Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Banca Națională a României intră în 2026 cu un mesaj hotărât: inflația scade, dar lent, iar costul dezinflației este o economie care funcționează sub potențial. În Raportul asupra inflației – februarie 2026 , instituția confirmă că rata anuală a IPC a încheiat 2025 la 9,69%, ușor sub nivelul din septembrie, însă încă departe de ținta de 2,5% ±1 pp. În același timp, Consiliul de administrație a decis menținerea ratei cheie la 6,50%, semnalând că mixul actual – fiscal restrictiv, monetar prudent – este considerat adecvat în acest stadiu al ciclului. Inflația: dezinflație tehnică în 2026, revenire în țintă abia în 2027 Proiecția centrală indică o traiectorie descendentă cu sincope. BNR anticipează 9,2% în martie 2026, o revenire temporară spre 9,8% în T2 (efecte de bază la energie), urmată de o corecție amplă în T3, când ies din calcul șocurile fiscale și liberalizarea energiei din vara lui 2025. La final de 2026, IPC ar ajunge la 3,9%, iar în decembrie 2027 la 2,9%. Practic, reintrarea în intervalul țintei este împinsă spre T2 2027, ușor mai târziu decât se estima anterior. Inflația de bază (CORE2 ajustat) rămâne mai încăpățânată: 8,5% în decembrie 2025, cu o scădere graduală spre 4,0% la final de 2026 și 2,1% în 2027. BNR admite că majorarea TVA și accizelor din august 2025 a generat efecte mai ample decât o simplă transmitere contabilă, inclusiv prin rotunjiri de preț și ajustări întârziate în servicii. Pentru un analist financiar, mesajul e limpede: dezinflația vine în principal din efecte de bază și din cerere slabă, nu dintr-o normalizare rapidă a structurii prețurilor. Cererea internă, principalul canal de transmisie Economia a intrat tehnic în contracție în T3 2025 (-0,2% trimestrial), iar deficitul de cerere agregată s-a adâncit. BNR vede stagnare și la început de 2026, pe fondul consolidării fiscale și al erodării venitului real. Consumul privat încetinește, investițiile devin principalul motor – sprijinite de fonduri europene – iar exportul net ar putea avea contribuție marginal pozitivă în 2026. Deficitul bugetar s-a redus la 7,6% din PIB în 2025, de la 8,7% în 2024. Corecția fiscală este însă explicit recunoscută ca fiind costisitoare în termeni de creștere. În limbaj de piață: BNR și Ministerul Finanțelor joacă un joc coordonat de „hard landing controlat”. Politica monetară: stabilitate, nu experiment Rata de politică monetară rămâne la 6,50%, cu facilitățile la 7,50% (Lombard) și 5,50% (depozit). Argumentul central: șocurile din 2025 au fost preponderent de ofertă (energie, taxe), iar o înăsprire suplimentară ar fi comprimat și mai mult activitatea fără efecte rapide asupra inflației. Dobânzile interbancare au coborât ușor în T4 2025, randamentele titlurilor de stat pe termen lung au atins minimele ultimelor 12-14 luni, iar cursul leu/euro a avut o tendință moderat ascendentă, cu volatilitate controlată. Mesajul pentru investitori: BNR încearcă să evite destabilizarea pieței de titluri, în timp ce menține ancora antiinflaționistă. Riscuri: energie, fiscal, geopolitic Raportul subliniază trei zone de risc: liberalizarea completă a pieței gazelor (amânată pentru casnici până în 2027); eventuale măsuri fiscale compensatorii care ar relaxa prematur consolidarea; volatilitatea prețurilor la energie și tensiunile geopolitice. În plus, BNR recunoaște explicit că a subestimat anterior persistența inflației de bază și impactul măsurilor fiscale din 2025. E un exercițiu de transparență rar întâlnit în regiune și relevant pentru credibilitate. În esență, banca centrală pariază pe faptul că disciplina fiscală și cererea slabă vor face „munca murdară” a dezinflației. Dobânzile nu scad pentru că inflația nu este încă structural rezolvată, dar nici nu cresc pentru că economia deja încetinește vizibil. Pentru 2026, scenariul de bază rămâne unul de dezinflație lentă, creștere modestă și volatilitate gestionată – un echilibru fragil, dar calculat. [...]
