banca Populară Chineză a adăugat 30.000 de uncii troy la rezervele sale, ridicând totalul acumulat din noiembrie 2024 la 1,35 milioane de uncii (aproximativ 42 de tone). În ciuda volatilității de la finalul anului trecut, aurul a avut cea mai bună performanță anuală din 1979 , stimulată în special de achizițiile băncilor centrale și de incertitudinile geopolitice și financiare internaționale. Această acumulare continuă de aur are loc pe fondul unui val de retrageri din obligațiunile suverane și monedele majore , pe care unele țări le înlocuiesc cu active percepute drept mai sigure. În plus, măsurile protecționiste impuse de fostul președinte Donald Trump în aprilie 2025 , care au afectat peste 180 de țări, au amplificat presiunea economică globală, determinând state precum China să-și întărească rezervele strategice. În paralel, Rusia a devenit principalul furnizor de aur al Chinei , cu un record de 961 milioane de dolari în noiembrie 2025 și 930 de milioane în octombrie, ceea ce sugerează o axă economică tot mai consolidată între cele două state . Estimările Goldman Sachs indică achiziții mult mai mari decât cele raportate oficial de Beijing, fapt ce alimentează speculațiile privind o strategie de dedolarizare tăcută , prin creșterea rezervelor alternative. La finalul lunii decembrie 2025, rezervele oficiale de aur ale Chinei au ajuns la 74,15 milioane de uncii troy , cu o valoare estimată la 319,45 miliarde de dolari. Conform Consiliului Mondial al Aurului , băncile centrale au menținut un ritm alert de achiziții spre finalul anului trecut, echivalând cu aproape tot ce se acumulase în primele opt luni ale lui 2025. Acest comportament sugerează că aurul rămâne un pilon esențial de stabilitate într-un peisaj financiar dominat de incertitudine. Pe măsură ce 2026 avansează, analiza pieței arată că acest trend nu va încetini , iar politicile fiscale incerte ale marilor economii vor alimenta în continuare cererea de aur, mai ales în contextul instabilității geopolitice și al presiunilor asupra dolarului. China pare decisă să își consolideze poziția globală nu doar prin tehnologie și industrie, ci și printr-o strategie financiară discretă, dar de impact , în care aurul joacă un rol central. [...]
Guvernul condus de Ilie Bolojan a eliminat în ultimele luni peste 25.000 de posturi ocupate în sistemul public , dintre care aproape 18.000 provin din Educație – sector considerat prioritar în discursul politic. Informațiile sunt publicate de Profit.ro , care analizează datele recente privind personalul bugetar. Potrivit sursei, deși intenția declarată a fost reducerea cheltuielilor administrative, unele instituții au înregistrat chiar creșteri de personal în mandatul Bolojan. Tăieri masive în Educație, creșteri în instituții centrale Cea mai mare lovitură o primește sistemul de învățământ, care pierde 17.920 de posturi ocupate , în condițiile în care este cel mai mare angajator public, cu 366.279 de salariați la finalul lunii noiembrie 2025. O parte semnificativă a acestor posturi eliminate erau ocupate de suplinitori. Alte sectoare afectate: MAI (Poliție și Jandarmerie) : -2.020 posturi Primării (autorități locale) : -1.782 posturi Ministerul Finanțelor, ANAF și Vamă : -433 posturi Pe de altă parte, în plină campanie de austeritate, au crescut posturile în mai multe instituții: Instituție Posturi în plus Ministerul Mediului +78 Curtea de Conturi +76 Curtea Constituțională +20 Ministerul Afacerilor Externe +20 Administrația Prezidențială +12 Secretariatul General al Guvernului +1 Aceste creșteri, aparent contradictorii cu retorica guvernului, sunt explicate parțial prin preluarea unor structuri în subordine , însă lipsa transparenței în justificarea acestor decizii ridică semne de întrebare. Contextul: reducerea aparatului bugetar după depășirea pragului de 1,3 milioane de posturi În octombrie 2025, numărul de posturi ocupate în sectorul public a depășit din nou pragul de 1,3 milioane , un nivel care amintește de perioada 2008-2009, înaintea crizei și a restructurărilor severe impuse de FMI. În noiembrie 2025, s-au înregistrat 1.280.000 de posturi ocupate, minimul din aprilie 2023 încoace. La final de decembrie 2024, numărul era 1.306.893. Evoluția actuală vine pe fondul angajamentului