Știri
Știri din categoria Statistici
Câștigul salarial mediu net a urcat la 5.557 lei în februarie 2026, dar puterea de cumpărare a scăzut față de anul trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și relatate de Agerpres. Indicatorul „câștig salarial real” (salariul ajustat cu inflația) a fost de 95% față de februarie 2025, ceea ce sugerează o erodare a puterii de cumpărare în termeni anuali.
În termeni lunari, câștigul salarial mediu net a crescut cu 39 lei (+0,7%) față de ianuarie 2026, iar câștigul salarial mediu brut a ajuns la 9.272 lei, cu 52 lei (+0,6%) mai mult decât în luna precedentă. Comparativ cu februarie 2025, câștigul salarial mediu net a fost mai mare cu 3,8%.
INS indică un tablou mixt: pe de o parte, salariile au avansat ușor de la o lună la alta, iar față de ianuarie 2026 indicele câștigului salarial real a fost de 100,1%. Pe de altă parte, față de februarie 2025, indicele câștigului salarial real a coborât la 95%, ceea ce înseamnă că, în medie, salariul nu a ținut pasul cu creșterea prețurilor în ultimul an.
Instituția explică faptul că evoluțiile lunare pot fi influențate de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanță sau al 13-lea salariu), drepturi în natură, ajutoare bănești și sume din profit, ceea ce poate genera fluctuații între luni.
Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în:
Cele mai mici valori au fost în:
La nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev. 3, cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net față de ianuarie 2026 au fost în fabricarea produselor din tutun (+24,7%) și în activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public) (+23,4%). În același timp, INS notează scăderi în mai multe domenii, pe fondul dispariției unor plăți ocazionale acordate în lunile anterioare și al unor încasări/realizări de producție mai slabe.
În sectorul bugetar, INS consemnează ușoare creșteri față de luna precedentă în învățământ (+0,5%) și în administrația publică (+0,2%). În sănătate și asistență socială, câștigul salarial mediu net a scăzut ușor (-1,8%) comparativ cu ianuarie 2026.
Recomandate
Deși salariul mediu net a urcat la 5.557 lei, venitul real a scăzut cu 5% în februarie 2026, semn că inflația a continuat să erodeze câștigurile populației, potrivit Ziarul Financiar , care citează date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) . INS arată că salariul mediu net pe economie a crescut cu 3,8% față de februarie 2025, până la 5.557 lei. Totuși, indicele câștigului salarial real a coborât la 95%, ceea ce echivalează cu o reducere de 5% a salariului real (ajustat cu inflația) față de aceeași lună a anului trecut. Ce înseamnă pentru puterea de cumpărare Diferența dintre creșterea nominală a salariilor și scăderea salariului real indică faptul că majorările din economie nu au ținut pasul cu scumpirile. Practic, chiar dacă încasările lunare sunt mai mari în lei, capacitatea de a cumpăra bunuri și servicii s-a redus. Unde sunt cele mai mari și cele mai mici salarii La nivel sectorial, cele mai ridicate câștiguri salariale medii nete au fost raportate în: serviciile de tehnologia informației: 12.952 lei; industria tutunului: 11.920 lei. La polul opus, cele mai mici medii au fost în: pescuit și acvacultură: 2.884 lei; alte activități de servicii: 2.887 lei. Evoluția față de ianuarie: creștere mică, influențată de bonusuri Comparativ cu ianuarie 2026, salariul mediu net a crescut cu 39 de lei (plus 0,7%). În același timp, câștigul salarial mediu brut a ajuns la 9.272 lei, în urcare cu 52 de lei (plus 0,6%). INS pune creșterea lunară în principal pe seama plăților ocazionale: prime, bonusuri de performanță și alte sume din profit sau fonduri speciale. Cele mai mari creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna anterioară au fost în industria tutunului (plus 24,7%) și în activitățile de asigurări și fonduri de pensii (plus 23,4%). În schimb, scăderi între 7% și 10,5% au fost consemnate în extracția minereurilor metalifere, energie, transporturi și servicii conexe, precum și în jocuri de noroc și pariuri, pe fondul lipsei bonusurilor acordate în lunile precedente sau al unor rezultate mai slabe. Sectorul bugetar: variații mici În sectorul public, salariile au crescut ușor în învățământ (plus 0,5%) și în administrația publică (plus 0,2%), în timp ce în sănătate și asistență socială câștigul salarial mediu net a scăzut cu 1,8% față de luna precedentă. [...]
