Știri
Știri din categoria Economie
Creșterea peste așteptări a PIB-ului Chinei în T1 maschează o vulnerabilitate tot mai mare: dependența de exporturi, într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu începe să afecteze comerțul și costurile de transport, potrivit Economica.
Biroul Național de Statistică din China a anunțat că PIB-ul a urcat cu 5% în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut, peste estimarea de 4,8% a economiștilor chestionați de AFP. Instituția a descris evoluția drept un „început solid de an”, invocând reziliența economiei.
În spatele rezultatului peste estimări, indicatorii de cerere internă rămân fragili. Vânzările cu amănuntul – principalul barometru al consumului – au încetinit peste așteptări în martie, crescând cu 1,7% în ritm anual, sub prognoza de 2,4% a unui grup de economiști chestionați de Bloomberg.
În același timp, producția industrială a crescut cu 5,7% în martie, peste prognoza Bloomberg (5,3%), dar sub ritmul din ianuarie-februarie (6,3%), semn că impulsul din industrie s-a temperat.
Textul notează că războiul a perturbat traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz – rută prin care trece o cincime din petrolul și gazele naturale ale lumii – și a afectat comerțul dintre Orientul Mijlociu și China, conform Agerpres.
Analiștii citați arată că, pe termen scurt, China a amortizat mai bine șocul energetic decât alte economii asiatice, datorită rezervelor strategice mari de petrol, mixului energetic diversificat și dependenței de cărbune. Totuși, dacă tensiunile persistă, economia chineză ar putea resimți efectele prin încetinirea economiei globale.
Beijingul vizează o creștere anuală de 4,5%–5% în acest an, cea mai redusă țintă din ultimele decenii, pe fondul problemelor interne: criza prelungită din imobiliare, consumul slab și șomajul ridicat în rândul tinerilor.
În plus, datele Autorității vamale chineze citate în material arată că, în martie, ritmul de creștere a exporturilor a încetinit brusc, un indiciu că războiul din Orientul Mijlociu începe să se vadă în comerț.
Zichun Huang, analist la Capital Economics, susține că avansul din primul trimestru a fost alimentat de exporturi, construcții și industrie, „nu neapărat de cererea internă”, și anticipează o ușoară încetinire în restul anului, pe măsură ce economia devine „din ce în ce mai dependentă de cererea externă”.
La Târgul de la Canton, companii chineze și cumpărători internaționali au semnalat deja presiuni operaționale: scăderea comenzilor și creșterea costurilor de transport.
Recomandate
Comisia Europeană își taie prognoza de creștere și urcă estimarea de inflație pe fondul scumpirii energiei după blocarea Strâmtorii Ormuz și escaladarea conflictului cu Iranul, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, care vorbește despre un „șoc stagflaționist” și despre spațiu de intervenție mai redus pentru guverne și bănci centrale decât în pandemie. Într-un interviu acordat CNBC , în marja reuniunii miniștrilor de Finanțe din G7 de la Paris, Dombrovskis a spus că raportul economic de primăvară al Comisiei Europene, așteptat în această săptămână, va include prognoze de creștere mai slabe și estimări mai ridicate pentru inflație . „Ne confruntăm cu un șoc stagflaționist”, a spus Dombrovskis. De ce se schimbă prognozele: energia împinge economia spre „stagflație” Temerile privind stagflația – combinația dintre creștere economică slabă și inflație ridicată – s-au amplificat pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al menținerii blocajului în Strâmtoarea Ormuz. Închiderea rutei maritime prin care tranzitează aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze a ținut prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril. În acest context, oficialul european avertizează că instrumentele de răspuns sunt mai limitate decât în perioada pandemiei, când statele europene au putut aplica măsuri fiscale ample pentru susținerea economiei. Ce opțiuni vede Comisia: sprijin „temporar și țintit”, fără stimularea consumului de fosili Dombrovskis a indicat că eventualele măsuri de sprijin ar trebui să fie „temporare și țintite” și să nu ducă la stimularea suplimentară a consumului de combustibili fosili. Totodată, el a precizat că UE continuă să utilizeze rezervele strategice de petrol pentru a atenua efectele crizei energetice și a menționat îngrijorări legate de posibile penurii în anumite segmente ale pieței energetice. „Cu cât conflictul se prelungește mai mult, cu atât crește riscul apariției unor blocaje de aprovizionare”, a spus Dombrovskis. Context: stocuri de petrol în scădere și risc de noi scumpiri În paralel, mai mulți analiști avertizează că rezervele globale de petrol scad rapid și că stocurile ar putea să nu se refacă înainte de sfârșitul anului 2027. Agenția Internațională a Energiei (IEA) a transmis în ultimul raport lunar că stocurile mondiale de petrol se reduc într-un ritm record și că diminuarea accelerată a rezervelor poate alimenta noi creșteri puternice de prețuri. Pentru companii și consumatori, combinația dintre energie scumpă și creștere economică mai slabă înseamnă presiune prelungită pe costuri și o probabilitate mai mare ca politicile publice să se concentreze pe intervenții punctuale, nu pe programe largi de stimulare. [...]
