Știri
Știri din categoria Politică monetară
FMI estimează că Banca Japoniei poate continua majorările graduale de dobândă, în pofida șocului inflaționist generat de războiul cu Iranul, deoarece efectele de „runda a doua” asupra prețurilor și salariilor ar urma să fie limitate, potrivit Reuters.
Rahul Anand, șeful misiunii FMI pentru Japonia, a spus că scumpirea energiei va împinge în sus inflația totală, dar este mai puțin probabil să se transfere puternic în inflația de bază (care exclude componente volatile precum energia) sau în dinamica salariilor. În acest context, banca centrală ar putea „trece peste” un vârf temporar al inflației și să reia retragerea stimulului monetar în ritmul planificat.
„Chiar dacă există o creștere temporară a inflației totale, Banca Japoniei poate trece peste asta și poate relua retragerea acomodării în același ritm ca și cum scenariul de bază s-ar confirma.”
Investitorii urmăresc dacă Banca Japoniei va majora dobânda la ședința de politică monetară din 27-28 aprilie. Reuters notează că probabilitatea unei creșteri pe termen scurt a scăzut, pe fondul volatilității piețelor și al deteriorării vizibilității economice, pe măsură ce speranțele privind o detensionare a conflictului s-au estompat.
Mesajul FMI este că banca centrală are, totuși, spațiu să nu reacționeze excesiv la un șoc de ofertă (energie), atâta timp cât acesta nu „dezancorează” așteptările inflaționiste — adică nu schimbă în mod durabil percepția gospodăriilor și companiilor despre inflația viitoare.
Anand a adăugat că politica trebuie să rămână dependentă de date și flexibilă, deoarece incertitudinea privind intensitatea și durata războiului poate afecta atât creșterea, cât și inflația.
FMI își menține evaluarea că inflația Japoniei va converge către ținta de 2% până la finalul lui 2027. În scenariul instituției, Banca Japoniei ar urma să mai crească dobânda de politică monetară de trei ori, până la 1,5%, de la 0,75% în prezent, „în jurul mijlocului sau finalului anului viitor”.
Pe partea de activitate economică, FMI estimează o creștere de 0,7% în 2026 și de 0,6% în 2027, după un avans de 1,2% în 2025. Anand a spus că Japonia a fost „rezilientă”, inclusiv la șocul tarifelor americane mai ridicate de anul trecut, iar salariile reale ar urma să redevină pozitive și să continue să crească, susținute de majorările salariale negociate anual.
Un alt punct sensibil pentru autorități rămâne yenul slab, care poate scumpi importurile. Anand a afirmat că în 2025 nu s-a observat un transfer („pass-through”) mare al deprecierii yenului în inflație și că slăbirea monedei a ajutat, totodată, la amortizarea unei părți din șocul tarifar din SUA.
În privința nivelului cursului, mesajul FMI este că acesta trebuie determinat de piețe, într-o economie deschisă cu curs flotant.
„Nu există un nivel al cursului de schimb despre care cineva să poată spune că este corect. Trebuie determinat de piețe, pentru că este o economie deschisă cu un curs flotant.”