BNR pornește în aprilie o anchetă pe circa 12.300 de gospodării pentru a calibra mai bine politica monetară și evaluarea riscurilor la stabilitatea financiară , prin colectarea de date despre averi, venituri, consum, economisire și îndatorare, potrivit Economedia . Cercetarea statistică se numește „Finanțarea și consumul gospodăriilor populației” și va fi realizată de Banca Națională a României în colaborare cu Institutul Național de Statistică (INS). Demersul se desfășoară din 2010, o dată la trei ani, sub coordonarea Băncii Centrale Europene. Miza, potrivit BNR, este ca banca centrală să înțeleagă „cât mai bine” comportamentul financiar al populației – de la consum și venituri până la economisire și nivelul de îndatorare – pentru a fundamenta deciziile de politică monetară și pentru a identifica riscuri la adresa stabilității financiare. Cum se face colectarea și cine intră în eșantion Colectarea datelor de la gospodării ar urma să înceapă în cursul lunii aprilie 2026. Eșantionul pus la dispoziție de INS include aproximativ 12.300 de gospodării, selectate din 1.309 localități, din toate județele. Implementarea în teren va fi făcută cu sprijinul reprezentanților Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). Operatorii de interviu vor merge la gospodăriile din eșantion și vor ajuta respondenții să înțeleagă întrebările și să completeze chestionarul elaborat de BNR. Ce date suplimentare se notează în teren și cât durează interviul Pe lângă informațiile financiare, operatorii vor nota și elemente de context despre locuință și zonă, inclusiv: amplasarea locuinței (de la centru până la rural sau zonă izolată); un „rating” al gospodăriei, după aprecierea operatorului, în funcție de finisaje, suprafață, teren, acces și racordare la utilități; încadrarea ratingului: „lux”, „de mijloc”, „modest”, „venituri foarte scăzute”. Durata medie a interviului este de 45 de minute, iar pentru gospodăriile încadrate la clasa de mijloc sau „lux” poate ajunge la 90 de minute. Confidențialitate și protecția datelor BNR precizează că datele colectate vor fi folosite exclusiv în scopuri statistice și tratate confidențial, în conformitate cu legislația în vigoare. Prelucrarea datelor cu caracter personal se face cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) . [...]
BNR începe prima cercetare statistică națională despre finanțele gospodăriilor , un demers care poate influența modul în care sunt calibrate deciziile de politică monetară și evaluarea riscurilor la adresa stabilității financiare, potrivit Ziarul Financiar . Banca Națională a României va derula, în colaborare cu Institutul Național de Statistică (INS) , o cercetare privind finanțarea și consumul gospodăriilor populației, în cadrul unui program coordonat la nivel european de Banca Centrală Europeană (BCE). Colectarea datelor începe în aprilie și vizează aproximativ 12.300 de gospodării din 1.309 localități, din toate județele țării, conform unui comunicat al BNR. De ce contează: date pentru politica monetară și stabilitatea financiară Studiul urmărește să ofere o imagine detaliată asupra situației financiare a populației, inclusiv din perspectiva veniturilor, consumului, economisirii și nivelului de îndatorare. Aceste informații sunt folosite, potrivit băncii centrale, la fundamentarea deciziilor de politică monetară și la evaluarea riscurilor pentru stabilitatea financiară. Cercetarea se înscrie într-un demers european realizat o dată la trei ani, începând din 2010, iar din acest an România se alătură statelor membre ale Uniunii Europene participante. Cum se face colectarea și ce garanții sunt menționate Implementarea în teren va fi realizată cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), ai cărui operatori vor vizita gospodăriile selectate pentru a facilita completarea chestionarelor. BNR precizează că prelucrarea datelor cu caracter personal se face cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR), iar datele colectate vor fi utilizate exclusiv în scopuri statistice și tratate confidențial. „Datele colectate vor fi utilizate exclusiv în scopuri statistice, fiind tratate în regim de confidenţialitate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.” [...]
Sporul natural negativ din februarie 2026 menține presiunea demografică asupra economiei , cu decese de două ori mai numeroase decât nașterile, potrivit datelor Institutului Național de Statistică prezentate de TVR Info . În februarie 2026 s-au înregistrat 9.874 de nașteri, în scădere cu 2.587 (-20,8%) față de ianuarie, în timp ce numărul deceselor a fost de 19.688, cu 4.848 mai puține decât în luna anterioară. INS notează că, per ansamblu, sporul natural a rămas negativ, la -9.814 persoane. Nașteri mai puține, decese încă ridicate Din totalul deceselor din februarie, 10.039 au fost în rândul bărbaților și 9.649 în rândul femeilor. Numărul deceselor la copiii sub un an a fost de 61, în scădere cu opt față de ianuarie. Structura pe vârste arată că 43% dintre decese au fost la persoane de 80 de ani și peste, 27,9% la grupa 70–79 ani și 15,9% la 60–69 ani. Cele mai puține decese s-au înregistrat la 0–4 ani (76), 5–19 ani (33) și 20–29 ani (68). Comparația cu februarie 2025 și diferențe urban–rural Față de februarie 2025, numărul născuților-vii a fost cu 2,1% mai mic, iar numărul deceselor a scăzut cu 4,6%. În același timp, numărul deceselor la copiii sub un an a fost cu două mai mic. Sporul natural a fost negativ atât în februarie 2026 (-9.814 persoane), cât și în februarie 2025 (10.559 persoane, conform datelor citate). Pe medii de rezidență, în urban s-au raportat 9.650 decese (4.913 bărbați și 4.737 femei), iar în rural 10.038 decese (5.126 bărbați și 4.912 femei). Comparativ cu februarie 2025, decesele au scăzut cu 3,4% în urban și cu 5,8% în rural. Indicatori sociali: căsătorii și divorțuri În februarie, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 3.444 de căsătorii, iar numărul divorțurilor (prin hotărâri definitive și prin acord, pe cale administrativă sau notarială) a fost de 1.543. [...]
