Știri
Știri din categoria Inflație
România rămâne campioana inflației din UE, cu efect direct asupra costurilor pentru populație și companii, în condițiile în care scumpirile anuale sunt de circa trei ori peste media Uniunii, potrivit datelor Eurostat prezentate de Știrile Pro TV.
În martie, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a urcat la 2,8%, de la 2,1% în februarie. România este, în continuare, țara cu cea mai ridicată inflație din UE, cu 9% (indicator armonizat la nivel european), în creștere de la 8,3% în februarie. La polul opus, cele mai mici rate anuale ale inflației au fost în Danemarca (1%), urmată de Cehia, Cipru și Suedia (toate 1,5%). După România, cele mai ridicate rate au fost în Croația (4,6%) și Lituania (4,4%).
Din perspectiva dinamicii lunare la nivelul UE, inflația a scăzut doar în trei state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în 23 de țări, inclusiv în România, arată datele citate.
În zona euro, inflația anuală a crescut la 2,6% în martie, de la 1,9% în februarie. Contribuția cea mai mare la inflația anuală a venit din servicii (1,49 puncte procentuale), urmate de energie (0,48 puncte procentuale) și de alimente, alcool și țigări (0,45 puncte procentuale).
Separat de indicatorul armonizat folosit în comparațiile europene, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România o rată anuală a inflației de 9,87% în martie, față de 9,31% în februarie. Pe componente, INS indică scumpiri anuale de 11,05% la servicii, 10,89% la mărfuri nealimentare și 7,67% la mărfuri alimentare.
INS precizează că este a opta lună consecutivă în care inflația anuală se menține la peste 9%, după o perioadă de scădere ușoară de la o lună la alta.
„Indicele preţurilor de consum în luna martie 2026 comparativ cu luna februarie 2026 a fost 100,78%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 2,3%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 - martie 2026) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2024 - martie 2025) a fost 8,5%.”
INS mai arată că, începând cu 2026, jocurile de noroc sunt incluse în calculul indicelui prețurilor de consum (IPC), iar tarifele acestora au crescut în martie cu 1,50% față de februarie și cu 5,78% față de decembrie 2025.
Totodată, în calculul inflației, din august 2025 este luată în considerare încetarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice, instituită prin OUG nr. 6/2025, cu modificările și completările ulterioare.
Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, la 3,9% (de la 3,7% anterior), și anticipează 2,7% la sfârșitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. (Materialul sursă este trunchiat după această informație, astfel că nu sunt disponibile detalii suplimentare din aceeași sursă.)
Recomandate
România rămâne liderul inflației din UE, cu 9% în martie, pe fondul unei accelerări a scumpirilor la nivel european , arată datele citate de Biziday . La nivelul Uniunii Europene, rata anuală a inflației a urcat la 2,8% în martie 2026, de la 2,1% în februarie. Creșterea din România este vizibilă și în dinamica lunară: față de februarie, inflația anuală a urcat de la 8,3% la 9%, în condițiile în care, la nivelul UE, inflația anuală a scăzut doar în trei state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în 23 de țări. Cum arată clasamentul în UE Potrivit Eurostat , cele mai ridicate rate anuale ale inflației au fost înregistrate în: România: 9% Croația: 4,6% Lituania: 4,4% La polul opus, cele mai scăzute rate anuale au fost: Danemarca: 1% Cehia, Cipru și Suedia: 1,5% fiecare Diferențe între măsurătorile Eurostat și INS Separat, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) indică pentru România o rată anuală a inflației de 9,9% în martie, cu o creștere de +0,78% față de februarie. INS arată că, în acest interval, serviciile s-au scumpit cu 11%, mărfurile nealimentare cu 10,9%, iar mărfurile alimentare cu 7,7%. Zona euro : inflație în urcare, cu servicii și energie în prim-plan În zona euro, rata anuală a inflației a crescut la 2,6% în martie, de la 1,9% în februarie. Cea mai mare contribuție a venit din servicii (1,49 puncte procentuale), urmate de energie (0,48 puncte procentuale) și de alimente, alcool și țigări (0,45 puncte procentuale), în timp ce bunurile industriale neenergetice au contribuit cu 0,13 puncte procentuale. [...]
