Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Guvernul a fixat praguri minime de datorii fiscale pentru publicarea „listei rușinii”, ceea ce poate crește presiunea de conformare la plata taxelor locale pentru restanțieri, potrivit G4Media.
Hotărârea adoptată joi stabilește valorile minime ale obligațiilor fiscale restante de la care organele fiscale locale pot publica lista debitorilor prevăzută la articolul 162 din Codul de procedură fiscală. Pentru persoanele fizice, pragul este de 1.200 de lei, iar pentru persoanele juridice, de 5.000 de lei.
Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, care a explicat și raționamentul pentru pragul de 1.200 de lei. Potrivit acesteia, nivelul a fost calculat plecând de la o situație „standard” (un apartament cu suprafață utilă de 50 mp, cu valoare impozabilă de 677 lei/mp, într-o zonă periferică a Capitalei, plus un autoturism de 1.600 cmc), pentru care impozitul anual ar fi de 609 lei, astfel încât pragul de 1.200 de lei ar corespunde unor restanțe pe aproximativ doi ani.
„Valoarea minimă a obligaţiilor fiscale restante pentru publicare se stabileşte la nivelul 1.200 de lei în cazul persoanelor fizice şi 5.000 de lei în cazul debitorilor persoane juridice”, a declarat Ioana Dogioiu, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.
Hotărârea stabilește pragurile minime de la care autoritățile locale pot publica lista debitorilor („lista rușinii”), în funcție de tipul contribuabilului:
Miza este una de conformare fiscală: publicarea pe lista debitorilor este un instrument de presiune reputațională, iar stabilirea unor praguri explicite indică de la ce nivel al restanțelor autoritățile locale pot trece la această măsură. În practică, hotărârea poate influența comportamentul de plată, mai ales în cazul restanțelor acumulate pe mai mulți ani.
Materialul G4Media menționează că informația este transmisă de Agerpres, fără alte detalii despre calendarul aplicării sau modul de publicare efectivă de către fiecare autoritate locală.
Recomandate
ANAF extinde controalele la persoane fizice, aducând Antifrauda în verificarea veniturilor nejustificate , ceea ce poate crește capacitatea de control și riscul de impuneri rapide pentru contribuabilii vizați, potrivit Economica . Măsura urmărește verificarea situației fiscale personale în vederea impozitării cu 70% a veniturilor din surse neidentificate obținute de persoane fizice. Schimbarea este introdusă prin Ordinul ANAF nr. 768/2026 , publicat în Monitorul Oficial, care modifică și completează Ordinul președintelui ANAF nr. 2.778/2020 privind competența de exercitare a verificării situației fiscale personale și a activităților preliminare. Ce se schimbă operațional: intră și Direcția Antifraudă Până acum, verificarea documentară a veniturilor persoanelor fizice a căror sursă nu este identificată putea fi făcută doar de trei structuri ANAF: Direcția generală control venituri persoane fizice (din aparatul propriu ANAF); serviciile de verificări fiscale din cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice; structurile de inspecție fiscală persoane fizice din cadrul unităților subordonate direcțiilor regionale. Prin noul ordin, competența se extinde și către inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală din cadrul aparatului propriu al ANAF, conform informațiilor citate de StartupCafe.ro în materialul preluat de Economica (sursa secundară: StartupCafe.ro ). De ce contează: impozit 70% și accesorii, dacă sursa veniturilor nu e identificată Potrivit legii, veniturile constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, pentru care sursa nu a fost identificată, se impozitează cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. În plus, prin decizia de impunere, organele fiscale stabilesc nu doar impozitul, ci și dobânzile și penalitățile de întârziere. [...]
Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate, Taxe și Audit (PACT) cere prelungirea controlată a TVA de 9% la locuințe pentru cumpărătorii prinși în regimul tranzitoriu, după blocajele administrative și atacul cibernetic care au împins livrările dincolo de termenul-limită de 31 iulie 2026, potrivit Economedia . Miza este una fiscală și bugetară: fără o soluție tranzitorie, o parte dintre tranzacții riscă să nu se mai închidă deloc, ceea ce ar însemna venituri zero la buget, indiferent de cota de TVA. Ce propune PACT și pe cine ar acoperi PACT spune că problema vine din întârzieri care nu pot fi imputate cumpărătorilor: blocajul structural al OCPI (30 de zile lucrătoare pentru două operațiuni succesive), agravat din 14 iulie 2026 de incidentul cibernetic asupra sistemelor ANCPI . În acest context, patronatul propune o formulă „hibridă”: termen fix de livrare: 31 decembrie 2026 ; clauză de siguranță plafonată până la 31 ianuarie 2027 . Potrivit analizei PACT, soluția ar acoperi atât cumpărătorii afectați direct de atacul cibernetic, cât și pe cei întârziați din motive structurale, fără a redeschide accesul la TVA de 9% pentru tranzacții noi. Impactul financiar pentru cumpărători și riscul de blocaj în piață Exemplul folosit în analiză indică un impact imediat asupra costului final: pentru o locuință de 600.000 lei , trecerea de la TVA 9% la TVA 21% ar însemna o diferență de 72.000 lei , sumă care, în multe cazuri, nu este inclusă în preț, avans sau finanțare. PACT argumentează că, pentru cumpărătorii cu credit ipotecar aflați aproape de gradul maxim de îndatorare admis de BNR, diferența nu poate fi absorbită prin credit. Dacă nu există surse proprii, dosarul de creditare aprobat poate cădea, iar tranzacția nu se mai finalizează „la nicio cotă”. De ce spune PACT că nu e o „reversare” a reformei fiscale din PNRR Patronatul susține că măsura nu ar contrazice reforma fiscală asumată prin PNRR, invocând faptul că cererea de plată nr. 4 a fost evaluată pozitiv de Comisia Europeană pe 14 mai 2026 și achitată integral pe 23 iunie 2026, când 2,25 miliarde de euro (aprox. 11,25 miliarde lei) au intrat în conturile statului. În logica propunerii: cota standard rămâne 21% ; cota redusă unică rămâne 11% ; TVA de 9% nu se redeschide pentru tranzacții noi , ci ar viza doar „termenul tehnic de livrare” pentru o cohortă deja închisă prin lege ( Legea nr. 141/2025 ). Argumentul bugetar: „impact net, nu brut” PACT afirmă că efectul asupra bugetului trebuie privit „net”: o cotă de 21% aplicată unei tranzacții care ajunge să fie amânată, renegociată sau reziliată ar produce, în final, zero venit bugetar — la fel ca o cotă de 9% care nu mai poate fi aplicată dacă tranzacția nu se închide. În același cadru, vicepreședinta PACT, Oana Luca, a declarat: „Vorbim despre oameni care au făcut totul ca la carte: au semnat la timp, au plătit avansul la timp. Singurul lucru pe care nu îl controlează este calendarul administrativ al statului — iar acum nici statul nu îl mai controlează. A menține un termen imposibil de respectat înseamnă a transforma o măsură de protecție într-o sancțiune.” Ce urmează în dezbaterea legislativă PACT spune că a analizat trei formule legislative aflate în paralel în dezbatere publică și parlamentară și recomandă ca discuția tehnică să se concentreze pe patru elemente: un termen realist, o clauză de siguranță plafonată, demonstrarea faptului că nu se reversează reforma din PNRR și recunoașterea „lacunii” privind intervalul 1 august – data intrării în vigoare. Analiza completă și propunerea de amendament sunt, potrivit organizației, disponibile la cerere. [...]