Guvernului Bolojan de a reduce cheltuielile bugetare nu doar prin majorări de taxe, ci și prin diminuarea aparatului administrativ. Măsuri importante adoptate: Înghețarea salariilor bugetarilor pentru 2026 Eliminarea sporului pentru condiții vătămătoare Limitarea angajărilor și a cheltuielilor de funcționare Comparație cu guvernele anterioare: Cine a crescut și cine a redus aparatul bugetar Evoluția numărului de posturi ocupate în ultimele guverne arată o tendință clară de creștere, cu excepția guvernului actual, care a aplicat pentru prima dată reduceri semnificative. Guvern Evoluție posturi ocupate Durată mandat Medie lunară Bolojan (începând iunie 2025) -25.000+ ~6 luni ~-4.000 Ciolacu 2 / Predoiu -1.298 câteva luni - Ciolacu 1 +23.184 19 luni +1.220 Ciucă +24.899 18 luni +1.383 Cîțu +9.186 11 luni +835 Orban I și II +13.835 14 luni +988 Grindeanu, Tudose, Dăncilă +45.423 34 luni +1.336 Aceste date confirmă că, spre deosebire de predecesorii săi, Guvernul Bolojan a optat pentru un ritm accelerat de reduceri într-un interval de timp scurt, cu o medie lunară negativă semnificativă. Concluzie: restructurare dură, dar cu excepții discutabile Deși Guvernul Bolojan a livrat până acum o restructurare fără precedent în ultimul deceniu, concentrarea tăierilor în Educație – un domeniu deja vulnerabil – și excepțiile oferite unor instituții centrale ridică probleme de coerență și prioritizare. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor aduce și rezultatele fiscale scontate sau doar o reașezare dezechilibrată a aparatului public. [...]
Creșterea economică mondială va încetini la 2,7% în 2026, față de 2,8% în 2025, arată un nou raport al Organizației Națiunilor Unite , citat de Reuters . Estimarea face parte din analiza anuală World Economic Situation and Prospects , publicată de Departamentul ONU pentru Afaceri Economice și Sociale. Deși sub nivelul mediei pre-pandemice (3,2% între 2010–2019), se preconizează o ușoară revenire în 2027, cu o rată de 2,9%. Această stagnare globală este pusă pe seama noilor tensiuni comerciale provocate de creșterea tarifelor americane în 2025. Cu toate acestea, raportul notează că lipsa unei escaladări majore a acestor tensiuni a limitat efectele negative asupra comerțului internațional , în timp ce sprijinul politicilor macroeconomice și menținerea unor piețe ale muncii stabile au jucat un rol crucial în susținerea activității economice. Evoluții regionale majore în 2026: Statele Unite : creșterea a scăzut la 1,9% în 2025, dar este estimată să urce ușor la 2,0% în 2026 și 2,2% în 2027, susținută de politici fiscale și monetare expansioniste. Inflația va rămâne peste ținta de 2%, dar se așteaptă să scadă treptat, odată cu reducerea efectului tarifelor și stabilizarea costurilor locuințelor. China : după o expansiune de 4,9% în 2025, economia va crește cu 4,6% în 2026 și 4,5% în 2027. O scurtă „încetare a focului” în disputele comerciale cu SUA, care a inclus reduceri tarifare țintite și o pauză de un an, a ajutat la stabilizarea încrederii în piață. India : se menține printre cele mai performante economii emergente, cu o creștere estimată de 6,6% în 2026 și 6,7% în 2027, după un vârf de 7,4% în 2025. Consumul intern solid și investițiile publice masive compensează impactul tarifelor SUA. Uniunea Europeană : creșterea va încetini la 1,3% în 2026, de la 1,5% în 2025, dar ar putea reveni la 1,6% în 2027. Consumul rămâne rezistent, însă exporturile sunt afectate de incertitudini geopolitice și tarifele americane mai ridicate. Asia de Sud : ritmul de creștere regională va scădea la 5,6% în 2026, de la 5,9% în 2025, dar este așteptată o redresare în 2027. Alte concluzii relevante din raport: Comerțul global va continua să fie afectat pe termen scurt, însă sprijinul politicilor fiscale și monetare ar putea limita încetinirea. Piața muncii rămâne stabilă în marile economii, sprijinind consumul intern și încrederea economică generală. Rata inflației , deși ridicată în anumite regiuni, este așteptată să scadă treptat în 2026. Aceste previziuni subliniază faptul că, în pofida provocărilor geopolitice și tarifare, economia globală dă dovadă de o reziliență importantă , sprijinită de consumul intern și politicile economice adaptate contextului. [...]