Românii au cheltuit 10 miliarde de euro pe vacanțe în străinătate în 2025 , pentru prima dată peste acest prag, în ciuda contextului economic marcat de austeritate și scădere a consumului, arată datele citate de Ziarul Financiar , pe baza statisticilor Băncii Naționale a României. Suma este cu un miliard de euro mai mare decât în 2024 și confirmă că bugetele pentru concedii rămân o prioritate pentru mulți români. Evoluția din ultimul deceniu arată o schimbare clară de comportament. Dacă în 2015 românii cheltuiau 1,8 miliarde de euro pe vacanțe externe, în 2025 suma a ajuns la 10 miliarde de euro, de aproape șase ori mai mult. Creșterea a fost constantă, chiar și în perioadele cu presiuni economice, ceea ce indică faptul că vacanțele nu mai sunt percepute drept cheltuieli opționale. Evoluția cheltuielilor pentru vacanțe în afara țării: 2015: 1,8 miliarde de euro 2024: 9 miliarde de euro 2025: 10 miliarde de euro În 2025, economia locală a fost afectată de măsuri de reducere a deficitului bugetar, iar nivelul de trai a resimțit presiuni. Cu toate acestea, apetitul pentru călătorii externe nu a scăzut. Datele sugerează că vacanțele au intrat în categoria cheltuielilor considerate necesare, nu de lux. Pentru industria turismului din afara României, această tendință înseamnă încasări record din partea turiștilor români. Pentru economia locală, însă, suma de 10 miliarde de euro reprezintă ieșiri semnificative de valută, într-un context în care echilibrul balanței externe rămâne o provocare. Creșterea accelerată a bugetelor pentru vacanțe externe confirmă o schimbare de mentalitate: chiar și în ani dificili, concediul rămâne pe lista de priorități a românilor. [...]
Inflația ar putea coborî la 4% până la finalul lui 2026 , iar primele efecte ale măsurilor fiscale și administrative ar urma să apară de la jumătatea anului, a declarat premierul Ilie Bolojan într-un interviu la TVR 1 . Șeful Guvernului a explicat că pachetul pentru administrație și cel de relansare economică vor fi adoptate la începutul săptămânii viitoare, după obținerea avizului CES, iar bugetul ar putea fi trimis Parlamentului spre finalul săptămânii viitoare. Premierul a detaliat principalele direcții ale reformei: reducerea anvelopei salariale în sectorul public, prin audit și ajustarea grilelor în funcție de populație; economii lunare de peste 500 de milioane de lei după tăierea unor sporuri, fondul scăzând de la 14,2 miliarde la 13,7 miliarde lei; excepții pentru Cultură, Interne și Apărare, unde reducerile se vor face diferențiat, inclusiv prin creșterea vârstei de pensionare; condiționarea transferurilor către administrațiile locale de gradul de colectare a taxelor. Ilie Bolojan a susținut că România nu poate corecta deficitele și împrumuturile acumulate fără reducerea cheltuielilor și creșterea investițiilor. Ținta asumată este un deficit de aproximativ 3% din PIB în 2030. În ceea ce privește reforma pensiilor magistraților, aflată din nou pe agenda Curții Constituționale, premierul a avertizat că o nouă amânare ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro din cererea de plată către Comisia Europeană. În plan politic, șeful Executivului a transmis că nu va susține măsuri fără acoperire bugetară și a insistat că stabilitatea și predictibilitatea sunt esențiale pentru a evita creșterea dobânzilor și pentru a menține finanțarea investițiilor. Guvernul mizează pe o scădere treptată a inflației în lunile următoare și pe consolidarea bugetară prin reforme structurale, într-un context economic și social tensionat la începutul anului 2026. [...]
