Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Consumul final de energie electrică a scăzut cu 3,3% în România în primul semestru din 2026, deși resursele totale de energie electrică au urcat cu 1,1%, potrivit datelor INS citate de Economica . Divergența dintre ofertă și cerere contează pentru piață: poate pune presiune pe prețuri și pe planificarea producției, în condițiile în care mixul de generare s-a schimbat vizibil. În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, consumul final de energie electrică a fost de 24,113 miliarde kWh, cu 3,3% sub nivelul din aceeași perioadă din 2025. Scăderea a fost trasă în special de consumul populației, care s-a redus cu 11,8%. În economie, consumul final a coborât cu 0,6%, iar iluminatul public a scăzut cu 4,6%. Producția: minus pe termic și nuclear, plus pe hidro și fotovoltaic Resursele de energie electrică au totalizat 34,691 miliarde kWh, în creștere cu 369 milioane kWh față de primele șase luni din 2025. În interiorul producției, evoluțiile au fost neuniforme: termocentrale: 7,680 miliarde kWh, în scădere cu 485,2 milioane kWh (-5,9%); hidrocentrale: 7,489 miliarde kWh, în creștere cu 1,136 miliarde kWh (+17,9%); nuclear: 4,530 miliarde kWh, în scădere cu 598,6 milioane kWh (-11,7%); eolian: 3,273 miliarde kWh, în creștere cu 268,9 milioane kWh (+9%); solar (fotovoltaic): 3,259 miliarde kWh, în creștere cu 965,3 milioane kWh (+42,1%). Exporturi mai mari și pierderi/consum tehnologic în creștere Pe partea de fluxuri externe, exportul de energie electrică a urcat la 7,691 miliarde kWh, cu 789,2 milioane kWh mai mult (+11,4%). În același timp, consumul propriu tehnologic în rețele și stații a crescut la 2,887 miliarde kWh, în plus cu 405,8 milioane kWh (+16,4%), ceea ce înseamnă o cantitate mai mare de energie „cheltuită” pentru funcționarea sistemului și transport/distribuție. Context: resursele de energie primară, în scădere În paralel, resursele de energie primară au scăzut cu 4,1%, la 15,502 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 656.400 tep mai puțin decât în primul semestru din 2025. Producția internă a fost de 7,929 milioane tep (-2,6%), iar importurile au totalizat 7,572 milioane tep (-5,5%), conform datelor INS transmise de Agerpres . [...]
Taiwanul a aprobat bugetul pe 2026 după 266 de zile de blocaj politic , iar una dintre cele mai mari mize economice este direcționarea a aproape 2 miliarde de dolari către industria dronelor, într-un pachet de cheltuieli totale de 2,98 trilioane dolari taiwanezi (aprox. 93,06 miliarde dolari, adică aproximativ 419 miliarde lei), potrivit G4Media . Bugetul a fost votat vineri de Parlamentul Taiwanului , controlat de partidele de opoziție, după o întârziere de 266 de zile – cea mai lungă din istoria insulei, conform Reuters. În acest interval, administrația a funcționat pe baza unui mecanism provizoriu care a permis plata salariilor din sectorul public, acordarea beneficiilor sociale și finanțarea proiectelor deja în derulare, folosind veniturile fiscale și alte fonduri disponibile. Aproape 2 miliarde de dolari pentru drone, într-un buget de 93 miliarde dolari Din totalul cheltuielilor aprobate, 63,4 miliarde dolari taiwanezi (aprox. 1,98 miliarde dolari, adică aproximativ 8,9 miliarde lei) sunt alocate dezvoltării și achiziției de echipamente pentru industria dronelor, potrivit agenției taiwaneze CNA , citată de publicație. Programul pentru drone este prezentat în contextul intensificării presiunii militare exercitate de China și al eforturilor Taipeiului de a-și consolida capacitățile de apărare, inclusiv pentru supravegherea teritoriului și a apelor din jurul insulei. Dispute politice și tăieri contestate de președinte Guvernul de la Taipei a transmis proiectul de buget Parlamentului la 31 august 2025. Propunerea inițială prevedea cheltuieli de aproximativ 3,034 trilioane dolari taiwanezi, însă disputele dintre partidul de guvernământ și opoziție au împiedicat adoptarea documentului în termenul prevăzut (până la finalul lunii noiembrie 2025, potrivit CNA). Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a criticat forma finală a bugetului, acuzând parlamentarii că au introdus „numeroase reduceri și înghețări nejustificate” ale fondurilor, într-un mesaj publicat vineri pe Facebook. Ce urmează: bugetul pe 2027, cu cheltuieli militare record Aprobarea bugetului pe 2026 vine cu doar câteva zile înainte ca guvernul să prezinte proiectul de buget pe 2027, programat pentru 20 august. Potrivit CNA, acesta ar urma să includă cheltuieli militare record de 1,1 trilioane dolari taiwanezi (aprox. 34,35 miliarde dolari, adică aproximativ 155 miliarde lei), destinate consolidării capacităților militare în fața presiunii exercitate de China. [...]