California propune un impozit unic de 5% pe averea miliardarilor, stârnind o dezbatere intensă între giganții din tehnologie: unii se declară pregătiți să plătească, alții amenință că părăsesc statul , informează The Guardian . Miza inițiativei este strângerea de fonduri pentru educație, sănătate și programe de sprijin alimentar, iar reacțiile din Silicon Valley sunt puternic polarizate. Taxă pentru miliardari: 5% o singură dată, dar aplicabilă retroactiv Propunerea legislativă, susținută de sindicatul Service Employees International Union – United Healthcare Workers West (SEIU-UHW), prevede o taxă unică de 5% pentru toți rezidenții din California care au o avere de peste 1 miliard de dolari. Taxa ar urma să se aplice retroactiv, de la 1 ianuarie 2026, iar plățile ar fi eșalonate pe o perioadă de cinci ani. Printre cei vizați se numără: Jensen Huang (CEO Nvidia) – taxă estimată: 7 miliarde $ Larry Page (cofondator Google) – aproximativ 13 miliarde $ Peter Thiel (Palantir) – circa 1,3 miliarde $ „Sunt perfect de acord”, spune Huang. Alții aleg să plece În timp ce unii investitori și lideri tehnologici precum Larry Page, Peter Thiel și David Sacks își mută deja afacerile și reședințele în state cu fiscalitate mai redusă (Florida sau Texas), Jensen Huang a surprins prin poziția sa: „Suntem aici, în Silicon Valley, pentru că aici sunt inginerii. Eu sunt perfect de acord cu această taxă” , a declarat el pentru Bloomberg. Declarațiile sale contrastează puternic cu mesajele critice ale altor miliardari. David Sacks, de exemplu, a postat pe X: „Drept răspuns la socialism, Miami va înlocui New York-ul ca centru financiar, iar Austin va înlocui San Francisco ca hub tehnologic” . Larry Page nu a oferit o declarație publică, dar înregistrări recente arată că firmele sale au început procesul de înregistrare în Florida, iar el a achiziționat două proprietăți în Miami în valoare totală de peste 170 milioane dolari. Thiel și-a consolidat prezența în Miami, iar compania sa, Thiel Capital, a deschis acolo un birou oficial la finalul lui decembrie. Un guvernator sceptic și un congresman hotărât Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a transmis că nu susține taxa pe avere, avertizând că un astfel de impozit izolat ar afecta competitivitatea economică a statului: „Nu poți să te izolezi de celelalte 49 de state” , a spus el într-o conferință recentă. De partea cealaltă, reprezentantul democrat Ro Khanna , care reprezintă Silicon Valley în Congres, sprijină ferm inițiativa: „O taxă pentru miliardari e bună pentru inovația americană. În loc să plece, mulți vor rămâne aici pentru că tot aici e industria” . Reacții dure din partea comunității tech Inițiativa a stârnit indignare în rândul investitorilor din tehnologie: Chamath Palihapitiya a avertizat că bugetul Californiei va avea și mai mult de suferit dacă miliardarii pleacă. Vinod Khosla a spus că statul „își va pierde cei mai importanți contribuabili”. Alți influenceri din zona tech au sugerat că vor sprijini eliminarea lui Ro Khanna din Congres la alegerile viitoare. Totuși, liderii SEIU susțin că exemplele altor state precum Massachusetts sau Washington arată că astfel de taxe pot aduce miliarde în bugetele locale, fără a descuraja dezvoltarea economică. „Suntem încurajați de poziția lui Huang și sperăm că și alții îi vor urma exemplul” , a declarat Suzanne Jimenez, șefa de cabinet a SEIU-UHW. [...]