Știri
Știri din categoria Analize financiare
Accesul României la până la 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei) prin SAFE riscă să rămână o simplă listă de achiziții, dacă statul nu leagă finanțarea de producție și capacități industriale locale, potrivit unei analize publicate de Digi24. Miza, în logica programului, nu este doar înzestrarea, ci cât din bani se întorc în economie prin fabricare, mentenanță, reparații și competențe dezvoltate în România.
Fondurile SAFE (Acțiunea pentru securitatea Europei) sunt prezentate ca împrumuturi pe termen foarte lung, cu maturitate de până la 45 de ani, 10 ani perioadă de grație pentru rambursarea principalului și dobândă de cel mult 3%. În acest context, autorul argumentează că întrebarea relevantă economic nu este „cum cheltuim”, ci „dacă investim” astfel încât finanțarea ieftină să lase în urmă capacitate industrială, nu doar echipamente cumpărate din import.
Un punct sensibil din analiză este estimarea menționată pentru 16 martie 2026, când ministrul Apărării ar fi indicat că valoarea produselor militare fabricate în România prin proiectele finanțate prin SAFE ar urma să ajungă la 3,5–4 miliarde de euro (aprox. 17,5–20 miliarde lei). Întrebarea ridicată este dacă acest nivel de producție locală este proporțional cu alocarea totală potențială și cu obiectivul declarat al programului.
Analiza invocă și faptul că pagina oficială a Ministerului Apărării ar recunoaște că SAFE a fost creat pentru stimularea capacității de producție și acoperirea golurilor din industria de apărare, iar contractele pot include producție în România, producție de componente și proiecte comune cu alte state. Cu alte cuvinte, cadrul ar permite o integrare industrială mai mare decât cea sugerată de estimarea menționată.
Textul aduce în discuție legislația din 2002 privind mecanismele de compensare industrială, care prevedea obligații de cel puțin 80% din valoarea contractului de achiziție. În acest cadru, autorul dă exemplul notificărilor americane din 2017 pentru Patriot și HIMARS, cu valori estimate de 3,9 miliarde dolari și 1,25 miliarde dolari, și menționează că documentele ar fi precizat explicit că nu existau acorduri de compensare cunoscute propuse pentru acele vânzări.
Pe aceste valori, o compensare de 80% ar fi însemnat teoretic peste 4,1 miliarde de dolari (aprox. 18,9 miliarde lei) care s-ar fi putut întoarce în economie sub diverse forme, argumentul fiind că fără astfel de mecanisme marile programe de înzestrare nu generează automat investiții, tehnologie și furnizori locali.
Un exemplu folosit pentru a ilustra ruptura dintre capacitate și comenzi este cazul Damen Galați: șantierul ar fi livrat din 1999 peste 400 de nave, inclusiv peste 30 de nave militare pentru 13 state, însă în februarie 2026 presa ar fi relatat intrarea angajaților în șomaj tehnic pe fondul scăderii comenzilor. În același timp, aceeași presă ar fi arătat că Damen Galați este singurul producător activ de nave militare din România și că nu ar fi primit comenzi pentru Forțele Navale Române, în timp ce România ar fi decis în 2025 să cumpere o navă deja construită din Turcia.
Pe partea de implementare, analiza pune accent pe întârzieri administrative: regulamentul SAFE a intrat în vigoare la 29 mai 2025, România știa din 9 septembrie 2025 alocarea de 16,68 miliarde euro, iar în ianuarie 2026 exista cadrul intern aprobat prin Legea 4/2026. Totuși, pe 26 martie 2026 Guvernul a adoptat o nouă ordonanță de urgență pentru ca România să poată semna contractele până la termenul-limită din 30 mai 2026, fără blocaje administrative și bugetare. Concluzia autorului este că, în acest caz, problema nu mai este accesul la bani, ci viteza statului.
În esență, analiza avertizează că o strategie axată exclusiv pe cumpărare poate lăsa România cu o dependență structurală (inclusiv pentru întreținere și reparații), în timp ce SAFE ar putea fi folosit ca instrument de reconstrucție industrială, dacă finanțarea este legată de producție și capacități locale.