Scumpirea îngrășămintelor cu 30%–40% ar putea împinge prețurile alimentelor în sus cu 3%–6% , pe fondul riscurilor de escaladare a războiului din Orientul Mijlociu și al presiunilor din energie, potrivit Economedia , care citează declarații ale directorului general al FMI, Kristalina Georgieva . Miza economică, dincolo de șocul petrolului, este transmiterea rapidă a scumpirilor către bunuri de bază: FMI urmărește impactul conflictului asupra lanțurilor de aprovizionare, iar majorarea deja vizibilă a prețurilor la îngrășăminte ar urma să se reflecte în costurile alimentelor. Georgieva a avertizat că, în acest context, „vom vedea o creștere a inflației și apoi, inevitabil, o dezancorare a așteptărilor inflaționiste”. Scenariile FMI: petrolul, variabila care poate împinge economia globală spre „aproape recesiune” Șefa FMI a spus că efectele ar deveni „mult mai grave” dacă războiul ar duce anul viitor cotațiile țițeiului spre aproximativ 125 de dolari/baril. În același timp, oficialul a atras atenția că un set de condiții – inclusiv prelungirea conflictului, petrol în jur sau peste 100 de dolari/baril și presiuni inflaționiste mai puternice – a activat deja „scenariul sever” al instituției. FMI a prezentat în aprilie trei scenarii pentru economia mondială, în funcție de evoluția războiului: Scenariul de referință (optimist) : război de scurtă durată în Iran; creștere globală de 3,1% în 2026 (cu 0,2 puncte procentuale sub estimarea din ianuarie); preț mediu al petrolului de 82 dolari/baril în acest an. Scenariul negativ : conflict mai îndelungat; petrol la aprox. 100 dolari/baril anul acesta și 75 dolari/baril în 2027; creștere globală de 2,5% în 2026 . Scenariul sever : conflictul se adâncește și se extinde, cu perturbări majore pe piețe și înăsprirea condițiilor financiare; creștere globală de 2% , ceea ce FMI descrie ca fiind „aproape o recesiune globală”. Georgieva a mai spus că, pe măsură ce războiul continuă, scenariul de referință devine tot mai puțin probabil: „Scenariul de referință, cu fiecare zi care trece, rămâne tot mai mult în urmă, în oglinda retrovizoare”. Blocajul din Strâmtoarea Ormuz și riscul de contracție, începând cu Asia La aceeași conferință, președintele Chevron, Mike Wirth, a avertizat că întreaga lume este afectată de un deficit de aprovizionare cu petrol, după închiderea Strâmtorii Ormuz. Potrivit lui Wirth, economiile ar urma să înceapă să se contracte, mai întâi în Asia, pe măsură ce cererea se ajustează la oferta redusă cât timp strâmtoarea rămâne închisă. În ansamblu, mesajul FMI este că șocul energetic riscă să se transforme într-un val mai larg de scumpiri, inclusiv la alimente, iar măsurile care mențin cererea ridicată de petrol pot amplifica presiunile. În acest sens, Georgieva a avertizat autoritățile să nu „arunce benzină în foc”, într-un moment în care lanțurile de aprovizionare sunt deja sub stres. [...]
