Știri
Știri din categoria Analize financiare
Accesul României la până la 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei) prin SAFE riscă să rămână o simplă listă de achiziții, dacă statul nu leagă finanțarea de producție și capacități industriale locale, potrivit unei analize publicate de Digi24. Miza, în logica programului, nu este doar înzestrarea, ci cât din bani se întorc în economie prin fabricare, mentenanță, reparații și competențe dezvoltate în România.
Fondurile SAFE (Acțiunea pentru securitatea Europei) sunt prezentate ca împrumuturi pe termen foarte lung, cu maturitate de până la 45 de ani, 10 ani perioadă de grație pentru rambursarea principalului și dobândă de cel mult 3%. În acest context, autorul argumentează că întrebarea relevantă economic nu este „cum cheltuim”, ci „dacă investim” astfel încât finanțarea ieftină să lase în urmă capacitate industrială, nu doar echipamente cumpărate din import.
Un punct sensibil din analiză este estimarea menționată pentru 16 martie 2026, când ministrul Apărării ar fi indicat că valoarea produselor militare fabricate în România prin proiectele finanțate prin SAFE ar urma să ajungă la 3,5–4 miliarde de euro (aprox. 17,5–20 miliarde lei). Întrebarea ridicată este dacă acest nivel de producție locală este proporțional cu alocarea totală potențială și cu obiectivul declarat al programului.
Analiza invocă și faptul că pagina oficială a Ministerului Apărării ar recunoaște că SAFE a fost creat pentru stimularea capacității de producție și acoperirea golurilor din industria de apărare, iar contractele pot include producție în România, producție de componente și proiecte comune cu alte state. Cu alte cuvinte, cadrul ar permite o integrare industrială mai mare decât cea sugerată de estimarea menționată.
Textul aduce în discuție legislația din 2002 privind mecanismele de compensare industrială, care prevedea obligații de cel puțin 80% din valoarea contractului de achiziție. În acest cadru, autorul dă exemplul notificărilor americane din 2017 pentru Patriot și HIMARS, cu valori estimate de 3,9 miliarde dolari și 1,25 miliarde dolari, și menționează că documentele ar fi precizat explicit că nu existau acorduri de compensare cunoscute propuse pentru acele vânzări.
Pe aceste valori, o compensare de 80% ar fi însemnat teoretic peste 4,1 miliarde de dolari (aprox. 18,9 miliarde lei) care s-ar fi putut întoarce în economie sub diverse forme, argumentul fiind că fără astfel de mecanisme marile programe de înzestrare nu generează automat investiții, tehnologie și furnizori locali.
Un exemplu folosit pentru a ilustra ruptura dintre capacitate și comenzi este cazul Damen Galați: șantierul ar fi livrat din 1999 peste 400 de nave, inclusiv peste 30 de nave militare pentru 13 state, însă în februarie 2026 presa ar fi relatat intrarea angajaților în șomaj tehnic pe fondul scăderii comenzilor. În același timp, aceeași presă ar fi arătat că Damen Galați este singurul producător activ de nave militare din România și că nu ar fi primit comenzi pentru Forțele Navale Române, în timp ce România ar fi decis în 2025 să cumpere o navă deja construită din Turcia.
Pe partea de implementare, analiza pune accent pe întârzieri administrative: regulamentul SAFE a intrat în vigoare la 29 mai 2025, România știa din 9 septembrie 2025 alocarea de 16,68 miliarde euro, iar în ianuarie 2026 exista cadrul intern aprobat prin Legea 4/2026. Totuși, pe 26 martie 2026 Guvernul a adoptat o nouă ordonanță de urgență pentru ca România să poată semna contractele până la termenul-limită din 30 mai 2026, fără blocaje administrative și bugetare. Concluzia autorului este că, în acest caz, problema nu mai este accesul la bani, ci viteza statului.
În esență, analiza avertizează că o strategie axată exclusiv pe cumpărare poate lăsa România cu o dependență structurală (inclusiv pentru întreținere și reparații), în timp ce SAFE ar putea fi folosit ca instrument de reconstrucție industrială, dacă finanțarea este legată de producție și capacități locale.