Recomandate
Banca Japoniei a urcat dobânda-cheie la 1% , cel mai ridicat nivel din 1995, într-o mișcare care riscă să se traducă în costuri mai mari de finanțare pentru economie, pe fondul presiunilor inflaționiste alimentate de scumpirea energiei, potrivit Al Jazeera . Banca Japoniei (BOJ) a votat marți, cu 7 la 1, majorarea dobânzii de politică monetară cu un sfert de punct procentual, până la 1%. Decizia era „larg așteptată” și continuă ieșirea treptată din politica monetară ultra-relaxată, menținută timp de decenii pentru a combate stagnarea economică. De ce a crescut BOJ dobânzile: riscul ca inflația să depășească ținta În comunicatul citat de publicație, banca centrală arată că, deși inflația a fost „pe țintă”, scumpirea petrolului a început să se transmită în tranzacțiile dintre companii, ceea ce ar putea împinge în sus prețurile „pe o gamă largă de produse”. BOJ avertizează că, pe fondul creșterii așteptărilor inflaționiste pe termen mediu și lung, există riscul ca inflația de bază măsurată prin indicele prețurilor de consum (CPI) să se abată în sus peste ținta de stabilitate a prețurilor de 2%. Expunerea la șocul petrolului și rolul măsurilor guvernamentale Japonia importa aproximativ 95% din țițeiul său din Orientul Mijlociu înainte de izbucnirea războiului, ceea ce face a patra economie a lumii vulnerabilă la scumpiri bruște ale combustibililor. Guvernul condus de premierul Sanae Takaichi a introdus măsuri pentru a limita creșterea prețurilor la energie, inclusiv utilizarea rezervelor strategice de petrol și subvenții pentru facturile gospodăriilor la gaze și electricitate. În acest context, inflația „core” (fără alimente proaspete) a urcat cu 1,4% în aprilie, anual, nivel pe care BOJ îl pune pe seama măsurilor care au „redus povara” scumpirilor la energie. Context: normalizarea politicii monetare după „deceniile pierdute” Potrivit Al Jazeera, BOJ a început să se îndepărteze de dobânzile ultra-scăzute și negative în 2024, când a renunțat la rata de -0,1% și a operat prima majorare în 17 ani, în martie. Japonia a traversat o perioadă îndelungată de creștere slabă și deflație după spargerea bulei activelor de la începutul anilor 1990, cunoscută drept „deceniile pierdute”. Economia a arătat însă semne de revenire: PIB-ul a crescut cu 2,1% în ritm anualizat în primul trimestru al acestui an, cea mai rapidă expansiune din ultimele șase trimestre. Min Joo Kang, economist-șef pentru Coreea de Sud și Japonia la ING, a declarat pentru Al Jazeera că majorarea dobânzii semnalează „o schimbare pozitivă” și sugerează progrese către creștere susținută și stabilitate a prețurilor, în condițiile în care banca centrală vede ținta de 2% ca fiind „la îndemână”, ceea ce îi susține încrederea într-o normalizare graduală. [...]
Valul de scumpire a banilor se extinde în economiile dezvoltate , după ce Banca Centrală Europeană a intrat joi în „clubul” băncilor centrale care majorează dobânzile, alături de Australia, Norvegia și Japonia, pe fondul riscului ca șocul energetic legat de conflictul cu Iranul să reaprindă inflația, potrivit Reuters . Miza pentru piețe și companii este că politica monetară în G10 se întărește într-un moment în care prețul petrolului rămâne ridicat, iar Strâmtoarea Hormuz este „în mod efectiv închisă”, ceea ce împinge decidenții să prevină o rundă secundară de scumpiri. Reuters notează că și alte bănci centrale ar putea urma în lunile următoare. Cine a intrat deja în ciclul de majorări și de ce contează În zona euro, BCE a crescut dobânzile pentru prima dată în aproape trei ani, ducând rata depozitelor la 2,25%. Decizia a fost luată pentru a limita inflația înainte ca scumpirea energiei, alimentată de războiul cu Iranul, să se propage mai larg în economie. BCE a publicat și noi proiecții de bază pentru inflație: 3,0% în acest an, 2,3% în 2027 și 2,0% în 2028. În Australia, banca centrală a majorat dobânzile de trei ori în acest an, până la 4,35% (cea mai ridicată rată din G10), pentru a contracara un șoc energetic global, anulând integral reducerile operate anul trecut. Guvernatoarea Michele Bullock a spus că există semne că înăsprirea funcționează, iar piețele văd o pauză în lunile următoare, dar includ și o probabilitate de circa 75% pentru încă o majorare până la final de an. Norvegia a urcat dobânda-cheie cu 25 de puncte de bază la începutul lui mai, până la 4,25%, mai devreme decât anticipau analiștii. Inflația de bază anuală a crescut neașteptat în mai, susținând așteptările că dobânzile ar putea urca din nou în acest an, deși banca centrală este văzută ca fiind pe „hold” la ședința din 18 iunie. În Japonia, Banca Japoniei este așteptată să majoreze săptămâna viitoare dobânda pe termen scurt de la 0,75%, continuând ciclul prudent de creșteri început după ieșirea din dobânzi negative. Reuters menționează că inflația la nivelul prețurilor de producție a accelerat în mai la cel mai rapid ritm din ultimii trei ani, parțial din cauza slăbiciunii