Recomandate
România a ajuns la 749 de persoane cu averi de peste 30 de milioane de dolari în 2026 , după o creștere accelerată în ultimii cinci ani, care o plasează între țările europene cu cea mai rapidă extindere a segmentului de „foarte bogați”, potrivit Adevărul . România urcă în topul creșterilor, nu al volumelor Datele analizate de Profit.ro indică o dublare a numărului de români cu averi de peste 30 de milioane de dolari în ultimii cinci ani. În intervalul 2021–2026, România a consemnat o creștere de 93%, comparabilă cu Turcia (94%) și sub Polonia, care conduce clasamentul cu un avans de 109%. În termeni absoluți, România numără în 2026 „nu mai puțin de 749 de multimilionari”, conform Wealth Report realizat de Knight Frank . În același timp, și alte țări din regiune – Grecia, Cehia și Portugalia – au raportat creșteri de peste 50%, pe fondul unei tendințe europene mai largi. Context european: creștere generală, dar concentrarea rămâne în Vest La nivel continental, numărul multimilionarilor a crescut cu 26% în ultimii cinci ani, potrivit datelor citate. Totuși, concentrarea celor mai mari averi rămâne în economiile mari din Europa de Vest: Germania: peste 38.000 de multimilionari Regatul Unit: aproape 28.000 Franța: peste 21.000 Nicio altă țară europeană nu depășește pragul de 20.000 de persoane în această categorie, următoarele fiind Elveția (17.692) și Italia (15.433). Imaginea globală: SUA domină, economiile emergente recuperează Raportul Knight Frank indică o redistribuire accelerată a averii la nivel global. Statele Unite rămân liderul mondial, cu peste 387.000 de multimilionari, însă economii emergente precum India „câștigă teren rapid”, conform aceleiași surse. [...]
România a urcat pe podiumul european la creșterea numărului de ultra-bogați , cu un avans de 93% în ultimii cinci ani, un ritm care semnalează o acumulare accelerată de avere și o schimbare a hărții capitalului privat din regiune, potrivit Profit , pe baza „ Wealth Report ” realizat de Knight Frank . România este a treia în Europa ca dinamică procentuală, după Polonia (109%) și Turcia (94%). Indicatorul urmărește persoanele cu avere netă de minimum 30 de milioane de dolari (aprox. 138 milioane lei), adică segmentul de „multimilionari”/„ultra-bogați”. Ce arată cifrele pentru România și Europa În acest an, România are 749 de persoane cu avere netă de peste 30 de milioane de dolari, conform raportului citat. La nivel european, populația ultra-bogaților a crescut cu 26% în ultimii cinci ani, iar între 2021 și 2026 au intrat în această categorie încă 37.428 de persoane. La nivel global, peste 710.000 de persoane depășesc pragul de 30 de milioane de dolari, iar aproximativ 25,8% dintre acestea locuiesc în Europa, unde totalul a ajuns la 183.953. Unde se concentrează averea în Europa În termeni absoluți, liderii europeni rămân economiile mari: Germania: 38.215 Regatul Unit: 27.876 Franța: 21.528 Nicio altă țară europeană nu depășește 20.000 de multimilionari. Urmează Elveția (17.692) și Italia (15.433), iar apoi scăderea este mai abruptă (de exemplu, Spania are 9.186, Suedia 6.845, Olanda 5.077). În termeni de creștere absolută între 2021 și 2026, Germania a adăugat cei mai mulți ultra-bogați (+9.273), urmată de Elveția (+4.968), Franța (+3.781) și Regatul Unit (+3.005). De ce contează: mobilitatea averii, pe fondul fiscalității și reglementărilor Raportul indică faptul că presiunea fiscală mai mare și cerințele de reglementare mai stricte accelerează mobilitatea internațională a averii, pe măsură ce persoanele cu averi mari își împart viața și investițiile în mai multe jurisdicții, iar structurile de tip „family office” (entități care administrează averea unei familii) gestionează activ riscurile fiscale și politice. „Europa își menține o prezență puternică, cu țări precum Suedia, România și Grecia care înregistrează câștiguri importante. Imaginea de ansamblu arată că averea se extinde geografic, chiar dacă rămâne concentrată în câteva mari puteri economice.” În același context, șeful global de cercetare al Knight Frank, Liam Bailey, descrie o redistribuire amplă a averii la nivel mondial, cu SUA în continuare dominante; în Statele Unite sunt 387.422 de multimilionari. „Statele Unite continuă să domine, dar vedem în paralel ascensiunea puternică a Indiei și a unui grup de economii cu creștere rapidă, care redesenează peisajul economic global.” [...]