Lichiditatea din piața monetară rămâne ridicată, iar randamentele pe termen lung se stabilizează sub 6,5% , potrivit datelor transmise de Banca Națională a României . Setul de informații publicat la 18 februarie 2026 indică o ușoară comprimare a cotațiilor ROBOR pe scadențe medii, în paralel cu o curbă a randamentelor încă înclinată pozitiv, semn că piața anticipează menținerea unei politici monetare restrictive pe termen scurt, dar fără presiuni suplimentare majore. 1. Piața monetară: stabilizare în jurul ratei-cheie ROBOR vs. dobânda de politică monetară Dobânda-cheie este 6,50%, iar coridorul facilităților permanente rămâne 5,50% – 7,50%. Cotațiile interbancare se poziționează sub rata-cheie, reflectând un excedent de lichiditate. Scadență ROBOR 17 feb. ROBOR 18 feb. Variație 3M 5,81% 5,80% -0,01 pp 6M 5,85% 5,84% -0,01 pp 12M 6,03% 6,01% -0,02 pp Interpretare: piața monetizează deja o primă de risc redusă, iar spread-ul față de facilitatea de creditare (7,50%) sugerează absența tensiunilor de funding. IRCC pentru T3 2025 este 5,68%, ceea ce va ancora costurile creditelor populației în trimestrele următoare sub nivelul ROBOR la 3 luni. 2. Lichiditate și tranzacții interbancare Volumul mediu zilnic al depozitelor a scăzut în 17 februarie la 339,7 mil. lei, față de media din ianuarie (505,3 mil. lei), iar rata medie a coborât la 5,52%. Această dinamică indică: normalizarea fluxurilor de numerar post-început de an; o poziție structurală confortabilă a sistemului bancar; presiune redusă pe piața repo, unde ultimele operațiuni BNR (la 6,50%) confirmă rolul ratei-cheie drept pivot al curbei scurte. 3. Piața titlurilor de stat: cerere solidă pe maturități lungi La licitațiile din 18 februarie 2026: Scadență Valoare totală Randament mediu Cupon iulie 2031 616,8 mil. lei 6,11% 7,65% iulie 2040 421,7 mil. lei 6,64% 7,25% Randamentele sub nivelul cupoanelor indică tranzacționare peste paritate (prețuri >100), ceea ce semnalează apetit investițional consistent și aplatizarea segmentului lung al curbei. Pe piața secundară, fixing-ul la 10 ani a coborât la 6,42% (BID), în scădere față de 6,45% cu o zi înainte. Curba rămâne ascendentă (6 luni: 5,84% vs. 10 ani: 6,42%), reflectând o primă de termen moderată. 4. Piața valutară: echilibru al fluxurilor Volumul total mediu zilnic în ianuarie 2026 a fost 3,44 mld. euro, relativ stabil față de decembrie. Diferența redusă între cumpărări și vânzări sugerează absența unor presiuni direcționale asupra cursului. Concluzie de analist Indicatorii sugerează un regim de politică monetară „higher for longer”, dar fără stres de lichiditate. Elemente-cheie: ROBOR sub rata-cheie → lichiditate excedentară; randamente suverane în ușoară comprimare → percepție de risc stabilă; volum solid pe piața secundară (4,93 mld. lei în 17 feb.) → piață funcțională și adâncă. În absența unui șoc extern sau a unei deteriorări fiscale, scenariul de bază rămâne unul de stabilitate a costurilor de finanțare pe termen scurt, cu posibilă aplatizare suplimentară a curbei dacă inflația continuă traiectoria descendentă în 2026. [...]
O rețea care „îngroapă” firme cu datorii transferându-le pe numele unor oameni vulnerabili continuă să funcționeze , în ciuda modificărilor legislative promise de Guvern, arată o investigație publicată de Recorder . Jurnaliștii au documentat, cu cameră ascunsă, mecanismul prin care societăți cu datorii mari la buget sunt cesionate unor persoane fără adăpost sau aflate în situații vulnerabile, care nu pot fi trase la răspundere. În acest mod, administratorii reali ies din acte și scapă de obligațiile fiscale, în timp ce statul rămâne cu prejudiciul. Potrivit investigației, la astfel de servicii ar fi apelat inclusiv foști parlamentari și oameni de afaceri cunoscuți. Schema funcționează pe fondul unor lacune legislative și al unei toleranțe îndelungate din partea autorităților. Deși, la jumătatea anului trecut, Executivul a anunțat măsuri pentru a bloca cesionarea firmelor cu datorii, Recorder susține că rețelele s-au adaptat și continuă să opereze. Cum funcționează mecanismul Rețeta descrisă în investigație presupune: identificarea unor persoane vulnerabile dispuse să preia formal firmele; transferul rapid al părților sociale și al administrării; dispariția din acte a beneficiarilor reali; imposibilitatea recuperării prejudiciilor de la noii „proprietari”. În centrul documentării apare numele lui Victor Nica, prezentat drept coordonator al rețelei. Acesta a mai fost inculpat în trecut pentru evaziune fiscală și delapidare, însă dosarul său este aproape de prescriere după ani de tergiversări, notează Recorder. Confruntat de jurnaliști, el ar fi reacționat cu amenințări la adresa redacției. Investigația ridică semne de întrebare și asupra reacției sistemului judiciar, în contextul în care, potrivit Recorder, la nivel înalt au existat mesaje privind o abordare mai blândă a pedepselor pentru evaziune fiscală. Cazul scoate în evidență vulnerabilități persistente în combaterea evaziunii și dificultatea statului de a recupera sume importante pierdute prin astfel de mecanisme. [...]
Datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB, atingând 60,2% în noiembrie 2025 , potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și citate de HotNews.ro . Nivelul total al datoriei guvernamentale a ajuns la 1.121 miliarde lei, în creștere față de 1.116 miliarde lei în octombrie 2025, raportat la PIB-ul comunicat de Institutul Național de Statistică la 6 ianuarie 2026. Depășirea pragului prevăzut de metodologia europeană obligă Guvernul să adopte măsuri pentru readucerea datoriei sub 60%. Conform Legii nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară , Executivul nu mai poate majora cheltuielile permanente, inclusiv cele cu pensiile și salariile bugetarilor. În plus, trebuie inițiate măsuri de înghețare a cheltuielilor totale pentru asistența socială din sistemul public. Aceste măsuri trebuie incluse într-un proiect de lege prezentat cel târziu în semestrul următor. Ce cer regulile europene Potrivit cadrului de guvernanță economică al Uniunii Europene, statele care depășesc pragul de 60% din PIB trebuie să prezinte un plan fiscal multianual care să asigure: reducerea treptată a datoriei; controlul cheltuielilor; sustenabilitatea finanțelor publice. Ministerul Finanțelor amintește că, din septembrie 2025, Guvernul a adoptat un pachet de reducere a cheltuielilor, urmând „inițiative suplimentare” pentru întărirea disciplinei fiscale. Ținta anunțată este ca datoria să scadă sub 60% din PIB începând cu 2031 și să rămână sub acest nivel până în 2041. Cum arată structura datoriei Datele oficiale indică o schimbare în structura maturităților: datoria pe termen mediu și lung a scăzut la 1.043 miliarde lei (de la 1.053 miliarde lei); datoria pe termen scurt a crescut semnificativ la 77,8 miliarde lei (de la 62,8 miliarde lei). Cea mai mare parte a datoriei este reprezentată de titluri de stat, în valoare de 905,1 miliarde lei, iar împrumuturile însumează 192,6 miliarde lei. Pe monede: 516,36 miliarde lei – datorie în lei; 490,4 miliarde lei – echivalent în euro; 112,77 miliarde lei – echivalent în dolari americani. Administrația centrală concentrează datoria Administrația publică centrală deține aproape întreaga povară, cu 1.097 miliarde lei, în timp ce administrația locală are 24,29 miliarde lei, în scădere față de luna anterioară. În ceea ce privește structura internă și externă: datoria internă a ajuns la 551,6 miliarde lei (29,6% din PIB); datoria externă este de 569,84 miliarde lei (30,6% din PIB). Depășirea pragului de 60% marchează un moment sensibil pentru politica fiscală a României. De aici înainte, spațiul pentru creșteri de cheltuieli devine limitat, iar Guvernul este obligat legal să adopte măsuri de consolidare bugetară pentru a evita deteriorarea suplimentară a indicatorilor macroeconomici. [...]