Inflația din România rămâne blocată aproape de 10% , pe fondul unui dublu șoc – intern, prin instabilitate politică și întârzierea consolidării fiscale, și extern, prin scumpirea energiei alimentată de războiul din Iran – potrivit unei analize din Ziarul Financiar . România a intrat într-un regim de inflație „ridicată și persistentă” după ce rata anuală a scumpirilor a urcat de la 4,9% în primăvara lui 2025 la 9,9% în august 2025 și a rămas în zona 9%-10% până în martie 2026. Datele citate sunt ale Institutului Național de Statistică (INS) . În martie 2026, inflația a revenit la 9,9% exact într-un moment în care economia resimte simultan efectele crizei politice interne și ale tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Pe plan intern, analiștii citați indică faptul că blocarea sau întârzierea măsurilor de consolidare fiscală amplifică presiunile inflaționiste. Ce împinge inflația în sus și ce o poate tempera În evaluarea BNR, riscurile pentru activitatea economică și pentru traiectoria inflației rămân mari, în special dinspre criza energetică generată de războiul din Orientul Mijlociu. Canalul principal este prețul energiei, cu efecte în lanț asupra puterii de cumpărare, încrederii consumatorilor și asupra activității și profiturilor companiilor. În același timp, în analiza citată este menționată și o forță de sens opus: scăderea activității economice, care ar putea reduce presiunile asupra prețurilor. Cristian Popa (BNR) rezumă această tensiune între factori: „Petrolul trage în sus inflaţia, dar activitatea economică în scădere o să o tragă în jos.” De ce contează pentru companii și finanțare Materialul indică faptul că șocul energetic și percepția de risc față de regiune pot avea repercusiuni asupra costurilor de finanțare. În plus, scăderea puterii de cumpărare și deteriorarea încrederii consumatorilor pot afecta cererea, iar presiunile pe costuri pot eroda marjele firmelor, mai ales în sectoarele sensibile la energie. Ce urmează În lipsa unor elemente noi de detaliu în textul disponibil, direcția pe termen scurt rămâne dependentă de echilibrul dintre scumpirea energiei (care împinge inflația în sus) și răcirea activității economice (care o poate tempera), pe fondul incertitudinilor politice interne și geopolitice externe. [...]
Puterea de cumpărare a angajaților s-a erodat din nou în martie, pe fondul unei inflații care a rămas mult peste ritmul de creștere a salariilor , arată datele sintetizate de Ziarul Financiar . În termeni reali (ajustați cu scumpirile), salariile au scăzut, iar diferența dintre dinamica veniturilor și inflație s-a adâncit. În martie 2026, salariul mediu net pe economie a ajuns la 5.938 lei, în creștere cu 6,9% față de februarie 2026 și cu 4,3% față de martie 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) citate în articol. În același timp, rata inflației a urcat la 9,87% în martie, ceea ce a împins câștigul salarial real la minus 5,57%, conform calculelor ZF pe baza statisticilor oficiale. De ce contează: consumul și bugetele gospodăriilor rămân sub presiune Când inflația depășește creșterea salariilor, veniturile „nu mai țin pasul” cu scumpirile, iar efectul se vede direct în capacitatea de consum a populației. În acest context, ZF notează că inflația a depășit creșterea salariilor pentru a noua lună consecutiv, semnalând o perioadă prelungită de pierdere de putere de cumpărare. Semnal din piața muncii: temperarea creșterilor salariale și prudență la investiții În același material este citat Bogdan Badea, CEO al platformei de recrutare eJobs , care descrie o schimbare de sentiment în piață, atât din perspectiva angajaților, cât și a companiilor: „Oamenilor le este teamă foarte mult pentru stabilitatea jobului şi pentru salarii în acest moment, pentru că pe zona aceea nu au mai fost creşterile atât de mari ca în anii trecuţi. Se vede o temperare a creşterilor la salarii, iar la nivel de companie este această reticenţă de a investi pentru că nu ştim în ce direcţie vor merge lucrurile”. În ansamblu, combinația dintre inflație ridicată și creșteri salariale mai lente menține presiunea pe nivelul de trai și complică deciziile de bugetare ale gospodăriilor, în timp ce companiile par mai prudente în privința investițiilor, pe fondul incertitudinii. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,7% în aprilie 2026 , iar scumpirile cele mai mari au venit din energie și servicii, nu din alimente, potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de News . Pentru companii și gospodării, tabloul indică presiuni persistente pe costuri, în special pe zona utilităților, combustibililor și chiriilor. În termeni lunari, indicele prețurilor de consum (IPC) din aprilie 2026 față de martie 2026 a fost 100,84%. De la începutul anului, inflația (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a ajuns la 3,1%. Pe media ultimelor 12 luni (mai 2025 – aprilie 2026) față de precedentele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025), rata medie a modificării prețurilor de consum a fost 9,0%. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri INS arată că cele mai mari creșteri de prețuri nu s-au înregistrat la mărfuri alimentare, ci la mărfuri nealimentare și la servicii (în special chirii). În detaliu: Alimente : cafea +21,76%, ouă +4,78%; Mărfuri nealimentare : energie electrică +54,18%, motorină +32,68%, benzină +22,42%; Servicii : chirii +43,78%, igienă și cosmetică +15,07%, apă–canal–salubritate +15,05%. Indicatorul UE: IAPC, sub IPC, dar tot ridicat Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) – folosit pentru comparații la nivelul statelor membre UE – a fost 100,73% în aprilie 2026 față de martie 2026. Rata anuală a inflației calculată pe baza IAPC a fost 9,5%, iar rata medie pe ultimele 12 luni determinată pe baza IAPC a fost 8,0%. Ce anticipează BNR: presiuni pe termen scurt, apoi scădere În minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie, Banca Națională a României arată că rata anuală a inflației va crește și se va menține în intervalul martie–iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele din prognoza pe termen mediu din februarie 2026. Acea prognoză anticipa 9,8% în iunie, urmată de o corecție descendentă abruptă în trimestrul următor, pe fondul unor efecte de bază, și o reducere graduală până la 3,9% în decembrie 2026 și 2,9% la finele lui 2027. BNR leagă înrăutățirea perspectivei apropiate de șocuri pe partea ofertei, în special scumpirea combustibililor pe fondul creșterii cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu, peste care se suprapun efecte de bază nefavorabile pe segmentul energie și efecte tranzitorii din expirarea schemei de plafonare la energia electrică, precum și din majorarea cotelor de TVA și a accizelor, efecte care ar urma să se epuizeze în trimestrul III 2026. [...]
Inflația anuală a urcat la 9,9% în martie și rămâne cea mai ridicată din UE, ceea ce apasă direct pe perspectivele de creștere economică , în condițiile în care prețurile continuă să avanseze „în ciuda consumului în scădere”, potrivit Ziarul Financiar . Creșterea din martie a fost accelerată de criza din piața mondială a petrolului , care a adăugat 0,6% la inflație, ducând-o la 9,9% anual, de la 9,3% în februarie. Publicația notează că România rămâne pe primul loc în topul european al inflației, în pofida reducerii consumului casnic și a consumului guvernamental. Diferența față de marile economii europene, în continuare foarte mare Comparația cu principalele piețe europene scoate în evidență un decalaj important: în Germania și Franța inflația lunară a crescut cu 1%, iar în Italia cu 1,6%, însă ratele anuale de inflație sunt acolo de patru-cinci ori mai mici decât în România, conform tabloului sinoptic Eurostat citat în articol. În același timp, criza mondială a energiei a lovit puternic economia europeană, dar „nu a destabilizat-o”, mai arată analiza. De ce contează pentru economie: prețuri în urcare, consum în scădere Unghiul economic al problemei este că presiunea inflaționistă se vede direct în cererea internă: prețurile cresc chiar și atunci când consumul se contractă, ceea ce slăbește motorul tradițional al creșterii economice. În lectura autorilor, situația este legată și de factori interni, nu doar de șocurile externe: „Politicile proaste din trecut, deficitul bugetar aflat la cote greu de susţinut, se văd azi în banalitatea unei etichete la raft: preţurile cresc, în ciuda consumului în scădere.” [...]