S&P Global avertizează că poate retrograda ratingul României dacă impasul guvernamental se prelungește și blochează continuarea consolidării fiscale, într-un moment în care țara are nevoi mari de finanțare externă și o perspectivă de rating deja negativă, potrivit Antena 3 . S&P Global Ratings a confirmat la 15 mai 2026 ratingurile suverane ale României pe termen lung și scurt, în valută și monedă locală, la „BBB-/A-3”, menținând perspectiva negativă. Publicarea a fost făcută în afara calendarului obișnuit, pe fondul dizolvării coaliției guvernamentale după moțiunea de cenzură. De ce contează: riscul de rating se leagă direct de deficit și finanțare Agenția leagă explicit riscul de retrogradare de capacitatea autorităților de a reduce în continuare deficitele fiscale în 2027 și de durata blocajului politic. În evaluarea S&P, România rămâne vulnerabilă la schimbări de încredere ale investitorilor, pe fondul nevoilor mari de finanțare externă și al ponderii ridicate a deținerilor nerezidenților în datoria guvernamentală. S&P estimează nevoile externe de finanțare ale României la aproximativ 18% din PIB în 2026, alimentate de deficitul de cont curent și de necesități mari de refinanțare a datoriei. Ce a menținut ratingul neschimbat S&P indică drept elemente de sprijin o performanță fiscală mai bună până acum în 2026, susținută de măsurile de consolidare adoptate în 2025 și de așteptatele intrări din fonduri europene. Agenția anticipează și o reducere treptată a deficitului de cont curent, de la nivelul estimat de 7,9% din PIB înregistrat anul trecut. De asemenea, S&P pornește de la ipoteza că există un consens larg între principalele partide privind necesitatea ajustărilor fiscale și a reformelor în 2027 și că un nou guvern ar putea fi format în următoarele săptămâni. Scenariile care pot duce la retrogradare S&P spune că ar putea reduce ratingul în special în două situații: dacă blocajul guvernamental se prelungește sau duce la incapacitatea de a continua reducerea deficitelor fiscale în 2027; dacă presiunile externe se accentuează, inclusiv printr-o perturbare mai severă sau mai îndelungată a pieței energiei, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu , cu efecte asupra inflației, creșterii economice și balanței de plăți. Agenția avertizează și că, dacă România nu reușește să atragă intrările de fonduri europene așteptate în 2026–2027, consolidarea fiscală ar deveni mai dificilă, iar riscurile legate de balanța de plăți s-ar amplifica. Deficitul rămâne mare, în pofida îmbunătățirii din T1 S&P notează că deficitul administrației publice generale a scăzut la 1% din PIB în primul trimestru din 2026, aproape la jumătate față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul veniturilor mai mari (inclusiv din creșterea TVA) și al contracției cheltuielilor guvernamentale în termeni nominali, susținută de măsuri de control al costurilor (înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor). Cu toate acestea, agenția estimează pentru întregul an un deficit al administrației publice generale de 6,25% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri în rândul suveranilor evaluați din Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Ce urmează: fereastra politică și următoarea evaluare S&P consideră că alegerile anticipate sunt mai puțin probabile, invocând constrângerile constituționale și contextul politic. În prezent, guvernul minoritar condus de PNL funcționează interimar, iar agenția vede două variante principale: refacerea coaliției anterioare cu un alt premier (posibil tehnocrat) sau un guvern minoritar sprijinit din afara coaliției. Următoarea publicare programată pentru ratingul suveran al României este stabilită pentru 2 octombrie 2026. În paralel, România are termene legate de fondurile europene: guvernul se așteaptă la 10,7 miliarde de euro în 2026 (aproape 2% din PIB) din PNRR , iar cererile de plată trebuie transmise Comisiei Europene până în august 2026, menționează S&P. [...]