yenului, iar o majorare ar putea ajuta moneda, deși nivelul dobânzilor rămâne scăzut față de alte economii. Cine stă pe loc acum, dar piețele văd riscuri de majorare În SUA, investitorii se așteaptă ca Rezerva Federală să mențină dobânzile la ședința din 16-17 iunie, însă conflictul cu Iranul a schimbat rapid așteptările: mai întâi au fost eliminate pariurile pe reduceri, apoi a apărut în prețuri scenariul unei majorări în 2026. Piețele indică acum o probabilitate de 60% pentru o creștere până la ședința din octombrie, potrivit Reuters, care amintește și de presiunile politice asupra noului președinte al Fed, Kevin Warsh. În Marea Britanie, Banca Angliei este așteptată să păstreze dobânda la 3,75% pe 18 iunie (nivel la care a rămas pe tot parcursul lui 2026), însă piețele includ integral o majorare până în septembrie. Un semnal al incertitudinii: la ultima ședință, BoE a renunțat la publicarea unei prognoze centrale pentru inflație și alți indicatori, înlocuind-o cu trei scenarii, dintre care cel mai sever ar putea necesita o creștere „viguroasă” a costurilor de împrumut. Restul tabloului G10: pauze, dar cu nuanțe Reuters mai arată că: Noua Zeelandă nu se reunește până la începutul lui iulie, când piețele văd probabilă o majorare de la 2,25%, însă banca centrală se confruntă cu o combinație dificilă: inflație așteptată peste intervalul-țintă de 1%-3% și șomaj la un maxim al ultimului deceniu. Canada a menținut dobânda la 2,25%, invocând puține semne că energia mai scumpă se transmite în inflația de bază; economiștii se așteaptă la dobânzi stabile în 2026. Suedia (1,75%) și Elveția (0%) nu sunt considerate „în grabă” să majoreze, pe fondul inflației mai reduse; în cazul Elveției, francul puternic este deja un factor de înăsprire, iar banca centrală ar putea apela mai mult la intervenții valutare. În ansamblu, extinderea grupului de bănci centrale care cresc dobânzile sugerează că riscul dominant pentru lunile următoare rămâne inflația alimentată de energie, nu încetinirea economică — ceea ce poate menține costurile de finanțare ridicate și volatilitatea pe piețele valutare și de obligațiuni. [...]
BNR păstrează dobânda-cheie la 6,5% și menține România cu cea mai ridicată rată din regiune , deși banca centrală anticipează o scădere substanțială a inflației din T3/2026, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul de politică monetară rămâne prudent: riscurile viitoare la adresa inflației sunt considerate „notabile”, iar relaxarea dobânzilor nu este, deocamdată, pe masă. În regiune, diferența de nivel este vizibilă: în timp ce în România dobânda-cheie este 6,5%, în Ungaria a ajuns la 5,75% (la fel ca în Serbia), în Polonia este 3,75%, iar în Cehia a coborât la 3,5%. Publicația notează însă că România a avut până acum și cea mai mare inflație din regiune, de peste 10%, în timp ce în celelalte țări inflația a fost în intervalul 2%-3%. De ce nu taie BNR dobânda, deși inflația ar urma să scadă BNR își justifică menținerea ratei-cheie la 6,5% printr-un set de incertitudini care pot reaprinde presiunile asupra prețurilor. Printre riscurile invocate se află evoluția viitoare a prețurilor la energie electrică și alimente, inclusiv pe fondul secetei severe din 2026, dar și traiectoria cotației țițeiului, cu efecte în lanț asupra altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri. În plus, banca centrală vede riscuri pentru activitatea economică și pentru inflația pe termen mediu din conflictul din Orientul Mijlociu și din criza energetică. BNR mai indică și incertitudini legate de măsurile viitoare de consolidare bugetară, inclusiv în contextul situației politice interne. Inflația: scădere în iunie, „corecție descendentă substanțială” din T3 În România, rata anuală a inflației s-a redus ușor în iunie 2026, coborând spre 10,4%, de la 10,85% în mai, conform articolului. În noul raport asupra inflației , BNR estimează o „corecție descendentă substanțială” în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. „Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026 (...) Totodată, după o evoluţie uşor fluctuantă în trimestrul IV 2026, ea este aşteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului ţintei (...)” Context economic: redresare ușoară și credit privat în creștere Pe lângă traiectoria inflației, BNR anticipează o redresare ușoară a economiei în trimestrele doi și trei din 2026 și o accentuare a ascensiunii creditului privat. În același timp, banca centrală semnalează că riscurile rămân ridicate atât pentru evoluția inflației, cât și pentru mersul economiei și continuarea consolidării fiscale, ceea ce explică menținerea unei politici monetare restrictive. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul următoarelor decizii, concluzia operațională rămâne că, pe termen scurt, costul finanțării în lei este susținut în continuare de o dobândă-cheie neschimbată, chiar dacă scenariul de bază al BNR indică dezinflație din a doua parte a anului. [...]