Controversa politică pe datele de PIB riscă să erodeze încrederea în statisticile oficiale , după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a pus sub semnul întrebării acuratețea unor raportări ale Institutului Național de Statistică (INS), potrivit HotNews . Peiu susține, într-o postare pe Facebook citată de publicație, că evoluția PIB pe ultimele 10 trimestre ar arăta o „criză profundă și prelungită”, afirmând că România ar fi avut doar trei trimestre de creștere economică față de trimestrul precedent, dintre care două ar fi coincis cu perioade electorale (alegerile din 2024 și cele din mai 2025). În rest, spune el, economia ar fi fost „în criză” începând cu începutul lui 2024, indiferent dacă aceasta este numită „recesiune” sau „stagnare”. În același mesaj, senatorul acuză guvernanții că ar fi încercat să creeze „iluzia bunăstării” prin „inundarea cu bani” a economiei și afirmă că, în perioada de „criză” invocată, reacția ar fi fost creșterea taxelor și a prețului la energie, sugerând că guvernul ar încerca să „păcălească” situația economică prin inflație. Suspiciuni punctuale privind raportările INS Elementul central al criticii vizează două trimestre în care, potrivit lui Peiu, ar exista o „coincidență” în date: trimestrele III din 2025 și II din 2026 ar fi avut „fix același PIB” ca trimestrele precedente. În acest context, el ridică întrebarea dacă este vorba despre o întâmplare sau despre o „manipulare grosolană”, fără a prezenta dovezi în materialul citat. Ce arată comunicarea INS despre trimestrul II din 2026 HotNews notează că INS a transmis vineri că Produsul Intern Brut s-a menținut în trimestrul II din 2026, în termeni reali, la același nivel cu PIB-ul din trimestrul I din 2026. Pe comparația anuală, INS indică o scădere a PIB în trimestrul II din 2026 față de trimestrul II din 2025: cu 0,4% pe seria brută; cu 2% pe seria ajustată sezonier (adică o serie statistică din care sunt eliminate variațiile tipice de sezon pentru a face comparațiile mai relevante). În lipsa unor date suplimentare sau a unei reacții instituționale detaliate în materialul citat, acuzațiile rămân la nivel de suspiciune politică, însă miza este una practică: credibilitatea statisticilor oficiale contează direct pentru percepția investitorilor, pentru deciziile de politici publice și pentru modul în care companiile își fac bugetele și planurile. [...]