Europa riscă să piardă competitivitate dacă UE rămâne blocată în reguli de piață deschisă într-o economie globală tot mai protecționistă , avertizează guvernatorul băncii centrale a Belgiei, Pierre Wunsch , într-o declarație preluată de Ziarul Financiar . Mesajul are o miză directă pentru companii: costurile structurale mai mari și presiunea subvențiilor din SUA și China pot forța UE să aleagă între menținerea producției interne, ambițiile climatice și deschiderea comercială. Wunsch spune că Europa este „naivă” dacă mai crede că modelul economic liberal poate funcționa neschimbat într-o lume „remodelată” de politicile agresive ale Statelor Unite și Chinei, în condițiile în care regulile pe care UE insistă să le respecte sunt tot mai puțin respectate de alți actori. „Deschiderea comercială şi regulile stricte funcţionează într-o lume bazată pe reguli. Acea lume nu mai există, iar dacă insişti asupra ei, eşti pur şi simplu naiv.” De ce se schimbă presiunea asupra modelului european În interviul acordat Financial Times, guvernatorul critică faptul că decidenții europeni continuă să promoveze piețe deschise și reguli stricte privind ajutorul de stat (sprijin public pentru companii), într-un context în care „subvențiile masive din China” și „politicile protecționiste din SUA” au schimbat „regulile jocului”. În acest cadru, Wunsch pune sub semnul întrebării strategia Comisiei Europene de a continua negocierile pentru acorduri de liber schimb cu regiuni precum America Latină, Australia, India și Indonezia, întrebând cum poate UE „respecta regulile” într-o lume în care alții nu le respectă. Unde se vede cel mai rapid impactul economic: industriile energointensive Oficialul belgian indică drept punct sensibil industriile energointensive, unde Europa are „costuri structurale mai ridicate”, dar încearcă să păstreze producția internă. În opinia sa, UE evită „alegerile dificile”, iar concluzia este directă: „Realitatea este că nu mai suntem competitivi.” Wunsch mai afirmă că Europa a rămas în urmă la capitolul inovație, deși în trecut a reușit să combine liberalizarea comerțului cu restricții severe asupra politicilor industriale. Compromisul pe care Bruxelles îl amână Potrivit unui studiu recent al băncii centrale belgiene, Wunsch critică strategia economică a UE pentru că evită compromisurile între trei obiective care intră tot mai des în conflict: ambițiile climatice; competitivitatea; deschiderea comercială. În ultimul deceniu, UE a urmărit politici de reducere a emisiilor și neutralitate climatică „până la mijlocul secolului”, însă crizele succesive – pandemia Covid-19, războiul din Ucraina și conflictul recent din Iran – au dus la temperarea acestor planuri, pe fondul încetinirii creșterii economice și al pierderii de competitivitate față de SUA și China. În același context, ZF notează că directorul Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, estimează că actuala criză ar putea accelera revenirea energiei nucleare, similar cu ce s-a întâmplat după șocurile petroliere din anii ’70. [...]