Deși BNR poate produce fizic bancnote și monede euro, adoptarea monedei unice rămâne blocată de criteriile de convergență , potrivit Antena 3 . Investițiile făcute la Imprimeria BNR și Monetăria Statului rezolvă doar partea tehnică, însă trecerea la euro depinde de acreditări și, mai ales, de îndeplinirea condițiilor economice și juridice cerute în UE. România are deja echipamentele necesare pentru producția de euro, după investiții în prese pentru monede bimetalice, gravatoare laser și cuptoare pentru matrițe. Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, spune că producția efectivă de euro va depinde de obținerea acreditărilor necesare și de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht, unde România „mai are de recuperat”. În același registru, Csaba Balint, de asemenea membru în CA al BNR, afirmă că România nu îndeplinește în prezent „condițiile nominale”, conform HotNews, citat de Antena 3. Ce condiții trebuie bifate pentru adoptarea euro Pentru adoptarea monedei euro, România trebuie să îndeplinească criteriile de convergență de la Maastricht (Tratatul din 1991), care includ patru criterii economice și o condiție juridică: Stabilitatea prețurilor (inflația): rata medie a inflației pe ultimele 12 luni nu trebuie să depășească cu mai mult de 1,5% media celor trei state UE cu cea mai bună performanță la stabilitatea prețurilor. Finanțe publice sănătoase: statul nu trebuie să fie în procedură de deficit excesiv; deficitul bugetar trebuie să fie sub 3% din PIB, iar datoria publică sub 60% din PIB (sau să se îndrepte „clar” către acest nivel). Stabilitatea cursului de schimb: leul trebuie să participe la ERM II (MCS II) cel puțin doi ani, fără tensiuni majore și fără devalorizare semnificativă față de euro. Dobânzi pe termen lung: randamentul obligațiunilor guvernamentale pe termen lung nu poate depăși cu mai mult de 2% media celor trei state UE cu cea mai scăzută inflație. Compatibilitate legală: legislația națională, inclusiv statutul BNR, trebuie armonizată cu normele BCE și ale Sistemului European al Băncilor Centrale. BNR: „Nu îndeplinim condițiile nominale” Balint a indicat explicit problemele legate de deficit, datorie și inflație, dar și discuția despre convergența reală (nivelul de dezvoltare și conectarea economiei la zona euro). „În momentul actual, pur și simplu nu îndeplinim condițiile nominale. Sunt condiții legate de deficitul bugetar care ar trebui să fie la 3% sau sub 3%, datoria publică sub 60% din PIB, inflația este peste nivelul acceptat acolo.” Același oficial a adăugat că România a avansat la convergența reală, menționând o creștere de la 25% la 75–80%, pe care o numește „remarcabilă”. Context politic: „acord” pentru trecerea la euro Declarațiile vin după ce, pe 1 august, președintele Nicușor Dan a spus că există un acord politic pentru trecerea la euro și că viitorul guvern, împreună cu BNR, ar urma să întocmească o foaie de parcurs „pentru următorii ani”, în urma raportului Fitch. În esență, mesajul BNR este că infrastructura de producție poate fi pregătită, dar calendarul real pentru euro rămâne condiționat de ajustări macroeconomice și de pași formali (acreditări și aliniere legislativă), care nu sunt încă îndepliniți. [...]
