Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Eurodeputații PPE cer majorarea bugetului multianual al UE la 1,27% din VNB, o schimbare care ar mări spațiul de finanțare pentru investiții și ar separa costul datoriei NextGenerationEU de plafoanele bugetare, potrivit News. Europarlamentarul PNL Virgil Popescu spune că, alături de colegii din PPE, solicită o creștere cu 10% a bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2028–2034, invocând nevoia de a susține prioritățile europene și de a proteja economiile de șocuri inflaționiste.
În mesajul publicat pe Facebook, Popescu arată că parlamentarii europeni transmit Comisiei Europene că bugetul ar trebui stabilit la 1,27% din Venitul Național Brut (VNB) al UE, iar serviciul datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU, estimat la 0,11% din VNB, „să fie menținut în afara plafoanelor bugetare”.
Eurodeputatul susține că următorul buget multianual trebuie să rămână „un buget de investiții”, care să sprijine politicile europene, cetățenii, regiunile, întreprinderile și IMM-urile, cu „valoare adăugată la nivel european” față de cheltuielile naționale.
Totodată, el cere sprijin sporit pentru programe-cheie, între care Fondul European de Competitivitate, Orizont Europa, Mecanismul pentru Interconectarea Europei, Erasmus+, AgoraEU și mecanismul de protecție civilă, plus finanțare dedicată pentru EU4Health și acțiuni legate de programul LIFE în cadrul Fondului European de Competitivitate.
Virgil Popescu prezintă o listă de suplimentări propuse, între care:
Popescu afirmă că, după votul de la sfârșitul lunii aprilie, Parlamentul European ar urma să fie pregătit să înceapă negocierile cu Consiliul privind regulamentul care stabilește structura și principalele cifre ale bugetului UE pentru 2028–2034.
„Ne dorim un buget adaptat circumstanțelor actuale, care să răspundă concret și nevoilor României”, afirmă europarlamentarul.
Recomandate
Creșterea datoriei externe la 229,9 mld. euro pune presiune pe finanțarea economiei , chiar dacă o parte din indicatorii de lichiditate externă s-au îmbunătățit la început de 2026, potrivit Economedia , care citează date publicate de BNR. În primele două luni din 2026, datoria externă totală a României a crescut cu 1,5 miliarde de euro, până la 229,9 miliarde de euro. Datele sunt prezentate de BNR și au fost preluate de Mediafax, conform articolului. Cum s-a modificat structura datoriei BNR arată că datoria externă pe termen lung a ajuns la 182,5 miliarde euro la 28 februarie 2026, în creștere cu 1,2% față de 31 decembrie 2025. În același timp, datoria externă pe termen scurt a fost de 47,4 miliarde euro la 28 februarie 2026, în scădere cu 1,5% față de finalul lui 2025. Indicatori de presiune externă: serviciul datoriei și rezervele Rata serviciului datoriei externe pe termen lung (adică ponderea plăților aferente datoriei în încasările externe relevante, indicator folosit pentru a evalua presiunea de plată) a fost de 12,9% în ianuarie–februarie 2026, față de 18,4% în 2025. Totodată, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a urcat la 6,7 luni la 28 februarie 2026, de la 6,0 luni la 31 decembrie 2025. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt (calculată la valoarea reziduală) cu rezervele valutare la BNR a fost de 107,3%, comparativ cu 104,4% la finalul lui 2025. Context: deficit de cont curent mai mic, investiții directe mai mari În perioada ianuarie–februarie 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 3,1 miliarde euro, față de 3,6 miliarde euro în aceeași perioadă din 2025. Pe componente, BNR indică: un deficit mai mic al balanței bunurilor, cu 932 milioane euro; un excedent mai mic al balanței serviciilor, cu 225 milioane euro; deficite mai mari la veniturile primare și secundare, cu 251 milioane euro, respectiv cu 9 milioane euro. Investițiile directe ale nerezidenților în România au totalizat 1.128 milioane euro (față de 854 milioane euro în ianuarie–februarie 2025). Din această sumă, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au fost de 1.180 milioane euro, iar creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 52 milioane euro. [...]