Participarea la o nuntă a ajuns să coste, în medie, 2.600 de lei pentru un cuplu , iar presiunea financiară îi face pe mulți români să refuze invitațiile, potrivit unui sondaj publicat de Raiffeisen Bank . Datele indică faptul că sezonul nunților nu mai este doar o perioadă de socializare, ci și un test de buget pentru o parte semnificativă dintre invitați. Costul mediu raportat este de 1.700 de lei pentru o persoană și 2.600 de lei pentru un cuplu. În plus, unul din patru cupluri afirmă că, pentru astfel de evenimente, cheltuiește cel puțin 3.000 de lei. În vara aceasta, 16% dintre români participă la nunți ca invitați, iar 6% organizează o nuntă, conform cercetării. Din ce se compune nota de plată pentru invitați Principala cheltuială rămâne darul în bani: 87% dintre cei care merg la nuntă îl includ în bugetul de participare. Pe lângă acesta, respondenții au indicat și alte costuri asociate: 41%: ținuta, încălțămintea și accesoriile; 28%: transportul; 25%: servicii de machiaj și stilist. În decizia de a participa, criteriul dominant este relația cu mirii: 40% dintre invitați spun că acesta este principalul motiv. Pentru 25% contează obligația socială, 11% iau în calcul data și disponibilitatea, iar 10% costul total al participării. Costurile schimbă comportamentul: refuzuri și stres financiar Impactul financiar se vede direct în rata de refuz: 55% dintre români spun că au refuzat o invitație la nuntă din motive financiare. Alți 22% afirmă că nu au refuzat, dar s-au gândit la costuri. Pentru cei care participă la nunți în această vară, 83% sunt de acord că aceste evenimente au devenit o sursă importantă de stres financiar în sezonul de vară, potrivit sondajului. Organizatorii: buget mediu de 60.000 de lei Presiunea nu este doar la invitați. Pentru cei care organizează o nuntă în această vară, bugetul mediu estimat ajunge la 60.000 de lei. Cele mai costisitoare componente, potrivit organizatorilor, sunt: restaurantul sau locația (39%); meniul și băuturile (37%); muzica, DJ-ul sau formația (29%). La nivel de percepție, 44% dintre români consideră că organizatorii și invitații resimt în egală măsură costurile asociate nunților. Alți 18% cred că organizatorii sunt cei mai afectați, iar 17% spun că presiunea este mai mare asupra invitaților. Sondajul a fost realizat în colaborare cu Appinio , pe un eșantion de 1.300 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, reprezentativ la nivel național, în luna iulie 2026, și face parte din seria „Despre Bani 1:1” derulată de Raiffeisen Bank România. [...]
Economia României rămâne în recesiune , după ce PIB-ul a stagnat în trimestrul II din 2026 față de începutul anului, dar a înregistrat o scădere anuală semnificativă, potrivit datelor citate de Biziday dintr-un comunicat al INSSE . Pe seria brută (neajustată), statistica oficială indică o contracție de -0,4% în trimestrul II (aprilie–iunie 2026) față de același trimestru din 2025. Când se ține cont de numărul efectiv de zile lucrate (seria ajustată sezonier), scăderea este mai amplă, de -2% . Din perspectivă trimestrială, PIB-ul din T2 2026 a fost nemodificat față de T1 2026 pe seria ajustată sezonier. Totuși, această stagnare vine după două trimestre consecutive de scădere , ceea ce menține economia în recesiune. Ce arată datele pe primele șase luni În semestrul I din 2026, economia a scăzut comparativ cu aceeași perioadă din 2025: -0,8% pe seria brută; -1,6% pe seria ajustată sezonier. Datele provin din comunicatul INSSE citat de Biziday . [...]