BNR anticipează o scădere lentă a inflației în primul trimestru, urmată de o creștere temporară în T2 2026 , potrivit Raportului asupra inflației prezentat de guvernatorul Mugur Isărescu, informează AGERPRES . Documentul, aprobat marți de Consiliul de administrație al BNR, încorporează cele mai recente date disponibile și actualizează traiectoria prognozată a prețurilor. Conform noii proiecții, rata anuală a inflației își va continua scăderea lentă în primul trimestru din 2026, însă în trimestrul al doilea va consemna o creștere, pe fondul efectelor de bază, al evoluției cotațiilor unor mărfuri și al eliminării plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază. Aceste influențe se suprapun efectelor generate anterior de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor. BNR estimează însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul al treilea din 2026, odată cu disiparea efectelor directe ale acestor șocuri de ofertă. Ulterior, inflația ar urma să scadă gradual, reintrând în interiorul intervalului țintei de variație de la mijlocul semestrului I 2027. Banca centrală indică drept factor determinant consolidarea presiunilor dezinflaționiste fundamentale, în special cele generate de deficitul de cerere agregată. Acesta este anticipat să crească până la finalul anului curent, în contextul progresului corecției bugetare, atingând niveluri semnificative, dar mai reduse decât cele estimate anterior. Raportul prezentat de Mugur Isărescu oferă astfel o imagine a unei traiectorii volatile pe termen scurt, marcată de efecte fiscale și administrative, urmată de o temperare graduală a dinamicii prețurilor începând din a doua parte a anului. [...]
Norma de hrană pentru militari nu va fi tăiată , a anunțat marți, 17 februarie 2026, premierul Ilie Bolojan, precizând că a existat doar o discuție de analiză la propunerea Ministerului Finanțelor, fără o decizie în acest sens, potrivit Digi24 . Șeful Guvernului a explicat că subiectul a fost abordat la nivel de ipoteză de lucru, în contextul mai larg al reducerii cheltuielilor bugetare. „Nu se va acționa asupra normei de hrană”, a declarat Bolojan, subliniind că nu este vorba despre o măsură asumată, ci doar despre o analiză tehnică. Reduceri de personal prin audit Premierul a detaliat că Executivul pregătește un audit al cheltuielilor de personal, cu obiectivul reducerii acestora cu 10%, măsură care ar urma să producă efecte în anii următori. Planul vizează: administrația locală, prin ajustarea grilelor de personal în funcție de numărul de locuitori; reducerea posturilor acolo unde aparatul este supradimensionat; evaluări similare în administrația centrală. Bolojan a precizat că, în instituțiile unde personalul este „corect calculat”, nu vor exista tăieri. Poziția Ministerului Apărării În paralel, ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis că refuză eliminarea normei de hrană, calificând-o drept o măsură existentă „de la Cuza încoace”. Acesta a afirmat că sunt posibile reduceri de cheltuieli în cadrul ministerului, dar nu prin diminuarea veniturilor militarilor. Discuția apare într-un moment în care Guvernul caută soluții pentru echilibrarea bugetului, însă Executivul încearcă să evite măsuri care ar putea afecta direct veniturile personalului din domenii sensibile, precum apărarea. [...]
Adoptarea bugetului pe 2026 rămâne prioritatea coaliției , după întâlnirea de marți, 17 februarie 2026, dintre președintele Nicușor Dan și liderii partidelor aflate la guvernare, la Palatul Cotroceni, potrivit Libertatea . Discuțiile, începute la ora 15.00 și încheiate în jurul orei 18.30, au marcat debutul noii sesiuni parlamentare și au avut în centru atât bugetul de stat, cât și un pachet de reforme economice. Ce au decis liderii coaliției La finalul întâlnirii, reprezentanții celor patru partide și ai minorităților naționale au convenit: adoptarea prin ordonanță de urgență a reformei și a pachetului de relansare economică, imediat după avizare; amendamente în domenii precum apărare, ordine publică, educație, sănătate și cultură; elaborarea unor modificări privind taxele și impozitele locale, inclusiv în cazul supraimpozitării, al clădirilor mai vechi de 50 de ani și al persoanelor cu dizabilități. Bugetul de stat pentru 2026 nu a fost însă adoptat, a precizat ulterior liderul PSD, Sorin Grindeanu. Tensiuni în interiorul coaliției Președintele a explicat întârzierea prin structura politică complexă a majorității, formată din patru partide și minorități, cu priorități diferite. În paralel, PSD a condiționat votul pe buget de includerea pachetului social propus și de menținerea investițiilor locale la nivelul anului 2025. „Dacă nu vor fi, PSD nu va vota bugetul”, a avertizat Sorin Grindeanu. În același context, ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că va demisiona dacă până în aprilie nu încep discuțiile privind Legea salarizării, iar fostul lider PSD Marcel Ciolacu a readus în discuție varianta alegerilor anticipate. Apel la stabilitate Nicușor Dan a cerut cooperare și evitarea criticilor publice între partenerii de guvernare, subliniind că nemulțumirea populației este legată în principal de scăderea puterii de cumpărare. Potrivit șefului statului, discuția pe buget este „gata să înceapă”, însă ritmul adoptării depinde de dinamica negocierilor politice. [...]
