Știri
Știri din categoria Politică monetară
FMI estimează că Banca Japoniei poate continua majorările graduale de dobândă, în pofida șocului inflaționist generat de războiul cu Iranul, deoarece efectele de „runda a doua” asupra prețurilor și salariilor ar urma să fie limitate, potrivit Reuters.
Rahul Anand, șeful misiunii FMI pentru Japonia, a spus că scumpirea energiei va împinge în sus inflația totală, dar este mai puțin probabil să se transfere puternic în inflația de bază (care exclude componente volatile precum energia) sau în dinamica salariilor. În acest context, banca centrală ar putea „trece peste” un vârf temporar al inflației și să reia retragerea stimulului monetar în ritmul planificat.
„Chiar dacă există o creștere temporară a inflației totale, Banca Japoniei poate trece peste asta și poate relua retragerea acomodării în același ritm ca și cum scenariul de bază s-ar confirma.”
Investitorii urmăresc dacă Banca Japoniei va majora dobânda la ședința de politică monetară din 27-28 aprilie. Reuters notează că probabilitatea unei creșteri pe termen scurt a scăzut, pe fondul volatilității piețelor și al deteriorării vizibilității economice, pe măsură ce speranțele privind o detensionare a conflictului s-au estompat.
Mesajul FMI este că banca centrală are, totuși, spațiu să nu reacționeze excesiv la un șoc de ofertă (energie), atâta timp cât acesta nu „dezancorează” așteptările inflaționiste — adică nu schimbă în mod durabil percepția gospodăriilor și companiilor despre inflația viitoare.
Anand a adăugat că politica trebuie să rămână dependentă de date și flexibilă, deoarece incertitudinea privind intensitatea și durata războiului poate afecta atât creșterea, cât și inflația.
FMI își menține evaluarea că inflația Japoniei va converge către ținta de 2% până la finalul lui 2027. În scenariul instituției, Banca Japoniei ar urma să mai crească dobânda de politică monetară de trei ori, până la 1,5%, de la 0,75% în prezent, „în jurul mijlocului sau finalului anului viitor”.
Pe partea de activitate economică, FMI estimează o creștere de 0,7% în 2026 și de 0,6% în 2027, după un avans de 1,2% în 2025. Anand a spus că Japonia a fost „rezilientă”, inclusiv la șocul tarifelor americane mai ridicate de anul trecut, iar salariile reale ar urma să redevină pozitive și să continue să crească, susținute de majorările salariale negociate anual.
Un alt punct sensibil pentru autorități rămâne yenul slab, care poate scumpi importurile. Anand a afirmat că în 2025 nu s-a observat un transfer („pass-through”) mare al deprecierii yenului în inflație și că slăbirea monedei a ajutat, totodată, la amortizarea unei părți din șocul tarifar din SUA.
În privința nivelului cursului, mesajul FMI este că acesta trebuie determinat de piețe, într-o economie deschisă cu curs flotant.
„Nu există un nivel al cursului de schimb despre care cineva să poată spune că este corect. Trebuie determinat de piețe, pentru că este o economie deschisă cu un curs flotant.”