Scăderea abruptă a investițiilor străine directe la 669 milioane euro (aprox. 3,3 miliarde lei) în S1 2026 pune presiune pe finanțarea externă a economiei , în condițiile în care datoria externă totală a României a urcat la 232 de miliarde de euro și a depășit 60% din PIB, potrivit Biziday , care citează date ale Băncii Naționale a României (BNR) . În primele șase luni din 2026, investițiile străine directe (inclusiv profitul reinvestit) au totalizat 669 milioane euro (aprox. 3,3 miliarde lei), față de 3,72 miliarde euro (aprox. 18,6 miliarde lei) în perioada ianuarie–iunie 2025. Practic, nivelul din 2026 este de circa o cincime din cel raportat anul trecut, ceea ce reduce o sursă importantă de finanțare „stabilă” a economiei (capital adus de investitori, nu împrumuturi). Datoria externă a trecut de 60% din PIB La finalul lunii iunie, datoria externă totală a ajuns la 232 de miliarde de euro (aprox. 1.160 miliarde lei), în creștere cu 4,3 miliarde de euro (aprox. 21,5 miliarde lei) față de începutul anului. Din total, datoria externă pe termen lung era de 184 miliarde de euro (aprox. 920 miliarde lei), în creștere cu 2,4% față de 31 decembrie 2025. Consum extern mai mare și deficit de cont curent în creștere Pe partea de ieșiri de valută, românii au cheltuit pe vacanțe în străinătate 4,88 miliarde de euro (aprox. 24,4 miliarde lei) în prima jumătate a anului, cu 742 de milioane de euro (aprox. 3,7 miliarde lei) mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Biziday notează că „cam tot cu atât” a crescut și deficitul de cont curent . După primul trimestru, deficitul de cont curent era de 14,2 miliarde de euro (aprox. 71 miliarde lei), comparativ cu 13,55 miliarde de euro (aprox. 67,8 miliarde lei) în perioada ianuarie–iunie 2025, conform datelor citate. [...]
ANAP a trimis către instituțiile de control un raport despre utilizarea masivă de către Romsilva a negocierii fără publicare , după ce regia a derulat în 2025 nu mai puțin de 371 de astfel de proceduri, cu contracte atribuite de 28.254.307 lei, potrivit Economica . Documentul a fost transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și adus la cunoștința Curții de Conturi și Consiliului Concurenței, pentru analiză și eventuale măsuri în limitele competențelor legale. Procedura de „negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare” este o excepție de la achizițiile competitive și poate fi folosită doar în situații expres prevăzute de lege. ANAP spune că analiza urmărește să identifice evoluții, tipare de utilizare și riscuri asociate recurgerii la această procedură, în continuarea demersului de monitorizare pentru perioada 2020–2024. Cifrele-cheie: volum în scădere, dar pondere în creștere Deși numărul procedurilor a scăzut puternic față de anii anteriori, Romsilva rămâne un utilizator major al acestei excepții. În 2025, regia a publicat 371 de proceduri, față de 860 în 2024 și un maxim de 1.324 în 2023. La nivel național, Romsilva s-a situat pe locul al doilea ca volum de astfel de proceduri, fiind depășită doar de Spitalul Clinic Municipal de Urgență Moinești (418) și urmată de Spitalul Universitar de Urgență București (351). Valoarea totală atribuită de Romsilva prin această procedură a fost de 28.254.307 lei, reprezentând 0,46% din valoarea totală a negocierilor fără publicare (NFP) la nivel național în 2025, pondere în creștere de la 0,31% în 2024. „Extrema urgență”, principalul motiv invocat Din totalul procedurilor derulate de Romsilva în 2025: 82,75% au fost justificate prin „extremă urgență”; 17% au fost inițiate după ce nu a fost primită nicio ofertă la procedurile competitive inițiale. ANAP mai indică faptul că negocierea fără publicare este folosită frecvent pentru achiziții cu valori individuale reduse sau medii, în special în zona serviciilor silvice. Ce tip de achiziții și unde s-au concentrat Majoritatea covârșitoare a procedurilor (94,61%, adică 351 din 371) au fost încadrate în diviziunea CPV 77 („Servicii pentru agricultură, silvicultură, horticultură, acvacultură și apicultură”), preponderent servicii de exploatare forestieră. Teritorial, distribuția arată o concentrare puternică: Municipiul București: 215 proceduri; județul Suceava: 106 proceduri; Bihor: 30; Tulcea: 10; Arad: 5; Caraș-Severin: 3; Prahova: 2. Recomandarea ANAP: planificare și control intern mai puternice Președintele ANAP, Raluca Rogoz, arată că nivelul de utilizare identificat „justifică o monitorizare atentă și constantă” și recomandă întărirea planificării achizițiilor și a controlului intern, astfel încât procedura excepțională să rămână limitată la cazurile permise de lege. „Recomandăm consolidarea mecanismelor de planificare a achizițiilor și a sistemului de control intern la nivelul autorității contractante, astfel încât recurgerea la această procedură să rămână limitată la situațiile în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de cadrul legal.” ANAP precizează că va continua monitorizarea utilizării negocierii fără publicare și va analiza indicatorii de performanță la nivelul sistemului național de achiziții publice, pentru a identifica tendințe și eventuale riscuri sistemice. [...]