BNR intră într-un nou episod inflaționist cu spațiu limitat de manevră , într-un context în care scumpirile reîncep să accelereze în Europa de Est, iar băncile centrale din regiune își pregătesc mesajele și instrumentele pentru o posibilă înăsprire a politicii monetare, potrivit Ziarul Financiar . În aprilie, inflația a urcat în Cehia la 2,1% (de la 1,5% în martie), în Ungaria la 2,6% (de la 2,1%), iar în Polonia la 3,4% (de la 3,2%), conform datelor Eurostat citate de publicație. Riscurile inflaționiste sunt asociate în principal cu scumpirea energiei, pe fondul războiului din Iran. De ce contează: România are inflație mare, dobândă mare și economie în recesiune Pentru România, problema este că pornește dintr-o poziție mai slabă decât vecinii: în aprilie, România avea, potrivit Eurostat, cea mai ridicată inflație din UE, de 9,5%. În același timp, dobânda de referință a BNR este 6,5% – tot cea mai mare din UE – iar economia este în recesiune, notează ZF. În acest cadru, orice nou val de scumpiri, mai ales pe energie, poate pune presiune suplimentară pe costurile de finanțare și pe consum, fără ca banca centrală să aibă mult „spațiu” pentru a reacționa fără efecte economice adverse. Publicația mai arată că BNR a înrăutățit recent prognoza de inflație pentru acest an, un semnal că riscurile sunt în creștere. Cum se poziționează băncile centrale din regiune Băncile centrale din Cehia, Polonia și Ungaria au menținut dobânzile la cele mai recente ședințe de politică monetară, dar au atras atenția asupra riscurilor inflaționiste, mai ales din energie. Nivelurile dobânzilor de referință menționate în articol sunt: Cehia: 3,5% (mai) Polonia: 3,75% (mai) Ungaria: 6,25% (aprilie) În Cehia, guvernatorul Ales Michl a transmis că banca centrală este pregătită să accepte o creștere economică mai lentă dacă inflația riscă să scape de sub control. „Nu ne vom teme să majorăm dobânzile“ dacă apare riscul ca inflaţia ajustată la preţurile energiei să accelereze. „Vom fi duri şi nu vom ceda. Trebuie să fim pregătiţi pentru creştere economică mai lentă deoarece dobânzile vor fi mai mari decât ne-am obişnuit.“ În Polonia, guvernatorul Adam Glapinski a indicat că banca centrală are nevoie de mai multe date pentru a evalua dacă scumpirile la petrol și energie se transformă într-o inflație persistentă. ZF notează că probabilitatea unei înăspriri a politicii monetare a crescut și că banca ar putea majora dobânzile dacă inflația depășește 3,5% (pragul superior al intervalului-țintă) și dacă prognozele indică o tendință de durată. Ulterior, Glapinski a nuanțat, spunând că șocul actual este mai slab decât cel de după invazia Rusiei în Ucraina și că banca nu se grăbește să crească dobânzile. Ce urmează: presiune pe dobânzi, cu costuri economice diferite pe țări Mesajul comun în regiune este că energia poate reaprinde inflația, iar reacția probabilă – dacă scumpirile persistă – rămâne politica monetară mai restrictivă (dobânzi mai mari), cu efect de frânare a creșterii economice. Diferența majoră, în lectura ZF, este punctul de plecare: Polonia și Cehia par să aibă mai multă flexibilitate, în timp ce România intră în acest episod cu inflație ridicată, dobândă deja la vârf în UE și o economie aflată în recesiune. [...]