Consolidarea bugetară din 2026 va ține economia sub presiune , iar discuția despre o „relansare economică” este „neavenită” în acest context, avertizează Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, într-o analiză publicată de BNR și citată de Ziarul Financiar . Pe lângă frâna fiscală, el indică și riscul ca războiul din Orientul Mijlociu să împingă economia în „teritoriu negativ”. Miza, în lectura lui Dăianu, este una de sustenabilitate fiscală: fără creșterea veniturilor bugetare și controlul cheltuielilor, deficitul și datoria pot rămâne pe o traiectorie care apasă pe ratingul suveran și limitează opțiunile de politică economică. „Războiul” intern: colectarea, TVA și veniturile fiscale Dăianu spune că România trebuie să câștige în următorii ani un „război” intern al colectării, prin reducerea „gap-ului” la TVA (diferența dintre TVA teoretic de colectat și ce intră efectiv la buget) și la alte impozite. Nivelul scăzut al veniturilor fiscale este prezentat ca o problemă de „securitate națională”, în condițiile presiunilor asupra bugetului public. Problema structurală rămâne, potrivit analizei, nivelul foarte redus al veniturilor fiscale: circa 29% din PIB în 2024, față de o medie europeană de 40% și una regională de 34–35%. În acest cadru, Dăianu leagă scăderea deficitului de un pachet de măsuri care combină: reducerea substanțială a gap-ului la TVA și a celui la impozitul pe profit; controlul cheltuielilor bugetare în relație cu dinamica PIB-ului nominal. El afirmă că, dacă aceste condiții sunt îndeplinite, deficitul „ar putea să scadă sub 4% din PIB în câțiva ani”, însă subliniază că aici se testează voința politică și capacitatea de a învinge grupuri de interese. Deficit, datorie, rating: de ce consolidarea devine obligatorie Consolidarea fiscală este descrisă drept „absolut necesară” pentru a ameliora ratingul suveran. Dacă deficitul rămâne „blocat la circa 6% din PIB” în anii următori, este „improbabil” ca evaluarea actuală să se îmbunătățească, iar aceasta „se poate chiar deteriora dacă nu se va stabiliza datoria publică”, potrivit analizei. Pe zona de convergență europeană, Dăianu notează că aderarea la zona euro nu poate avea loc fără atingerea unui deficit bugetar de 3% din PIB, o inflație joasă în mod sustenabil și o datorie publică sustenabilă. El adaugă că problemele României sunt cauzate în principal de erori în politica fiscală/bugetară, nu de faptul că țara nu este în zona euro. 2026: țintă de deficit 6,2% și spațiu limitat pentru stimulare După un deficit bugetar cash de 8,7% din PIB și ESA de 9,3% în 2025, ținta pentru 2026 este de 6,2%, arată materialul. Analiza BNR menționează că, în 2025, deficitul ar fi depășit 10% din PIB dacă nu ar fi fost înghețate salariile bugetarilor și pensiile la nivelul din noiembrie 2024. În plus, sunt indicate drept factori care au susținut scăderea deficitului în ultimele luni: restructurarea PNRR , cheltuieli cu dobânzile mai mici decât cele prognozate și creșterea unor venituri bugetare. În analiza citată se arată că guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB și că nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite în afara celor din pachetele de măsuri. Totodată, „adoptarea măsurilor de răspuns la noul șoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare”. De ce „relansarea” e greu de susținut: frână fiscală, inflație și risc extern În acest context, Dăianu consideră „neavenit” să se vorbească despre relansare economică în 2026: impulsul fiscal este „intens negativ”, iar rata de politică monetară nu poate fi redusă atât timp cât inflația rămâne „încă înaltă”. Peste aceste constrângeri interne se suprapune riscul geopolitic: războiul din Orientul Mijlociu este descris ca o „lovitură” pentru Europa și pentru economia României, iar impactul său „poate duce economia în teritoriu negativ”. Investițiile publice, programate la circa 8% din PIB în 2026 (nivel record, potrivit analizei), pot susține producția și cererea agregată, dar „nu pot compensa singure” impulsul fiscal negativ al consolidării. Traiectoria datoriei și reformele cerute Dăianu afirmă că deficitul bugetar nu a fost cauzat de investiții, ci de stimularea excesivă a consumului și de neglijarea nevoii de venituri fiscale mai mari, compatibile cu statutul de stat membru al UE. Datoria publică este prezentată în creștere de la 39% din PIB în 2019 la circa 60% „în prezent”, iar în absența corecției „s-ar putea îndrepta spre 80% în câțiva ani”. În analiza citată se mai arată că există risipă a banului public și corupție, iar reforme în sectorul public, administrație și guvernanța întreprinderilor de stat sunt necesare, însă cer timp, inclusiv din cauza elementelor instituționale și a grupurilor de interese cu influență. [...]