Debitului scăzut al Dunării îi corespunde un risc operațional pentru energie , după ce autoritățile au început procedurile de oprire a Centralei nucleare de la Cernavodă , în contextul în care fluviul are la intrarea în țară un debit mult sub media perioadei, potrivit news.ro . Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) anunță că, în intervalul 12–13 august 2026, ora 07:00, debitul Dunării la intrarea în România (secțiunea Baziaș) a fost staționar în ultimele 25 de ore, la 1.350 m³/s, față de media multianuală a lunii august de 3.900 m³/s. Prognoza pe următoarele 24 de ore: ușoară creștere, dar niveluri încă joase Până vineri, la ora 07:00, hidrologii estimează o ușoară creștere a debitului la intrarea în țară, până la 1.400 m³/s. Pentru sectorul din aval de Porțile de Fier, INHGA indică o evoluție mixtă: debite relativ staționare pe sectorul Gruia – Tr. Măgurele; debite în scădere ușoară pe sectorul Zimnicea – Tulcea. Efect imediat: proceduri de oprire la Cernavodă Din cauza debitului scăzut al fluviului, joi dimineață autoritățile au început procedurile de oprire a Centralei nucleare de la Cernavodă, conform informațiilor transmise. De la orele prânzului, centrala urmează să fie complet oprită; în ultimele zile, aceasta a furnizat în Sistemul Energetic Național aproximativ 680 MW. [...]
Inflația anuală a coborât la 8,2% în iulie 2026, pe fondul temperării scumpirilor la electricitate , după ce efectul eliminării plafonării s-a estompat, potrivit Economedia , care citează date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Scăderea este de 2,2 puncte procentuale față de iunie și reprezintă prima corecție de această amplitudine din ultimele 12 luni. Mai precis, rata anuală a inflației (iulie 2026 față de iulie 2025) a fost 8,16%. Principalul factor indicat este energia: tariful energiei electrice a avut în iulie o majorare anuală de 3,39%, după încetarea efectului de bază asociat eliminării schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor. Unde rămân presiunile: serviciile trag în sus Deși inflația totală a coborât, cele mai mari creșteri de prețuri într-un an s-au înregistrat la servicii, cu +13,67%. În același interval, prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 7,93%, iar cele ale mărfurilor alimentare cu 5,03%. Pe dinamica recentă, în iunie 2026 inflația anuală scăzuse la 10,4%, după 10,9% în mai și 10,7% în aprilie. Ce s-a scumpit cel mai mult în ultimul an INS indică, pe componente, câteva vârfuri de scumpire care mențin presiunea asupra bugetelor: Alimente : cafea (+19,47%), ouă (+13,9%), carne de bovine (+11,67%), lapte de vacă (+11,28%). Mărfuri nealimentare : motorină (+30,7%), benzină (+23,15%), grupa combustibililor (+16,87%), energie termică (+10,70%). Servicii : chirii (+42,48%), apă/canal/salubritate (+15,99%), reparații auto (+13,85%), igienă și cosmetică (+14,10%). La capitolul ieftiniri, sunt menționate scăderi anuale la cartofi (-13,68%) și fructe proaspete (-13,82%), precum și la făină (-4,3%) și mălai (-4,92%). Context: efectul plafonării la electricitate se „închide” în comparațiile anuale Schema de plafonare-compensare pentru electricitate a încetat la 30 iunie 2025, iar de la 1 iulie 2025 consumatorii au revenit la prețurile din piață. INS notează că, timp de un an după eliminarea schemei, tariful energiei electrice a atins și niveluri de peste 50% an/an, însă în iulie 2026 creșterea anuală s-a redus la 3,39%, ceea ce a contribuit la scăderea inflației totale. În paralel, Banca Națională a României (BNR) anticipează o „corecție descendentă substanțială” a inflației în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la energia electrică și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor, potrivit comunicatului care a însoțit decizia din 10 august de menținere a dobânzii-cheie la 6,50% pe an. [...]