S&P Global avertizează că un blocaj politic prelungit poate împinge România spre retrogradare , ceea ce ar crește costurile de finanțare ale statului și, în lanț, presiunea asupra dobânzilor din economie, potrivit Stirile Pro TV . Agenția a transmis mesajul într-un raport neprogramat, după demiterea guvernului prin moțiune de cenzură, fiind prima dintre cele trei mari agenții de rating care reacționează oficial. S&P a confirmat, deocamdată, ratingul României la „BBB-/A-3” (pe termen lung și scurt), iar perspectiva rămâne negativă. În termeni practici, perspectiva negativă indică faptul că, în următoarele 6–12 luni, riscul unei decizii de scădere a ratingului este mai ridicat decât într-un scenariu „stabil”. De ce contează: ratingul depinde de capacitatea de a reduce deficitele Agenția leagă riscul de retrogradare de capacitatea guvernului de a continua consolidarea fiscală (adică reducerea deficitului bugetar prin venituri mai mari și/sau cheltuieli mai mici) și de a restrânge dezechilibrele externe. S&P notează că dizolvarea coaliției va complica eforturile de reducere a „dublului deficit” – deficitul fiscal și deficitul de cont curent – pe măsură ce se apropie alegerile din 2028. În același timp, S&P indică existența unui „consens larg” între partide pentru ajustări și reforme fiscale suplimentare în 2027 și consideră probabilă formarea unui nou guvern „în următoarele săptămâni”. Agenția mai arată că performanțele fiscale mai bune de la începutul anului, susținute de măsurile de consolidare adoptate în 2025 și de plăți viitoare consistente din fonduri europene, ar trebui să ajute la menținerea condițiilor de finanțare externă, în contextul în care deficitul de cont curent „se restrânge treptat” de la un nivel estimat de 7,9% din PIB anul trecut. Ce ar putea declanșa o retrogradare S&P spune explicit că ar putea reduce ratingul dacă impasul guvernamental se prelungește sau dacă acesta duce la incapacitatea de a reduce în continuare deficitele fiscale în 2027. Un alt risc major este legat de fondurile UE: dacă România nu reușește să atragă intrările preconizate în 2026–2027, agenția avertizează că ar fi afectate perspectivele de creștere, consolidarea fiscală și s-ar amplifica riscurile pentru balanța de plăți. În plus, S&P menționează că ar putea lua în calcul o retrogradare și dacă presiunile externe se intensifică – de exemplu, printr-o perturbare mai severă sau de durată a pieței energetice, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu – cu efecte asupra inflației pe termen mediu, creșterii economice, balanței de plăți și rezultatelor fiscale. Ce ar putea îmbunătăți perspectiva Agenția indică faptul că perspectiva ar putea fi revizuită la „stabilă” dacă deficitele externe și fiscale s-ar restrânge substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice. S&P se așteaptă ca un consens fiscal între partidele cheie să sprijine măsuri de consolidare „considerabilă” în acest an și anul următor, inclusiv aprobarea unui buget „credibil” pentru 2027. În evaluarea agenției intră și așteptarea ca România să obțină „majoritatea facilităților de finanțare disponibile ale UE” în acest an, „în valoare de până la 3,5% din PIB”, bani care ar putea acoperi o parte semnificativă din necesarul ridicat de finanțare externă. Context politic: scenarii de guvernare, anticipate „puțin probabile” S&P descrie mai multe scenarii: revenirea coaliției anterioare și desemnarea unui nou prim-ministru (posibil un tehnocrat) sau formarea unui guvern minoritar sprijinit în Parlament de partide din afara coaliției. Alegerile anticipate sunt considerate „puțin probabile”, argumentul fiind că România nu a organizat anticipate în perioada post-comunistă, iar mediul politic actual oferă puține stimulente; în plus, președintele Nicușor Dan s-a pronunțat public împotriva acestei opțiuni. În paralel, agenția subliniază că actuala criză politică vine într-un moment în care România trebuie să echilibreze ajustări fiscale suplimentare cu limitarea efectelor șocului global al prețurilor la energie și să rămână pe traiectoria cerută de procedura de deficit excesiv a UE, în timp ce implementează reforme pentru a asigura fluxurile de fonduri europene. [...]