Declarațiile despre euro reintroduc o miză de politică monetară în dezbaterea publică , după ce Călin Georgescu a legat adoptarea monedei unice de pierderea „suveranității”, pe fondul mesajului președintelui Nicușor Dan privind existența unui „acord politic” pentru trecerea la euro, potrivit HotNews . Reacția lui Georgescu vine la trei zile după declarația lui Nicușor Dan despre „acordul politic pentru trecerea la euro” și este prima intervenție de acest tip a fostului candidat la prezidențiale, în contextul în care, notează publicația, președintele a transmis în ultima perioadă mesaje către electoratul conservator. În postarea sa, Georgescu susține că anunțarea trecerii la euro fără „o dezbatere națională reală” și fără exprimarea „limpede” a voinței populației „nu este reformă” și ar echivala „politic și moral” cu „trădarea leului”. El argumentează că o astfel de decizie ar afecta direct veniturile și prețurile. „Renunți la leu, renunți la suveranitate. O țară este stăpână pe soarta ei atunci când are control deplin asupra propriei monede.” Argumentele invocate: suveranitate, exemple din UE și riscul de scumpiri Georgescu afirmă că euro „nu este garanția prosperității” și invocă exemplul Marii Britanii, care a fost membră a construcției europene fără să adopte moneda unică. În același registru, el enumeră state UE care nu folosesc euro: România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca. Pe componenta economică, susține că adoptarea euro ar duce la „o scumpire generalizată”, în timp ce „veniturile vor rămâne la fel”, iar costurile vieții ar „exploda”, cu impact asupra „omului de rând” și a „micului producător”. Ce a spus Nicușor Dan despre pașii următori În declarațiile făcute sâmbătă, după decizia agenției Fitch de a menține ratingul României, președintele Nicușor Dan a afirmat că „există acord politic pentru trecerea la euro ” și că viitorul guvern, împreună cu Banca Națională, ar urma să întocmească o „foaie de parcurs” cu acțiunile necesare pentru adoptarea monedei unice, conform relatării HotNews . [...]
Disputa politică pe euro reaprinde riscul de amânare a deciziilor de politică monetară , după ce Călin Georgescu a atacat public ideea aderării României la zona euro, pe fondul unui anunț făcut de președintele Nicușor Dan privind existența unui „consens larg” între partide, potrivit Washington Post . Fostul candidat la alegerile prezidențiale anulate din 2024 susține că adoptarea euro ar însemna „scumpire generalizată” și „pierderea suveranității economice”, argumentând că o astfel de decizie ar afecta direct veniturile populației și prețurile de consum. „O hotărâre care intră în fiecare pensie, în fiecare salariu și în prețul fiecărei pâini nu poate fi prezentată poporului ca un fapt împlinit. Românii trebuie ascultați și trebuie să aibă ultimul cuvânt.” Miza economică invocată: prețuri, venituri și controlul asupra monedei Georgescu își construiește critica pe două idei principale: că trecerea la euro ar produce o creștere generalizată a prețurilor și că renunțarea la leu ar reduce capacitatea României de a-și controla economia prin politica monetară (setul de decizii privind moneda, dobânzile și lichiditatea). „Trecerea la euro ar duce la o scumpire generalizată. Veniturile vor rămâne la fel, în timp ce costurile vieții vor exploda.” În același mesaj, el leagă moneda națională de independența economică și de „suveranitate”, numind leul „fortăreața noastră” și afirmând că „renunți la Leu, renunți la suveranitate”. Argumentul politic: consultare publică și exemplul statelor UE fără euro Fostul candidat mai spune că o astfel de decizie nu ar trebui „prezentată poporului ca un fapt împlinit” și cere ca românii „să aibă ultimul cuvânt”. Ca susținere, el invocă exemple de state care nu folosesc euro, menționând că dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene, șase nu utilizează moneda unică: România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca. În același context, amintește și cazul Marii Britanii, care, potrivit lui, a rămas mult timp în „construcția europeană” fără să renunțe la lira sterlină. Context: ce a spus președintele Nicușor Dan Reacția lui Georgescu vine după ce președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă că există un „consens larg” între formațiunile politice privind aderarea României la zona euro, conform aceleiași surse. Materialul nu oferă un calendar, pași concreți sau detalii despre forma acestui consens. [...]