România ar urma să treacă de 500 mld. euro PIB în 2028 , pe un scenariu de creștere care accelerează spre 3% pe an până în 2031, într-un context în care ierarhia globală a marilor economii se reconfigurează, cu India drept principalul „câștigător” de poziții, potrivit unei analize publicate de Economedia , pe baza estimărilor FMI din actualizarea „World Economic Outlook” (aprilie 2026). România: pragul de 500 miliarde și ritmul de creștere până în 2031 Pentru România, estimarea indică un PIB de 480,83 miliarde în 2026, cu o creștere de 0,7%. În 2028, PIB-ul ar urma să depășească 500 miliarde (506,16 miliarde), pe fondul unei creșteri de 2,7%, iar până în 2031 ar ajunge la 553,63 miliarde, cu un ritm anual de 3,1% în 2030 și 2031. Conform datelor prezentate în material, traiectoria anuală estimată este: 2026: +0,7% | 480,83 mld. 2027: +2,5% | 492,85 mld. 2028: +2,7% | 506,16 mld. 2029: +2,9% | 520,84 mld. 2030: +3,1% | 536,98 mld. 2031: +3,1% | 553,63 mld. Notă: în text apar atât euro, cât și dolari în secțiunea despre România; materialul nu explică explicit conversia sau unitatea unitară pentru toate valorile din această subsecțiune. Reconfigurarea economiei globale: India urcă, SUA și China rămân „în liga lor” La nivel global, SUA și China sunt așteptate să rămână pe primele două locuri până în 2031, cu economii semnificativ mai mari decât restul. Estimările indică o majorare a PIB-ului fiecăreia cu aproximativ 6,6 trilioane de dolari (6.600 miliarde de dolari), echivalentul unei creșteri de circa 20% pentru SUA și 32% pentru China. Schimbarea majoră de ierarhie este proiectată în dreptul Indiei: FMI estimează că India va depăși Japonia și Regatul Unit până în 2028 (când ar trece de 5 trilioane de dolari), iar până în 2031 ar urma să depășească și Germania, ajungând la un PIB de 6,8 trilioane de dolari (6.800 miliarde de dolari). Pe intervalul 2026–2031, India ar avea cea mai rapidă creștere dintre economiile mari, de 63,5%. Analiza citată de Economedia folosește și o sinteză realizată de Visual Capitalist , care agregă date din surse precum FMI și Banca Mondială: economii emergente precum India, Brazilia și Mexic ar urma să câștige poziții în clasament. Rusia, singura mare economie cu scădere nominală estimată În proiecțiile până în 2031, Rusia este indicată drept singura economie majoră care ar urma să înregistreze o scădere a PIB-ului nominal (-1,6% între 2026 și 2031). În acest scenariu, Brazilia, Canada și Mexicul ar depăși Rusia în clasamentul global. Printre explicațiile menționate se numără dependența de exporturile de petrol și gaze, productivitatea slabă și efectele sancțiunilor economice impuse de SUA și Uniunea Europeană, pe lângă declinul demografic accentuat după izbucnirea războiului din Ucraina. [...]
România a urcat pe locul 2 în UE la ajutoare de stat , dar rămâne în același timp între țările cu cele mai mari rate ale „sărăciei în muncă”, potrivit Adevărul — o combinație care reaprinde discuția despre eficiența și țintirea intervenției statului în economie. Fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui critică modelul, pe care îl descrie ca o „redistribuție politică” ce favorizează grupuri restrânse de beneficiari, în timp ce statul invocă lipsa banilor pentru reducerea taxelor sau măsuri cu aplicare generală pentru populație și mediul privat. „Socialism pentru bogați” și riscul transferat către contribuabili În mesajul său public, Năsui susține că ajutoarele de stat ajung să funcționeze ca un „socialism pentru bogați”, deoarece banii colectați din taxe și impozite sunt redirecționați către un număr mic de companii selectate. „Redistribuție de la toți către puțini” El mai afirmă că accesul la schemele de sprijin poate fi influențat de apropierea de clasa politică și descrie o asimetrie a riscurilor: dacă proiectele finanțate au succes, profiturile rămân private, iar dacă eșuează, costurile sunt suportate indirect de contribuabili. Presiune fiscală și competitivitate: critica legată de „sărăcia în muncă” Criticile sunt plasate într-un context în care mediul de afaceri reclamă presiune fiscală ridicată și lipsă de predictibilitate. În această logică, Năsui leagă nivelul taxelor de competitivitatea redusă și de faptul că povara cade pe companiile și angajații care „susțin economia reală”, în timp ce statul preferă să colecteze mai mult pentru a redistribui selectiv. În opinia sa, această abordare se vede și în indicatorii sociali: România ajunge simultan în topul ajutoarelor de stat și în topul sărăciei în muncă. „Taxe mari și redistribuție politică multă” De ce contează: miza este alocarea banilor publici și regulile jocului în piață Dincolo de disputa politică, tema ajutoarelor de stat rămâne una sensibilă în UE: susținătorii spun că pot sprijini investiții strategice și industrii aflate în dificultate, în timp ce criticii avertizează că intervenția excesivă distorsionează piața, reduce concurența și favorizează companii cu influență. În România, dezbaterea este amplificată de contestarea unor programe din ultimii ani pe criterii de transparență și selecție, considerate neclare. Contextul indică faptul că presiunea publică se va muta tot mai mult pe justificarea economică a schemelor și pe modul în care sunt alese companiile beneficiare. [...]