Deficitul de cont curent al României a coborât la 3,1 mld. euro (aprox. 15,8 mld. lei) în ianuarie–februarie 2026 , pe fondul reducerii deficitului din comerțul internațional cu bunuri, potrivit datelor BNR citate de Ziarul Financiar . Scăderea contează pentru că indică o temperare a dezechilibrului extern, un indicator urmărit de investitori și relevant pentru costul finanțării economiei. În primele două luni din 2026, deficitul de cont curent s-a redus cu aproape 500 milioane euro față de perioada similară din 2025, arată datele BNR. Comerțul cu bunuri a tras în jos deficitul, dar serviciile au adus mai puțin surplus Balanța bunurilor a consemnat un deficit de 4,6 miliarde euro, în scădere cu 932 milioane euro. În același timp, balanța serviciilor a rămas pe excedent, însă acesta a fost mai mic cu 225 milioane euro, la 2,1 miliarde euro. În interiorul serviciilor, cele mai importante poziții au fost: IT&C: excedent de 1,2 miliarde euro, apropiat de nivelul din perioada similară din 2025; transport: excedent de 1,01 miliarde euro, în creștere ușoară; turism: deficit în creștere, la 714 milioane euro. Veniturile din investiții au apăsat pe soldul extern Balanța veniturilor primare (care include, între altele, venituri din muncă și venituri din investiții) a înregistrat la final de februarie un deficit de 645 milioane euro, cu 250 milioane euro peste nivelul din perioada similară din 2025. Și balanța veniturilor secundare (transferuri curente private și ale administrației publice) a rămas pe deficit, care a crescut cu 9 milioane euro, la 86 milioane euro. Investițiile străine directe au crescut la 1,12 mld. euro Investițiile străine directe au însumat 1,12 miliarde euro în ianuarie–februarie 2026, față de 854 milioane euro în aceeași perioadă din 2025. Din total, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au fost de 1,18 miliarde euro, iar creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 52 milioane euro. [...]