Recomandate
Menținerea ratingului de investiții ține costurile de finanțare sub control, dar România intră rapid într-un nou test, cu S&P în septembrie , iar miza rămâne reducerea deficitului și stabilitatea politică, potrivit HotNews . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că este „o chestiune vitală” ca România să își propună creșterea ratingului de țară, iar „prima treaptă de evoluție” ar fi trecerea de la perspectivă negativă la una stabilă, în evaluările agențiilor. Moody’s a anunțat vineri seară că menține ratingul României la „Baa3” – ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor – cu perspectivă negativă, la o săptămână după o decizie similară a Fitch. Într-o intervenție la Digi24 , Nazare a afirmat că astfel România „rămâne pe harta marilor investiții” și își păstrează calificativul de investiții, pe care îl consideră esențial pentru perioada următoare. De ce contează: ratingul influențează direct dobânzile din economie Nazare a avertizat că pierderea calificativului de investiții ar avea „foarte multe efecte negative”, care nu se corectează rapid. Oficialul a indicat un orizont de „între 3 și 5 ani” pentru a reveni, în mod normal, după ce o țară își pierde calificativul de investiții de la două agenții de rating. În același timp, ministrul a spus că riscurile rămân ridicate și că analiștii agențiilor se uită la capacitatea României de a continua consolidarea fiscală astfel încât să ajungă la un deficit de 3%. Următorul prag: evaluarea S&P, cu echipe tehnice în România la mijlocul lui septembrie Următoarea evaluare importantă este cea a S&P. Nazare a precizat că, în circa 5–6 săptămâni, echipele tehnice ale agenției vor veni în România, la mijlocul lunii septembrie, iar raportul ar urma să fie publicat la începutul lunii octombrie. În acest context, semnalele transmise de Fitch și Moody’s sunt, potrivit ministrului, monitorizate atent și de S&P. Vulnerabilitatea indicată de ministru: instabilitatea politică și legătura cu ajustarea bugetară Nazare a numit criza politică de la București drept principala vulnerabilitate din acest moment, explicând că instabilitatea este corelată cu capacitatea unui viitor guvern și a unei majorități de a duce la bun sfârșit programul de consolidare fiscală. Ținta declarată: de la perspectivă negativă la stabilă, apoi creșterea ratingului Ministrul a legat explicit îmbunătățirea ratingului de reducerea dezechilibrelor bugetare și de efectul asupra costului banilor în economie. „Cu cât vom crește ratingul, vor scădea dobânzile și întreaga economie va începe să funcționeze mai bine, pentru că vor avea acces la bani mai ieftin, cu toții, toți antreprenorii”, a declarat Alexandru Nazare. [...]
Fitch a evitat la limită „junk” pentru România după o contestație a statului , ceea ce mută presiunea pe următoarea evaluare, cea a Moody’s , programată pe 7 august, într-un context de instabilitate politică ce poate amplifica riscurile de finanțare, potrivit Adevărul . În finalul comunicatului Fitch, agenția arată că „emitentul a formulat o contestație și a furnizat informații suplimentare către Fitch, ceea ce a condus la o decizie de rating diferită de concluzia inițială a comitetului de rating”. Autorul notează că nu sunt cunoscute argumentele exacte prezentate de partea română, dar sugerează că miza a fost explicarea consecințelor economice și bugetare ale unei încadrări la „junk” (categorie nerecomandată investițiilor, cu risc mai ridicat). De ce contează decizia Moody’s: riscul de finanțare și costul banilor Textul plasează în prim-plan scenariul în care Moody’s și S&P ar coborî România în „junk”, situație descrisă drept una în care statul ar deveni „nefinanțabil”, cu efecte directe asupra capacității de a acoperi cheltuieli recurente precum pensiile și salariile din sectorul public. În cazul unei retrogradări la „junk”, sunt enumerate câteva consecințe economice imediate: Creșterea costurilor de împrumut , prin dobânzi mai mari cerute de investitori pentru obligațiunile României. La un necesar anual de finanțare de „peste 40 de miliarde de euro”, o creștere cu „0,5–1 punct procentual” ar însemna „sute de milioane de euro anual” în plus (aprox. 200–500 milioane euro, adică aproximativ 1–2,5 miliarde lei, în funcție de curs; sursa nu oferă un calcul exact). Ieșirea unor investitori instituționali , deoarece unele fonduri de pensii, asigurători și fonduri mutuale nu au voie, prin mandat, să dețină active încadrate la „junk”, ceea ce ar putea forța vânzări și ar pune presiune pe piață. Presiune de depreciere pe leu , pe fondul cererii mai reduse pentru active românești; BNR ar putea interveni, dar „cu costuri semnificative”. Dobânzi mai mari în economie , prin transmiterea costului mai ridicat al finanțării statului către creditele pentru companii și populație. Presiune asupra investițiilor , inclusiv amânarea unor investiții străine până la stabilizarea situației fiscale și financiare. Contextul invocat: instabilitate politică și guvernare interimară Autorul indică drept „piatră de moară” pentru România instabilitatea politică , pornită de la moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR și de la blocajele ulterioare privind formula de guvernare. În această cheie, agențiile de rating sunt descrise ca evaluând indicatori economici și bugetari (creștere economică, deficite, datorie externă), în timp ce instabilitatea politică rămâne un factor negativ care poate influența percepția de risc, fără ca agențiile să poată „da soluții” conflictelor politice. Pe termen scurt, următorul reper rămâne decizia Moody’s din 7 august , pe care autorul nu se așteaptă să fie influențată de o nouă contestație similară celei care a schimbat concluzia inițială a Fitch. [...]