Scumpirile la alimente rămân concentrate pe câteva produse-cheie , în condițiile în care cafeaua, ouăle și carnea de vită au avut cele mai mari creșteri de preț în ultimul an, potrivit unei analize Economedia bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS) . În paralel, scăderile cele mai vizibile au fost la cartofi și fructe proaspete, semn că presiunea din coșul alimentar nu este uniformă. În iulie 2026 față de iulie 2025, cafeaua a rămas alimentul cu cea mai mare creștere de preț, cu 19,47%. Urmează ouăle, cu 13,9%, și carnea de bovine, cu 11,67%. Tot în aceeași perioadă, laptele de vacă s-a scumpit cu 11,28%, iar „țuica și alte băuturi spirtoase” au fost mai scumpe cu 8,87%. Grupa produselor din zahăr și miere de albine a înregistrat o creștere de 8,81%. Pe lista altor majorări anuale apar pâinea (7,93%), peștele proaspăt (7,54%), conservele din carne (6,77%), uleiul comestibil (6,57%), carnea de pasăre (6,24%) și carnea de porc (3,4%). La băuturi, berea s-a scumpit cu 7,88%, iar vinul cu 6,66%. Unde s-au văzut ieftiniri În același interval, INS consemnează și reduceri de preț la mai multe produse, inclusiv la unele de bază: zahăr: -0,25% unt: -0,53% făină: -4,3% mălai: -4,92% cartofi: -13,68% fructe proaspete: -13,82% Context: inflația anuală a coborât în iulie Pe fondul acestor evoluții din zona alimentară, rata anuală a inflației a scăzut la 8,2% în iulie , cu 2,2 puncte procentuale față de iunie, conform unui material separat al Economedia: Rata anuală inflației a scăzut la 8,2% în iulie . În termeni practici, datele arată că, deși inflația generală încetinește, anumite produse continuă să tragă în sus costul coșului alimentar. [...]
Salariul mediu net a crescut în iunie, dar puterea de cumpărare a scăzut față de anul trecut , pe fondul inflației: indicele câștigului salarial real a fost de 93,7% față de iunie 2025, potrivit datelor INS citate de Economedia . Câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.734 lei în iunie 2026, cu 50 lei (+0,9%) peste luna mai și cu 3,5% peste nivelul din iunie 2025. Câștigul salarial mediu brut a fost de 9.564 lei, în creștere cu 81 lei (+0,9%) față de luna precedentă. Puterea de cumpărare: ușor peste luna mai, sub iunie 2025 INS arată că indicele câștigului salarial real (care ține cont de evoluția prețurilor de consum) a fost: 100,8% în iunie 2026 față de mai 2026 (o creștere ușoară de la o lună la alta); 93,7% în iunie 2026 față de iunie 2025 (scădere în termeni reali, adică după inflație). Institutul precizează că pe parcursul anului apar fluctuații determinate în principal de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, care pot amplifica temporar creșterile sau scăderile lunare. Diferențe mari între domenii: IT și editare, în top; servicii și pescuit, la coadă Cele mai mari salarii medii nete s-au înregistrat în: activități de programare și consultanță IT : 13.474 lei ; activități de editare: 11.999 lei . Cele mai mici salarii medii nete au fost în: alte activități de servicii: 2.897 lei ; pescuit și acvacultură: 2.912 lei . Ce a împins salariile în sus și unde au apărut scăderi INS leagă creșterile din iunie, în majoritatea activităților economice, de acordarea de prime ocazionale (trimestriale, anuale, pentru performanță), drepturi în natură, ajutoare bănești, sume din profit și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de realizări de producție/încasări mai mari sau de reduceri