Standard & Poor’s menține România la limita „junk”, dar condiționează ratingul de continuarea ajustării fiscale , potrivit Biziday . Agenția păstrează perspectiva negativă și avertizează că o criză politică prelungită sau renunțarea la reducerea deficitului ar putea declanșa o retrogradare, cu efect direct asupra costurilor de finanțare ale statului și, implicit, ale economiei. S&P își leagă evaluarea de evoluțiile politice recente: „guvernul reformist” ar fi fost demis prin moțiune de cenzură, după dezertarea unui partener de coaliție, iar PSD ar fi încercat înlăturarea premierului Ilie Bolojan pe fondul reformelor fiscale care „au condus la austeritate”, conform analizei agenției. În același timp, S&P consideră redus riscul unei crize politice care să ducă la alegeri anticipate, dar atrage atenția că fragmentarea politică poate complica menținerea unei ajustări fiscale susținute înainte de ciclul electoral din 2028. Ce ar putea declanșa retrogradarea În scenariul negativ, S&P indică mai multe canale prin care ratingul ar putea fi coborât: prelungirea impasului guvernamental sau apariția unei incapacități de a continua reducerea deficitelor fiscale în 2027; neatragerea intrărilor așteptate de fonduri europene în perioada 2026–2027, ceea ce ar limita creșterea economică, ar complica consolidarea fiscală și ar amplifica riscurile pentru balanța de plăți; agravarea presiunilor externe, inclusiv o dislocare mai severă sau de durată a pieței energiei, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, cu efecte asupra inflației, creșterii economice, balanței de plăți și rezultatelor fiscale. Scenariul care ar putea stabiliza perspectiva Agenția ar putea revizui perspectiva la „stabilă” dacă deficitele externe și fiscale s-ar reduce „substanțial”, susținute de o revenire a creșterii economice. Prognoza S&P: fără recesiune, dar cu stagnare și presiuni pentru BNR S&P estimează că România nu va încheia anul în recesiune, ci cu o ușoară creștere a PIB, pe care o consideră totuși „stagnare”, urmată de o creștere de +2,5% în 2027. Agenția anticipează stagnarea PIB real pe fondul consolidării fiscale și al inflației ridicate, care ar afecta consumul privat. Pentru politica monetară, S&P notează că presiunile asupra inflației și cursului de schimb rămân o provocare pentru BNR, care „probabil nu va putea relaxa politica monetară în următoarele luni”, în pofida încetinirii economiei. [...]
Afișarea salariilor în anunțurile de angajare crește accelerat înainte de transpunerea directivei UE , iar primele efecte se văd în special la joburile entry-level, unde transparența este deja semnificativ mai mare decât la pozițiile de seniori și management, potrivit Economedia , care citează date eJobs. Aproape 45% dintre locurile de muncă disponibile în prezent pe eJobs.ro au salariul afișat în anunț, în creștere cu aproape 10 puncte procentuale față de ultimele luni. În cifre absolute, eJobs indică aproximativ 8.000 de joburi cu salariul publicat dintr-un total de 18.000 de poziții active. Presiune de reglementare: directiva UE intră în legislația românească din iunie Roxana Drăghici (eJobs) spune că directiva europeană privind transparența salarială , care „va fi transpusă și în legislația din România din luna iunie”, va schimba practicile salariale ale companiilor și va influența încă din prima etapă recrutarea, prin faptul că viitorii candidați vor ști de la început nivelul salarial oferit pentru rol. Unde se vede deja transparența: entry-level și domeniile cu volum mare de angajări Datele eJobs arată diferențe puternice în funcție de nivelul de experiență cerut: 35,5% dintre joburile entry-level au salariul afișat; 23% dintre pozițiile care nu solicită experiență au salariul publicat; 18,6% pentru pozițiile mid-level; 6,4% pentru seniori; 0,5% pentru posturile de management. În paralel, cele mai „transparente” domenii sunt cele care scot în piață multe roluri de început de carieră: retail, servicii, turism, industria alimentară, transport și logistică, call-center/BPO. La polul opus, în energie, IT & telecom, automotive și sănătate salariile sunt afișate mai rar în anunțuri. Efect operațional în recrutare: mai multe aplicări când salariul e public eJobs susține că transparența salarială se traduce direct în interesul candidaților: anunțurile care includ salariul „primesc cu până la 40% mai multe aplicări” decât cele fără această informație. Tendința ar fi vizibilă și la joburile din străinătate (aproximativ 10% din totalul anunțurilor de pe platformă), unde angajatorii ar fi început să publice mai frecvent salariile. Separat, platforma eJobs.ro indică și date pentru iajob.ro , site dedicat candidaților entry-level și celor fără studii superioare: circa 73% dintre anunțuri includ salariul oferit. În total, eJobs menționează aproximativ 18.000 de locuri de muncă pe eJobs.ro și încă 5.000 pe iajob.ro . [...]