UniCredit reduce din nou prognoza de creștere a României, iar economia ar urma să fie cea mai slabă din regiune , pe fondul consolidării fiscale, potrivit HotNews . Estimarea revizuită vine într-un moment în care ajustarea bugetară ( consolidarea fiscală ) apasă asupra ritmului de creștere, iar banca italiană UniCredit Bank indică faptul că România ar urma să aibă „de departe” cea mai redusă dinamică economică din regiune în acest an. În același timp, UniCredit anticipează că leul se va deprecia anul viitor, ceea ce poate însemna presiuni suplimentare pentru companiile și populația cu cheltuieli sau datorii în valută, dar și costuri mai mari pentru importuri. Informațiile sunt preluate de HotNews dintr-un material publicat de Profit.ro, disponibil aici . [...]
România a ajuns la 749 de persoane cu averi de peste 30 de milioane de dolari în 2026 , după o creștere accelerată în ultimii cinci ani, care o plasează între țările europene cu cea mai rapidă extindere a segmentului de „foarte bogați”, potrivit Adevărul . România urcă în topul creșterilor, nu al volumelor Datele analizate de Profit.ro indică o dublare a numărului de români cu averi de peste 30 de milioane de dolari în ultimii cinci ani. În intervalul 2021–2026, România a consemnat o creștere de 93%, comparabilă cu Turcia (94%) și sub Polonia, care conduce clasamentul cu un avans de 109%. În termeni absoluți, România numără în 2026 „nu mai puțin de 749 de multimilionari”, conform Wealth Report realizat de Knight Frank . În același timp, și alte țări din regiune – Grecia, Cehia și Portugalia – au raportat creșteri de peste 50%, pe fondul unei tendințe europene mai largi. Context european: creștere generală, dar concentrarea rămâne în Vest La nivel continental, numărul multimilionarilor a crescut cu 26% în ultimii cinci ani, potrivit datelor citate. Totuși, concentrarea celor mai mari averi rămâne în economiile mari din Europa de Vest: Germania: peste 38.000 de multimilionari Regatul Unit: aproape 28.000 Franța: peste 21.000 Nicio altă țară europeană nu depășește pragul de 20.000 de persoane în această categorie, următoarele fiind Elveția (17.692) și Italia (15.433). Imaginea globală: SUA domină, economiile emergente recuperează Raportul Knight Frank indică o redistribuire accelerată a averii la nivel global. Statele Unite rămân liderul mondial, cu peste 387.000 de multimilionari, însă economii emergente precum India „câștigă teren rapid”, conform aceleiași surse. [...]
România a urcat pe podiumul european la creșterea numărului de ultra-bogați , cu un avans de 93% în ultimii cinci ani, un ritm care semnalează o acumulare accelerată de avere și o schimbare a hărții capitalului privat din regiune, potrivit Profit , pe baza „ Wealth Report ” realizat de Knight Frank . România este a treia în Europa ca dinamică procentuală, după Polonia (109%) și Turcia (94%). Indicatorul urmărește persoanele cu avere netă de minimum 30 de milioane de dolari (aprox. 138 milioane lei), adică segmentul de „multimilionari”/„ultra-bogați”. Ce arată cifrele pentru România și Europa În acest an, România are 749 de persoane cu avere netă de peste 30 de milioane de dolari, conform raportului citat. La nivel european, populația ultra-bogaților a crescut cu 26% în ultimii cinci ani, iar între 2021 și 2026 au intrat în această categorie încă 37.428 de persoane. La nivel global, peste 710.000 de persoane depășesc pragul de 30 de milioane de dolari, iar aproximativ 25,8% dintre acestea locuiesc în Europa, unde totalul a ajuns la 183.953. Unde se concentrează averea în Europa În termeni absoluți, liderii europeni rămân economiile mari: Germania: 38.215 Regatul Unit: 27.876 Franța: 21.528 Nicio altă țară europeană nu depășește 20.000 de multimilionari. Urmează Elveția (17.692) și Italia (15.433), iar apoi scăderea este mai abruptă (de exemplu, Spania are 9.186, Suedia 6.845, Olanda 5.077). În termeni de creștere absolută între 2021 și 2026, Germania a adăugat cei mai mulți ultra-bogați (+9.273), urmată de Elveția (+4.968), Franța (+3.781) și Regatul Unit (+3.005). De ce contează: mobilitatea averii, pe fondul fiscalității și reglementărilor Raportul indică faptul că presiunea fiscală mai mare și cerințele de reglementare mai stricte accelerează mobilitatea internațională a averii, pe măsură ce persoanele cu averi mari își împart viața și investițiile în mai multe jurisdicții, iar structurile de tip „family office” (entități care administrează averea unei familii) gestionează activ riscurile fiscale și politice. „Europa își menține o prezență puternică, cu țări precum Suedia, România și Grecia care înregistrează câștiguri importante. Imaginea de ansamblu arată că averea se extinde geografic, chiar dacă rămâne concentrată în câteva mari puteri economice.” În același context, șeful global de cercetare al Knight Frank, Liam Bailey, descrie o redistribuire amplă a averii la nivel mondial, cu SUA în continuare dominante; în Statele Unite sunt 387.422 de multimilionari. „Statele Unite continuă să domine, dar vedem în paralel ascensiunea puternică a Indiei și a unui grup de economii cu creștere rapidă, care redesenează peisajul economic global.” [...]