Recomandate
Banca Japoniei a urcat dobânda-cheie la 1% , cel mai ridicat nivel din 1995, într-o mișcare care riscă să se traducă în costuri mai mari de finanțare pentru economie, pe fondul presiunilor inflaționiste alimentate de scumpirea energiei, potrivit Al Jazeera . Banca Japoniei (BOJ) a votat marți, cu 7 la 1, majorarea dobânzii de politică monetară cu un sfert de punct procentual, până la 1%. Decizia era „larg așteptată” și continuă ieșirea treptată din politica monetară ultra-relaxată, menținută timp de decenii pentru a combate stagnarea economică. De ce a crescut BOJ dobânzile: riscul ca inflația să depășească ținta În comunicatul citat de publicație, banca centrală arată că, deși inflația a fost „pe țintă”, scumpirea petrolului a început să se transmită în tranzacțiile dintre companii, ceea ce ar putea împinge în sus prețurile „pe o gamă largă de produse”. BOJ avertizează că, pe fondul creșterii așteptărilor inflaționiste pe termen mediu și lung, există riscul ca inflația de bază măsurată prin indicele prețurilor de consum (CPI) să se abată în sus peste ținta de stabilitate a prețurilor de 2%. Expunerea la șocul petrolului și rolul măsurilor guvernamentale Japonia importa aproximativ 95% din țițeiul său din Orientul Mijlociu înainte de izbucnirea războiului, ceea ce face a patra economie a lumii vulnerabilă la scumpiri bruște ale combustibililor. Guvernul condus de premierul Sanae Takaichi a introdus măsuri pentru a limita creșterea prețurilor la energie, inclusiv utilizarea rezervelor strategice de petrol și subvenții pentru facturile gospodăriilor la gaze și electricitate. În acest context, inflația „core” (fără alimente proaspete) a urcat cu 1,4% în aprilie, anual, nivel pe care BOJ îl pune pe seama măsurilor care au „redus povara” scumpirilor la energie. Context: normalizarea politicii monetare după „deceniile pierdute” Potrivit Al Jazeera, BOJ a început să se îndepărteze de dobânzile ultra-scăzute și negative în 2024, când a renunțat la rata de -0,1% și a operat prima majorare în 17 ani, în martie. Japonia a traversat o perioadă îndelungată de creștere slabă și deflație după spargerea bulei activelor de la începutul anilor 1990, cunoscută drept „deceniile pierdute”. Economia a arătat însă semne de revenire: PIB-ul a crescut cu 2,1% în ritm anualizat în primul trimestru al acestui an, cea mai rapidă expansiune din ultimele șase trimestre. Min Joo Kang, economist-șef pentru Coreea de Sud și Japonia la ING, a declarat pentru Al Jazeera că majorarea dobânzii semnalează „o schimbare pozitivă” și sugerează progrese către creștere susținută și stabilitate a prețurilor, în condițiile în care banca centrală vede ținta de 2% ca fiind „la îndemână”, ceea ce îi susține încrederea într-o normalizare graduală. [...]
Valul de scumpire a banilor se extinde în economiile dezvoltate , după ce Banca Centrală Europeană a intrat joi în „clubul” băncilor centrale care majorează dobânzile, alături de Australia, Norvegia și Japonia, pe fondul riscului ca șocul energetic legat de conflictul cu Iranul să reaprindă inflația, potrivit Reuters . Miza pentru piețe și companii este că politica monetară în G10 se întărește într-un moment în care prețul petrolului rămâne ridicat, iar Strâmtoarea Hormuz este „în mod efectiv închisă”, ceea ce împinge decidenții să prevină o rundă secundară de scumpiri. Reuters notează că și alte bănci centrale ar putea urma în lunile următoare. Cine a intrat deja în ciclul de majorări și de ce contează În zona euro, BCE a crescut dobânzile pentru prima dată în aproape trei ani, ducând rata depozitelor la 2,25%. Decizia a fost luată pentru a limita inflația înainte ca scumpirea energiei, alimentată de războiul cu Iranul, să se propage mai larg în economie. BCE a publicat și noi proiecții de bază pentru inflație: 3,0% în acest an, 2,3% în 2027 și 2,0% în 2028. În Australia, banca centrală a majorat dobânzile de trei ori în acest an, până la 4,35% (cea mai ridicată rată din G10), pentru a contracara un șoc energetic global, anulând integral reducerile operate anul trecut. Guvernatoarea Michele Bullock a spus că există semne că înăsprirea funcționează, iar piețele văd o pauză în lunile următoare, dar includ și o probabilitate de circa 75% pentru încă o majorare până la final