de personal cu salarii sub medie. Cele mai semnificative creșteri ale câștigului mediu net, pe domenii, au fost: 9,0%–14,0% : telecomunicații, fabricarea altor mijloace de transport, industria farmaceutică, editare, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice; 5,5%–7,5% : tipărire, portaluri web, prelucrarea datelor și administrarea paginilor web, fabricarea de mașini/echipamente, textile; 4,0%–5,5% : echipamente electrice, colectarea și epurarea apelor uzate, cauciuc și mase plastice, cercetare-dezvoltare, publicitate și studierea pieței, chimie, tutun. Cele mai semnificative scăderi față de mai au fost puse pe seama primelor acordate în lunile precedente (inclusiv de Paște) și a unor nerealizări de producție/încasări mai mici: 11,5%–13,0% : extracția minereurilor metalifere, extracția petrolului și a gazelor; 5,0%–7,0% : depozitare și activități auxiliare pentru transporturi, activități auxiliare pentru intermedieri financiare, asigurări și fonduri de pensii, producția și furnizarea de energie; 2,0%–4,5% : difuzare și transmitere programe, agenții de știri și distribuție de conținut, intermedieri financiare (fără asigurări și fonduri de pensii), reparații/instalare mașini și echipamente, cocserie și rafinare, decontaminare. Sectorul bugetar: scăderi în educație și sănătate, ușor plus în administrație Comparativ cu luna precedentă, în sectorul bugetar câștigul salarial mediu net: a scăzut în învățământ ( -1,9% ) și în sănătate și asistență socială ( -0,3% ); a crescut ușor în administrația publică ( +0,8% ). [...]
Scumpirea carburanților a redevenit principalul motor al inflației la nealimentare , cu motorina în urcare cu 30,7% și benzina cu 23,15% în iulie 2026 față de iulie 2025, potrivit datelor INS citate de Economedia . Mișcarea mută presiunea de pe energie electrică spre costurile de transport și distribuție, cu efecte în lanț pentru companii și consumatori. Creșterile la carburanți au venit pe fondul majorării prețurilor la pompă în perioada analizată, influențate de cotațiile internaționale ale petrolului, de fiscalitate și de cursul de schimb, conform aceleiași surse. Electricitatea își pierde rolul de „vedetă” a scumpirilor În contrast cu carburanții, energia electrică s-a scumpit cu 3,39% în perioada iulie 2025–iulie 2026. INS explică temperarea prin „încetarea efectului de bază” după eliminarea schemei de sprijin (plafonare-compensare) , care a expirat la 30 iunie 2025, iar de la 1 iulie 2025 consumatorii au revenit la prețurile din piață. În anul de după eliminarea plafonării, tariful energiei electrice ajunsese și la niveluri de peste 50% an/an, mai notează INS. Context: inflația anuală a coborât, dar presiunile se mută Rata anuală a inflației a scăzut la 8,2% în iulie , cu 2,2 puncte procentuale față de iunie, potrivit unui material separat al Economedia despre datele INS (link în sursă: Economedia ). În categoria mărfurilor nealimentare, pe lângă carburanți, INS indică și alte scumpiri relevante în ultimul an: combustibili: +16,87% energie termică: +10,70% cărți, ziare, reviste: +10,82% detergenți: +9,92% tutun și țigări: +8,51% articole de igienă și cosmetice: +6,80% medicamente: +4,36% gaze: +0,97% (iulie 2026 față de iulie 2025) Pentru economie, mesajul principal este că, deși inflația totală încetinește, scumpirea accelerată a carburanților poate menține ridicate costurile operaționale în sectoarele dependente de transport. [...]