România rămâne sub media UE la puterea de cumpărare, dar depășește Ungaria și alte patru state , potrivit datelor Eurostat prezentate de economedia.ro . În 2025, PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în standarde de putere de cumpărare (PPS – un indicator care ajustează veniturile la diferențele de preț dintre țări) plasează România la un scor de 78 din 100, unde 100 este media Uniunii Europene. Indicatorul arată cât poate cumpăra, în termeni comparabili, un locuitor dintr-o țară față de media UE. La nivel european, diferențele sunt mari: de la 68 în Bulgaria și Grecia până la 239 în Luxemburg, ceea ce înseamnă că Luxemburgul este la circa 3,5 ori peste cele mai jos clasate state, conform datelor Eurostat citate în material. Unde se poziționează România și pe cine depășește Cu scorul 78 (România apare și cu 79 într-un alt pasaj al textului), România este în aceeași zonă cu Croația și peste mai multe economii din regiune. În lista menționată în articol, România depășește: Ungaria (76) Slovacia Letonia Grecia Bulgaria Pentru mediul de afaceri, această poziționare contează deoarece PPS este folosit frecvent în comparații de convergență economică și în evaluări privind piața internă (cerere, consum, costuri relative), fără a fi un indicator direct al salariilor sau al productivității. Extremele din clasament și de ce pot distorsiona comparațiile În vârful clasamentului, Luxemburg și Irlanda se detașează net: 239, respectiv 237 (raportat la media UE = 100). Materialul notează însă că aceste valori sunt influențate de factori specifici: în Luxemburg, un număr mare de lucrători străini contribuie la PIB, dar nu sunt incluși în populația rezidentă; în Irlanda, PIB-ul ridicat este legat parțial de prezența multinaționalelor și de modul în care este contabilizată proprietatea intelectuală, o parte din venituri fiind repatriate către proprietarii din afara țării. Context: media UE în euro, ajustată la PPS În termeni monetari, PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE a fost de aproximativ 41.600 euro în PPS în 2025 (date preliminare), cu un interval în interiorul UE de la 28.300 euro în Bulgaria la 99.300 euro în Luxemburg. În ansamblu, articolul indică o separare persistentă între Est și Vest/Nord: țările din Europa de Est au, în general, cele mai mici niveluri ale PIB-ului pe cap de locuitor în PPS, iar diferențele sunt asociate cu productivitatea muncii și intensitatea ocupării forței de muncă, potrivit explicațiilor Eurostat preluate în analiză. [...]
În ianuarie 2026, patru județe au avut salarii medii nete mai mici decât în ianuarie 2025 , potrivit Ziarul Financiar , care a centralizat date ale Institutului Național de Statistică (INS). Scăderile salariale sunt raportate la comparația ianuarie 2026 versus ianuarie 2025 și apar în Giurgiu, Bacău, Hunedoara și Olt, conform informațiilor prezentate de publicație pe baza datelor INS. Cea mai mare diminuare este în județul Olt, unde salariul mediu net este mai mic cu aproximativ 5% față de anul anterior. În context, județul este menționat și între zonele cu creșteri puternice ale numărului de firme care și-au suspendat activitatea în 2024. Județele în care INS indică scăderi ale salariului mediu net (ianuarie 2026 față de ianuarie 2025) sunt: Giurgiu Bacău Hunedoara Olt Pentru Olt, ZF notează și o evoluție separată din zona mediului de afaceri: județul se află printre cele cu cele mai mari creșteri ale numărului de firme care și-au suspendat activitatea în 2024, cu un avans de circa 31%, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) citate de publicație. Datele semnalate de INS și puse în context de ZF contează deoarece arată că, deși la nivel național salariile au avut în general o tendință de creștere în ultimii ani, există județe unde dinamica se inversează punctual, ceea ce poate indica presiuni locale în economie și pe piața muncii. [...]