S&P Global avertizează că poate retrograda ratingul României dacă impasul guvernamental se prelungește și blochează continuarea consolidării fiscale, într-un moment în care țara are nevoi mari de finanțare externă și o perspectivă de rating deja negativă, potrivit Antena 3 . S&P Global Ratings a confirmat la 15 mai 2026 ratingurile suverane ale României pe termen lung și scurt, în valută și monedă locală, la „BBB-/A-3”, menținând perspectiva negativă. Publicarea a fost făcută în afara calendarului obișnuit, pe fondul dizolvării coaliției guvernamentale după moțiunea de cenzură. De ce contează: riscul de rating se leagă direct de deficit și finanțare Agenția leagă explicit riscul de retrogradare de capacitatea autorităților de a reduce în continuare deficitele fiscale în 2027 și de durata blocajului politic. În evaluarea S&P, România rămâne vulnerabilă la schimbări de încredere ale investitorilor, pe fondul nevoilor mari de finanțare externă și al ponderii ridicate a deținerilor nerezidenților în datoria guvernamentală. S&P estimează nevoile externe de finanțare ale României la aproximativ 18% din PIB în 2026, alimentate de deficitul de cont curent și de necesități mari de refinanțare a datoriei. Ce a menținut ratingul neschimbat S&P indică drept elemente de sprijin o performanță fiscală mai bună până acum în 2026, susținută de măsurile de consolidare adoptate în 2025 și de așteptatele intrări din fonduri europene. Agenția anticipează și o reducere treptată a deficitului de cont curent, de la nivelul estimat de 7,9% din PIB înregistrat anul trecut. De asemenea, S&P pornește de la ipoteza că există un consens larg între principalele partide privind necesitatea ajustărilor fiscale și a reformelor în 2027 și că un nou guvern ar putea fi format în următoarele săptămâni. Scenariile care pot duce la retrogradare S&P spune că ar putea reduce ratingul în special în două situații: dacă blocajul guvernamental se prelungește sau duce la incapacitatea de a continua reducerea deficitelor fiscale în 2027; dacă presiunile externe se accentuează, inclusiv printr-o perturbare mai severă sau mai îndelungată a pieței energiei, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu , cu efecte asupra inflației, creșterii economice și balanței de plăți. Agenția avertizează și că, dacă România nu reușește să atragă intrările de fonduri europene așteptate în 2026–2027, consolidarea fiscală ar deveni mai dificilă, iar riscurile legate de balanța de plăți s-ar amplifica. Deficitul rămâne mare, în pofida îmbunătățirii din T1 S&P notează că deficitul administrației publice generale a scăzut la 1% din PIB în primul trimestru din 2026, aproape la jumătate față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul veniturilor mai mari (inclusiv din creșterea TVA) și al contracției cheltuielilor guvernamentale în termeni nominali, susținută de măsuri de control al costurilor (înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor). Cu toate acestea, agenția estimează pentru întregul an un deficit al administrației publice generale de 6,25% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri în rândul suveranilor evaluați din Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Ce urmează: fereastra politică și următoarea evaluare S&P consideră că alegerile anticipate sunt mai puțin probabile, invocând constrângerile constituționale și contextul politic. În prezent, guvernul minoritar condus de PNL funcționează interimar, iar agenția vede două variante principale: refacerea coaliției anterioare cu un alt premier (posibil tehnocrat) sau un guvern minoritar sprijinit din afara coaliției. Următoarea publicare programată pentru ratingul suveran al României este stabilită pentru 2 octombrie 2026. În paralel, România are termene legate de fondurile europene: guvernul se așteaptă la 10,7 miliarde de euro în 2026 (aproape 2% din PIB) din PNRR , iar cererile de plată trebuie transmise Comisiei Europene până în august 2026, menționează S&P. [...]