România are 41 de proiecte admise, cu 41 de milioane de lei alocați din PNRR pentru Organizațiile de Management al Destinației , o finanțare care poate accelera dezvoltarea turismului local dacă este legată de standarde și parteneriate funcționale, potrivit Economedia . În paralel, România mizează pe un sistem de certificare a destinațiilor ecoturistice bazat pe standarde internaționale, prezentat de ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău . Finanțarea PNRR este relevantă pentru piață prin faptul că direcționează bani către structuri care ar trebui să coordoneze dezvoltarea destinațiilor (promovare, produse turistice, cooperare locală), nu doar către investiții punctuale. În declarațiile sale, ministrul a legat explicit dezvoltarea turismului de un cadru „strategic”, nu sezonier, în care turismul funcționează ca „ecosistem economic” cu efecte în ocupare și investiții. Certificarea ecoturistică, folosită ca instrument de dezvoltare locală România a fost „prima țară din Europa” care a lansat un sistem de certificare a destinațiilor ecoturistice, bazat pe standarde internaționale, care evaluează modul în care o destinație îmbină turismul cu protecția mediului și valorificarea patrimoniului cultural, a spus Darău. În viziunea sa, certificarea nu este doar o recunoaștere, ci un „kit” de dezvoltare durabilă care încurajează parteneriate între administrație, mediul privat, organizații și comunități și oferă o direcție de dezvoltare la nivel local. Ministrul a indicat că România are în prezent șapte destinații ecoturistice certificate, „de la Maramureș la Harghita, de la Hunedoara la Neamț”, pe care le-a descris drept exemple în care natura este protejată, cultura este valorizată, iar beneficiile economice ajung în comunități. Proiecte pe Interreg Dunărea: buget de 1,9 milioane euro și contribuție MEDAT În același context, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a organizat la Palatul Parlamentului conferința internațională „Routes Connecting People”, care a marcat finalizarea proiectului „Mystical Danube – Green and Mystical Danube Storytelling Route”, derulat între 1 ianuarie 2024 și 30 iunie 2026. Proiectul a fost finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), prin Programul Interreg Regiunea Dunării 2021–2027, cu un buget total de 1,9 milioane de euro (aprox. 9,5 milioane lei). Contribuția MEDAT a fost de 153.000 de euro (aprox. 765.000 lei), în timp ce 80% din finanțare a reprezentat fonduri FEDR și 20% fonduri naționale. Inițiativa a fost derulată într-un parteneriat transnațional cu instituții din nouă țări dunărene: România, Croația, Slovenia, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Slovacia, Muntenegru, Ungaria și Bulgaria. Unde se văd efectele: punct de informare și rută tematică în zona-pilot Scopul proiectului este dezvoltarea unei abordări coordonate pentru valorificarea patrimoniului cultural imaterial și natural din zone rurale mai puțin vizitate de pe Dunăre, prin promovarea unei rute tematice, cu obiectiv de stimulare a dezvoltării economice locale. Ca implementare, proiectul a vizat județul Călărași și sud-vestul județului Constanța (localitățile Ostrov, Lipnița, Ion Corvin, Aliman, Rasova, Adamclisi, Băneasa). În zona-pilot urmează să fie amenajat un punct de informare pentru ruta „Green and mystical Danube storytelling” în incinta viitorului port turistic Călărași, cu rol de interpretare a rutei și de promovare a ofertelor turistice locale. [...]