Consolidarea bugetară rămâne esențială pentru rating și costul finanțării, chiar dacă statul intervine pentru a amortiza un nou șoc energetic , avertizează președintele Consiliului Fiscal , Daniel Dăianu, potrivit Agerpres . Mesajul vine în contextul măsurilor de plafonare anunțate pentru 2026 și al presiunilor asupra deficitului și datoriei publice. Dăianu susține că programul de corecție bugetară a dus la un deficit mai mic decât ținta asumată la rectificarea din noiembrie 2025: 7,65% din PIB, față de 8,4% din PIB (în varianta cash). Pentru acest an, Guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB, iar, în opinia sa, „nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite” în afara celor din pachetele de măsuri deja stabilite. Datoria publică, vulnerabilitate majoră: de la 39% din PIB în 2019 la circa 60% acum În documentul prezentat la ediția a 21-a a raportului „ România – Zona Euro Monitor ”, consolidarea bugetară este descrisă ca necesară și pentru a ține sub control datoria publică, aflată „în jur de 60% din PIB”, în creștere de la 39% din PIB în 2019. Dăianu avertizează că, în lipsa corecției bugetare, datoria publică s-ar putea îndrepta către 80% din PIB „în câțiva ani”, pe fondul costurilor de împrumut ale statului. Plafonări în 2026 și condiții pentru intervenția statului Dăianu apreciază decizia Guvernului de a continua plafonarea tarifului la gaz pentru 2026 și de a prelungi plafonarea adaosului comercial la bunuri alimentare de bază, dar insistă ca intervenția statului să nu compromită traiectoria fiscală. Reperele indicate pentru măsurile de sprijin includ: să nu fie periclitată consolidarea bugetară; să fie ajutate sectoarele esențiale pentru economie (agricultura și transportatorii); ajutorul să fie temporar; veniturile suplimentare ale statului din scumpirea energiei să fie folosite pentru compensarea celor care au nevoie de sprijin; companiile cu „profituri excepționale” din creșterea prețurilor la energie să fie impozitate suplimentar (taxă pe câștiguri excepționale). Ce urmează după 2026: colectarea și controlul cheltuielilor Președintele Consiliului Fiscal consideră „crucială” întrebarea legată de perioada de după 2026, în special capacitatea de a continua reducerea deficitului. El indică drept condiții reducerea substanțială a „gap-ului” la TVA (diferența dintre TVA teoretic de colectat și TVA efectiv încasat) și la impozitul pe profit, alături de controlul cheltuielilor bugetare în raport cu dinamica PIB-ului nominal. În acest scenariu, deficitul „ar putea să scadă sub 4% din PIB în câțiva ani”, potrivit lui Dăianu. În același timp, el enumeră riscuri care pot deraia consolidarea: șocuri externe (inclusiv evoluții geopolitice și războaie, precum cel din Orientul Mijlociu), un posibil nou val de dereglementare financiară, expansiunea activelor cripto și erodarea independenței unor bănci centrale, precum și presiunile asociate anului electoral 2028. Miza pentru rating și zona euro Dăianu leagă direct consolidarea fiscală de perspectiva ratingului suveran al României: dacă deficitul rămâne „la circa 6% din PIB” în anii următori, este „improbabil” ca ratingul să se îmbunătățească și există chiar riscul deteriorării, dacă datoria publică nu se stabilizează. În privința aderării la zona euro, el afirmă că aceasta nu poate avea loc fără deficite bugetare mici (3% din PIB), inflație joasă „în mod sustenabil” și o datorie publică sustenabilă, subliniind că problemele României sunt cauzate în principal de „erori în politica fiscală/bugetară”, nu de nonapartenența la zona euro. [...]