de an. Norvegia a urcat dobânda-cheie cu 25 de puncte de bază la începutul lui mai, până la 4,25%, mai devreme decât anticipau analiștii. Inflația de bază anuală a crescut neașteptat în mai, susținând așteptările că dobânzile ar putea urca din nou în acest an, deși banca centrală este văzută ca fiind pe „hold” la ședința din 18 iunie. În Japonia, Banca Japoniei este așteptată să majoreze săptămâna viitoare dobânda pe termen scurt de la 0,75%, continuând ciclul prudent de creșteri început după ieșirea din dobânzi negative. Reuters menționează că inflația la nivelul prețurilor de producție a accelerat în mai la cel mai rapid ritm din ultimii trei ani, parțial din cauza slăbiciunii yenului, iar o majorare ar putea ajuta moneda, deși nivelul dobânzilor rămâne scăzut față de alte economii. Cine stă pe loc acum, dar piețele văd riscuri de majorare În SUA, investitorii se așteaptă ca Rezerva Federală să mențină dobânzile la ședința din 16-17 iunie, însă conflictul cu Iranul a schimbat rapid așteptările: mai întâi au fost eliminate pariurile pe reduceri, apoi a apărut în prețuri scenariul unei majorări în 2026. Piețele indică acum o probabilitate de 60% pentru o creștere până la ședința din octombrie, potrivit Reuters, care amintește și de presiunile politice asupra noului președinte al Fed, Kevin Warsh. În Marea Britanie, Banca Angliei este așteptată să păstreze dobânda la 3,75% pe 18 iunie (nivel la care a rămas pe tot parcursul lui 2026), însă piețele includ integral o majorare până în septembrie. Un semnal al incertitudinii: la ultima ședință, BoE a renunțat la publicarea unei prognoze centrale pentru inflație și alți indicatori, înlocuind-o cu trei scenarii, dintre care cel mai sever ar putea necesita o creștere „viguroasă” a costurilor de împrumut. Restul tabloului G10: pauze, dar cu nuanțe Reuters mai arată că: Noua Zeelandă nu se reunește până la începutul lui iulie, când piețele văd probabilă o majorare de la 2,25%, însă banca centrală se confruntă cu o combinație dificilă: inflație așteptată peste intervalul-țintă de 1%-3% și șomaj la un maxim al ultimului deceniu. Canada a menținut dobânda la 2,25%, invocând puține semne că energia mai scumpă se transmite în inflația de bază; economiștii se așteaptă la dobânzi stabile în 2026. Suedia (1,75%) și Elveția (0%) nu sunt considerate „în grabă” să majoreze, pe fondul inflației mai reduse; în cazul Elveției, francul puternic este deja un factor de înăsprire, iar banca centrală ar putea apela mai mult la intervenții valutare. În ansamblu, extinderea grupului de bănci centrale care cresc dobânzile sugerează că riscul dominant pentru lunile următoare rămâne inflația alimentată de energie, nu încetinirea economică — ceea ce poate menține costurile de finanțare ridicate și volatilitatea pe piețele valutare și de obligațiuni. [...]
BCE deschide din trimestrul IV o linie de lichiditate de până la 50 mld. euro pentru bănci din afara zonei euro , un mecanism care le poate oferi finanțare de urgență în moneda unică și, implicit, poate întări utilizarea euro în afara uniunii monetare, potrivit Economica . Facilitatea permite băncilor participante să primească lichiditate de până la 50 de miliarde de euro (aprox. 250 mld. lei), sub forma unor împrumuturi garantate cu active de înaltă calitate denominate în euro. Banca Centrală Europeană arată că băncile centrale implicate vor putea folosi „flexibilitatea fondurilor EUREP” fără restricții prealabile, iar după finalizarea procesului de integrare vor putea efectua retrageri din trimestrul IV. De ce contează: acces la euro în situații de stres și stimulent pentru folosirea monedei unice Analiștii citați de publicație consideră că mecanismul de siguranță al BCE oferă băncilor din afara zonei euro acces la finanțare de urgență în euro „în momentele dificile” și consolidează stimulentele pentru utilizarea monedei unice. Context: „momentul global al euro” și competiția cu dolarul Inițiativa este prezentată ca parte a eforturilor mai ample ale președintei BCE, Christine Lagarde , de a valorifica ceea ce a numit „momentul global al euro”, într-un context în care politicile economice ale președintelui SUA, Donald Trump, „pun sub semnul întrebării dominația îndelungată a dolarului”, conform aceleiași surse. [...]