Premierul Ilie Bolojan susține prelungirea aplicării cotei reduse de TVA pentru persoanele care au semnat antecontracte și nu au putut finaliza tranzacțiile din cauza blocajului de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) , afectată de un atac cibernetic, potrivit Economedia . Miza este una fiscală: fără o prelungire, o parte dintre cumpărători riscă să piardă accesul la TVA redus din motive administrative, nu comerciale. Bolojan spune că discuțiile din Parlament ar putea viza contractele semnate anul trecut, care „trebuiau închise până la finalul acestei luni”, astfel încât perioada de valabilitate să fie extinsă „cu cel puțin o durată care acoperă zilele de nefuncționare”. „Consider că discuțiile care vor avea loc în Parlament, pentru acordarea unei prelungiri pentru contractele care au fost semnate în cursul anului trecut și care trebuiau închise până la finalul acestei luni, pot fi prelungite ca valabilitate, ca cei care au semnat aceste antecontracte să poată beneficia de TVA redus, cu prelungirea cu cel puțin o durată care acoperă zilele de nefuncționare. Asta vor stabili cei din Parlament.” Ce se întâmplă la ANCPI și când ar putea fi reluată activitatea Premierul afirmă că se lucrează la remediere și că STS, SRI și Directoratul Național de Securitate Cibernetică au transmis că nu au fost afectate datele personale privind proprietățile. În paralel, aplicația care rulează baza de date este transferată în cloudul guvernamental, iar evaluările de securitate sunt programate în perioada imediat următoare. Concret, potrivit declarațiilor sale: transferul aplicației în cloudul guvernamental este „în fază de finalizare”; STS urmează să facă o evaluare de securitate a aplicației; Centrul Național Cyberint va realiza un audit cibernetic pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare. Bolojan estimează că activitatea ANCPI ar urma să fie reluată „în cursul săptămânii viitoare”, ceea ce ar permite din nou accesarea bazei de date. De ce contează: TVA redus condiționat de termene care nu mai pot fi respectate Din perspectiva fiscalității, problema apare atunci când termenele din antecontracte și condițiile pentru aplicarea TVA redus nu mai pot fi îndeplinite la timp din cauza indisponibilității serviciilor ANCPI. În acest context, prelungirea discutată ar funcționa ca o măsură de „înghețare” a termenelor, astfel încât beneficiul fiscal să nu fie pierdut din cauza zilelor în care instituția nu a funcționat. Premierul a mai arătat că blocajul durează deja de o săptămână și că, până marți, se vor împlini două săptămâni, menționând că o soluție inițială luată în calcul a fost prelungirea programului ANCPI pentru recuperarea zilelor pierdute. [...]
Reducerea TVA la carburanți la 19% și tăierea accizei la motorina standard sunt în centrul unei inițiative legislative depuse în Parlament de fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan , care susține că pachetul ar putea coborî prețurile la pompă, potrivit Mediafax . Ivan afirmă că scumpirea carburanților apasă atât pe consumatori, cât și pe economie, în timp ce statul încasează mai mult din taxele colectate la pompă. În mesajul public, el a legat direct nivelul prețurilor de nivelul veniturilor bugetare, argumentând că „prețuri mai mari” înseamnă „venituri mai mari la buget”. Ce prevede pachetul propus și de ce contează fiscal Proiectul descris de Ivan include mai multe intervenții fiscale și de piață, cu impact direct asupra prețului final: reducerea TVA la carburanți de la 21% la 19%; acciză redusă la motorina standard; reinstituirea „situației de criză pe piață” (formulare folosită de inițiator); plafonarea adaosului comercial pe întreg lanțul valoric; exportul de motorină permis doar cu acordul ministerului de resort. Din perspectiva fiscalității, miza este dublă: pe de o parte, reducerea TVA și a accizei ar diminua încasările unitare ale statului din fiecare litru vândut; pe de altă parte, inițiatorul susține că efectul urmărit este ieftinirea la pompă, cu potențiale efecte în lanț în economie (costuri de transport și distribuție). Calendar politic: când ar putea intra la vot Bogdan Ivan a cerut parlamentarilor să susțină proiectul în viitoarea sesiune extraordinară și a solicitat ca dezbaterea să nu fie transformată într-o confruntare politică. „Nu folosiți această inițiativă pentru răfuieli politice sau ideologice. Am mare încredere că, în absența unui ordin de partid, 99% dintre parlamentari ar vota pentru reducerea prețului carburanților în această formă”, a transmis Ivan. În acest moment, informațiile disponibile se limitează la anunțul depunerii inițiativei și la elementele enumerate de inițiator; articolul nu oferă detalii despre calendarul procedural exact, avize sau un impact bugetar estimat. [...]