Guvernul pregătește un mecanism de majorare a salariilor bugetarilor legat de PIB, inflație și „anvelopa” de cheltuieli , într-o încercare de a calibra creșterile la spațiul fiscal disponibil și la constrângerile de consolidare bugetară, potrivit Agerpres . Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole , a declarat la Antena 3 că majorările din sectorul public „vor trebui să crească” pe baza unui mecanism stabilit împreună cu Ministerul Finanțelor, raportat la creșterea economică, nivelul inflației și „anvelopa bugetară” pe care România și-o permite pentru cheltuielile de personal. Cum ar urma să fie distribuite creșterile Manole a indicat că prioritatea ar trebui să fie salariile mici din sistemul bugetar, în special în domenii precum sănătatea și educația. „Dorința mea va fi ca principalele creșteri să fie în zona de bază, pentru cei care au salariile cele mai mici (...)” În același timp, ministrul a spus că, dacă vor fi identificate situații în care unele venituri „au ieșit cu mult din grila anterioară”, acestea ar urma să fie înghețate, „dar nu vor fi scăzute”. Legătura cu consolidarea bugetară și PNRR Separat, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a declarat pe 9 aprilie că este important ca proiectul legii salarizării să fie adoptat în acest an, pentru a exista o „țintă” privind corectarea inechităților din administrație, chiar dacă implementarea poate dura câțiva ani. Pîslaru a arătat că discuția are și o dimensiune europeană: Comisia Europeană urmărește continuarea consolidării bugetare, iar spațiul fiscal este „limitat de resursele” disponibile. În acest context, el a menționat existența unui procent din PIB gândit pentru cheltuielile de personal, ceea ce ar însemna că, pe măsură ce PIB-ul crește, crește și spațiul fiscal pentru aceste cheltuieli. Ce urmează Potrivit calendarului invocat de Pîslaru, proiectul ar urma să fie pus „foarte curând” în dezbatere de Ministerul Muncii, după discuțiile cu „familiile ocupaționale” și cu Ministerul Finanțelor. În acest stadiu, nu sunt prezentate în material valori, procente sau un calendar ferm de aplicare a majorărilor. [...]
România riscă costuri zilnice de întârziere de până la 150.000 euro (aprox. 750.000 lei) la datoria către Pfizer , iar fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu propune ca o parte din suma estimată la 600 de milioane de euro (aprox. 3 miliarde lei) să fie convertită, prin negociere, în medicamente inovatoare și investiții în sistemul medical, potrivit G4Media . Voiculescu spune că datoria provine din contractele pentru vaccinurile anti-COVID-19 neonorate și susține că Ministerul Sănătății ar trebui să urmărească un acord care să transforme obligația financiară în „beneficii reale pentru pacienți” și pentru sistemul de sănătate, nu doar într-o plată clasică. Ce propune: conversia datoriei în medicamente și investiții În schița de plan publicată pe Facebook, fostul ministru avansează mai multe opțiuni, dintre care prima vizează accesul mai rapid la tratamente noi, în condițiile în care România ar avea unele dintre cele mai lente proceduri de rambursare din Uniunea Europeană. Propunerile enumerate includ: Acces accelerat la medicamente inovatoare , prin furnizarea de către Pfizer, „la prețuri preferențiale sau la cost”, a unor terapii (inclusiv oncologice, pentru boli rare și tratamente de ultimă generație), în contul unei părți din datorie. Investiții în sistemul de sănătate , precum studii clinice, formare de personal și infrastructură de diagnostic, cu trimitere la un model din Brazilia (Parteneriate de Dezvoltare Productivă). Un mecanism de tip „Debt2Health” , model folosit de Global Fund, prin care datoriile sunt transformate în produse medicale și investiții în sănătate. Voiculescu mai susține că ar fi necesar un mecanism de verificare independentă, pentru a limita riscul ca decizii administrative să ducă la costuri suplimentare. Componenta financiară imediată: dobânzi și eșalonare Pe termen scurt, el indică drept „minimal” oprirea dobânzilor și eșalonarea, argumentând că fiecare zi de întârziere ar costa „100–150.000 euro”. Totodată, îl critică pe ministrul Sănătății Alexandru Rafila, afirmând că refuzul renegocierii din 2023 ar fi dus la pierderea unor economii potențiale de peste 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei). Context regional și argumentul reputațional În comparațiile invocate, Polonia ar datora aproximativ 1,3 miliarde de euro, iar Ungaria s-ar judeca pentru circa 60 de milioane de euro, pe fondul unui volum inițial mai mic de doze cumpărate. Voiculescu consideră că Pfizer ar avea motive comerciale și de imagine să accepte o înțelegere, inclusiv pentru a evita executarea forțată a unei hotărâri judecătorești împotriva unui stat membru UE, pe care o descrie ca fiind un risc reputațional major. El amintește și de programul companiei „An Accord for a Healthier World”, prin care ar oferi medicamente la preț de cost pentru 45 de țări. [...]