Banca Rusiei a redus dobânda-cheie la 14% , într-o mișcare care semnalează presiuni tot mai mari pe creșterea economică, chiar dacă inflația accelerează, potrivit Economica . Decizia a surprins piața: majoritatea analiștilor intervievați de Reuters se așteptau la menținerea ratei la 14,25%. Tăierea dobânzii vine în contextul în care banca centrală și-a înrăutățit estimările pentru PIB-ul Rusiei din acest an, la un interval de creștere între 0% și 1%, de la 0,5%–1,5% anterior. În același timp, instituția a revizuit în sus prognoza de inflație pentru 2026, la 6%–7%, față de 4,5%–5,5% în estimarea precedentă, conform Agerpres. Inflație mai mare, dar semne de încetinire economică În comunicatul citat, Banca Rusiei arată că economia a crescut „într-un ritm moderat” în trimestrul al doilea din 2026, însă scumpirile și așteptările inflaționiste mai ridicate din vară sunt puse „în principal” pe seama unor „factori excepționali”. Printre acești factori, banca centrală indică perturbări în aprovizionarea cu combustibili, după atacuri cu drone ucrainene asupra unor rafinării mari, care au dus la cozi la benzinării și la prețuri mai ridicate. Totodată, loviturile care au vizat retailerul online Wildberries au afectat consumul. Ce arată datele recente despre prețuri și combustibili Datele de inflație indică o accelerare în iunie: indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,9% în iunie, după 0,2% în mai; inflația anuală a ajuns la 6%, de la 5,3% în luna precedentă; prețul benzinei a urcat cu până la 16% de la începutul anului; așteptările inflaționiste au crescut în iulie la cel mai ridicat nivel din martie 2022. În ansamblu, reducerea dobânzii, concomitent cu revizuirea în sus a prognozei de inflație și în jos a celei de creștere, sugerează că banca centrală încearcă să limiteze deteriorarea activității economice, într-un context în care șocurile de ofertă (în special pe combustibili) continuă să alimenteze scumpirile. [...]
Christine Lagarde spune că rămâne la conducerea BCE cel puțin și în 2027, reducând incertitudinea de pe piețe și încercând să închidă speculațiile despre o plecare anticipată, potrivit HotNews . Într-o conferință de presă de joi, după decizia Băncii Centrale Europene de a menține nemodificate cele trei dobânzi reprezentative, Lagarde a folosit o metaforă pentru a transmite că își continuă mandatul: „când sunt nori la orizont, căpitanul rămâne pe navă”. Ea a adăugat explicit: „Nu o să mă vedeți plecând înainte de 2027”. Totuși, întrebată să se angajeze că își va duce mandatul până la capăt (octombrie 2027), Lagarde a spus că nu îi place să fie „îngrădită”, păstrând o nuanță de ambiguitate privind finalul exact al mandatului. Contextul declarațiilor vine după ce, pe 3 iulie, Lagarde afirmase că nu exclude posibilitatea de a părăsi președinția BCE înainte de termen pentru a aduce „o voce europeană” în dezbaterea prezidențială din Franța. Întrebată atunci dacă ar susține un candidat sau ar candida ea însăși, a răspuns inițial „O să mă gândesc la asta”, apoi s-a corectat: „Nu, glumesc. Nu cred că este pe ordinea de zi”. Următoarele alegeri prezidențiale din Franța sunt programate pe 18 aprilie și 2 mai 2027. [...]
Banca Națională a Ungariei își creează spațiu pentru noi tăieri de dobândă în vară , pe fondul unei inflații mai bune decât anticipa și al unor prime de risc în scădere, potrivit Economica . Mesajul băncii centrale este că relaxarea monetară poate continua, dar va depinde de datele viitoare privind inflația și de stabilitatea pieței valutare. Consiliul de politică monetară al MNB arată că „evoluțiile privind inflația au fost mai favorabile decât în scenariul de bază”, iar „primele de risc au fost mai scăzute”, ceea ce „a permis o marjă de manevră”. În acest context, instituția indică explicit posibilitatea unor noi reduceri ale dobânzilor „în această vară”, dacă tendințele favorabile persistă, decizia urmând să fie luată după publicarea datelor de inflație. Ce condiții pune banca centrală pentru următorii pași MNB leagă evaluarea riscurilor de câteva teme care pot influența percepția investitorilor asupra Ungariei: așteptările privind strategia fiscală; perspectiva adoptării euro; evoluțiile conflictului din Orientul Mijlociu. În comunicat, banca centrală subliniază și rolul stabilității pieței financiare interne, „în special a pieței valutare”, ca ancoră pentru așteptările inflaționiste și, implicit, pentru atingerea stabilității prețurilor. Decizie unanimă și așteptări din piață Guvernatorul MNB, Mihály Varga , a declarat că decizia privind dobânda a fost luată în unanimitate și că nu au fost discutate alte opțiuni. Analiștii de la Equilor apreciază că reducerea cu 25 de puncte de bază era așteptată și că o nouă reducere ar putea fi anunțată în vară, dacă se mențin tendințele favorabile. [...]