România a pierdut peste 4,16 milioane de locuitori în 35 de ani , iar anul 2024 a adus un nou record al plecărilor definitive, cu peste 50.000 de persoane care au renunțat la domiciliul din țară, potrivit unei analize publicate de Profit.ro , pe baza datelor prezentate de președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei. 35 de ani de declin demografic Între 1990 și 2024, populația rezidentă a României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane. Potrivit analizei INS: 63% din scădere este explicată de migrația externă; 37% provine din sporul natural negativ; peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv; aproximativ 646.000 și-au stabilit domiciliul în România. Soldul migrației definitive pe întreaga perioadă a fost negativ, de circa 162.000 de persoane. Evoluția pe etape Perioada Tendință migrație Impact principal 1990–1994 Vârf inițial de plecări Aproape 100.000 plecări în 1990 1997–2010 Nivel anual redus Sub 10.000 plecări/an în majoritatea anilor 2011–2021 Creștere constantă Accelerarea emigrării definitive 2022–2024 Nou record Peste 50.000 plecări în 2024 În 2022 și 2023, soldul migrației externe a fost pozitiv și a compensat aproape integral sporul natural negativ. Însă în 2023 și 2024 balanța s-a inversat din nou. Inversare brutală în ultimii doi ani După aproape un deceniu în care revenirea românilor în țară depășea plecările, trendul s-a schimbat radical: An Imigranți români Emigranți români Sold 2022 54.839 48.438 +6.400 2023 29.830 48.612 -18.700 2024 28.431 51.062 -22.700 În 2024, România a înregistrat 51.062 plecări definitive, cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii. Destinațiile preferate Cele mai căutate state europene rămân cele cu comunități românești consolidate: Italia – 11.055 persoane Germania – 10.578 Spania – 4.467 Austria – 2.424 Franța – 1.723 În afara Uniunii Europene: Canada – 1.088 SUA – 943 Elveția – 430 Marea Britanie nu este evidențiată distinct în statistici, fiind inclusă la categoria „alte țări”, care a cumulat 17.551 plecări în 2024. Cine pleacă din România Datele INS arată o schimbare de structură: 35–39 ani: peste 12% din total 40–44 ani: aproape 10% 30–34 ani: 8,1% 25–29 ani: 7,4% 20–24 ani: 6,6% Aproape un sfert dintre emigranții din 2024 aveau sub 35 de ani, însă ponderea ridicată a segmentului 35–44 de ani indică plecarea populației active, cu experiență profesională. Imigrația: Republica Moldova și Ucraina După 1992, cei mai numeroși imigranți definitivi au provenit din Republica Moldova. Până în 2010, aproximativ 75.000 de persoane din această țară și-au stabilit domiciliul în România, reprezentând peste jumătate din total. Între 2011 și 2022, aproape 273.000 de persoane au imigrat definitiv. Pe fondul războiului, aproximativ 34.400 de cetățeni ucraineni și-au stabilit domiciliul în România, adică 7,6% din totalul imigrației definitive din perioada analizată. În 2023, 201.800 români s-au întors în țară, însă creșterea numărului total de imigranți a redus ponderea acestora la 67%. Dimensiunea globală a fenomenului Conform datelor ONU citate în analiză, numărul emigranților la nivel mondial a crescut de la 154 milioane în 1990 la peste 340 milioane în 2024. Ponderea emigranților în populația globală a urcat de la 2,9% la 3,7%. În acest context, România rămâne una dintre țările europene cu fluxuri externe ridicate și cu un stoc important de cetățeni stabiliți în afara granițelor. Pe termen scurt, migrația a compensat parțial declinul demografic, însă inversarea trendului în 2023–2024 indică reluarea unui ciclu de pierdere netă de populație activă, cu efecte directe asupra pieței muncii și sustenabilității sistemelor publice. [...]
Românii au cheltuit peste 18 miliarde de lei pe jocuri de noroc, iar aceste sume intră acum în calculul inflației , potrivit Știrile ProTV . Pentru prima dată, Institutul Național de Statistică a inclus biletele la loto și pariurile sportive în coșul de consum folosit la calcularea ratei inflației, care în ianuarie 2026 a fost de 9,6%. Prețul biletelor la loto și al pariurilor a crescut cu 2,6% față de finalul anului trecut. Doar la ultima extragere Loto, românii au cheltuit aproximativ 12 milioane de lei, fiind jucate peste un milion de bilete. Datele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc arată că, anul trecut, s-au cheltuit: 11,5 miliarde de lei pe jocuri online; aproape 5,8 miliarde de lei pe aparate tip slot-machine; 915 milioane de lei pe pariuri sportive. Numai în prima jumătate a anului 2025, cheltuielile au depășit 5,5 miliarde de lei, echivalentul bugetului cumulat al Ministerului Justiției și Ministerului Culturii. Economistul Adrian Asoltanie explică fenomenul prin combinația dintre sărăcie și lipsa educației financiare, care alimentează speranța unui câștig rapid. „De cele mai multe ori banii jucați sunt bani absolut necesari”, afirmă acesta, avertizând că sunt riscate sume destinate chiriei sau facturilor. România generează 3,1% din totalul global al sumelor jucate online, deși economia sa reprezintă doar 0,33% din economia mondială. Proporția indică o participare de aproape zece ori mai mare la jocurile de noroc decât la crearea de valoare economică. Includerea acestor cheltuieli în coșul de consum reflectă amploarea fenomenului și impactul său asupra bugetelor gospodăriilor, în special în rândul celor cu venituri reduse. [...]
ANAF introduce o categorie nouă în formularul 205 pentru raportarea unor venituri specifice , potrivit Termene.ro . Schimbarea vizează persoanele juridice care plătesc venituri din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă și care, începând cu veniturile plătite de la 1 ianuarie 2025, au obligația să rețină impozitul la sursă și să îl declare distinct, nominal, pentru fiecare beneficiar. Modificarea este prevăzută într-un proiect de ordin al ANAF care actualizează instrucțiunile de completare a declarației informative 205. Contextul legislativ este completarea art. 111 din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) prin OUG nr. 138/2024, care stabilește reținerea la sursă a impozitului pentru aceste venituri atunci când plătitorul este persoană juridică sau o entitate obligată să țină contabilitate. În paralel, art. 132 alin. (2) prevede depunerea anuală a formularului 205 cu detalierea impozitului reținut pe fiecare beneficiar. Din perspectiva obligațiilor fiscale noi pentru firme, proiectul clarifică și „operaționalizează” pașii de conformare: impozitul reținut trebuie declarat și plătit până la data de 25 a lunii următoare, iar raportarea anuală în formularul 205 se face până la sfârșitul lunii februarie a anului următor. Pentru veniturile plătite începând cu 1 ianuarie 2025, prima raportare anuală aferentă în formularul 205 urmează să fie depusă până la finalul lunii februarie 2026. Tehnic, proiectul de ordin modifică Anexa nr. 1 la OPANAF nr. 179/2022 și introduce o categorie distinctă de venituri în lista celor raportabile prin 205, ceea ce înseamnă și generarea unui tabel separat în cadrul declarației pentru acest tip de venit, cu datele fiecărui beneficiar. Pentru companii, impactul este în principal administrativ: identificarea contractelor relevante (în special în tranzacții imobiliare sau structuri contractuale mai complexe), stabilirea corectă a momentului reținerii impozitului, actualizarea sistemelor contabile și asigurarea corelării dintre declarațiile lunare privind impozitul reținut și raportarea anuală prin formularul 205. [...]