ANAF a sesizat Parchetul după ce a identificat o schemă de facturare fictivă în construcții, cu un prejudiciu estimat la circa 4,6 milioane de lei , potrivit Mediafax . Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) spun că mecanismul ar fi fost folosit de mai mulți operatori economici din zona construcțiilor rezidențiale și nerezidențiale. Investigația vizează un „circuit de facturare fictivă” construit prin intermediul mai multor societăți comerciale interpuse, care nu aveau capacitate operațională reală sau prezentau un comportament fiscal considerat inadecvat. În urma verificărilor, ANAF a sesizat autoritățile de urmărire penală specializate. Cum ar fi funcționat mecanismul și ce efecte fiscale are Conform inspectorilor antifraudă, firmele implicate ar fi emis facturi pentru servicii care nu reflectau operațiuni economice reale. Documentele ar fi fost folosite ulterior pentru: înregistrarea unor cheltuieli fictive în contabilitate; deducerea nelegală a TVA, cu scopul reducerii obligațiilor fiscale către stat. ANAF mai arată că, pe parcursul controalelor, inspectorii s-au confruntat cu dificultăți după ce o parte dintre reprezentanții legali ai societăților implicate nu au pus la dispoziție documentele și informațiile solicitate. Impact dincolo de buget: efecte asupra drepturilor sociale Potrivit ANAF, efectele presupusului mecanism nu s-ar fi limitat la prejudicierea bugetului de stat. Instituția susține că persoane care ar fi trebuit să beneficieze de statutul de salariat ar fi fost private de drepturile aferente sistemului public de asigurări sociale , inclusiv de asigurările de sănătate și pensie. Separat, inspectorii afirmă că persoana considerată coordonatorul mecanismului evazionist își afișa pe rețelele sociale un stil de viață opulent, cu bunuri și accesorii de lux, proprietăți exclusiviste, vacanțe în destinații exotice și sume importante de bani în numerar. În acest stadiu, ANAF indică un prejudiciu „estimat” la aproximativ 4,6 milioane de lei, iar cazul a fost trimis către organele de urmărire penală, care urmează să stabilească eventualele responsabilități și încadrarea faptelor. [...]
Un circuit de facturare fictivă din construcții a generat un prejudiciu estimat la 4,6 milioane de lei , iar cazul arată miza fiscală a controalelor ANAF pe lanțuri de firme fără activitate reală și pe deduceri nelegale de TVA, potrivit Economica . Inspectorii ANAF Antifraudă au identificat un mecanism „complex” de fraudă fiscală, construit prin intermediul mai multor societăți comerciale interpuse, descrise ca având fie lipsă de capacitate operațională reală, fie un comportament fiscal inadecvat. Aceste entități au emis în principal facturi pentru prestări de servicii care nu reflectau operațiuni economice reale, arată instituția. Documentele au fost folosite pentru două efecte fiscale directe: înregistrarea în contabilitate a unor cheltuieli fictive și deducerea nelegală a TVA, cu scopul diminuării obligațiilor fiscale către bugetul de stat. În timpul controalelor, o parte dintre reprezentanții legali ai firmelor implicate s-au sustras verificărilor, neprezentând documentele și informațiile solicitate de inspectori. Impactul depășește bugetul: efecte asupra angajaților ANAF indică și o consecință socială a mecanismului: persoanele care ar fi trebuit să beneficieze de statutul de salariat ar fi fost private de protecția sistemului public de asigurări sociale, inclusiv de drepturile privind asigurările sociale de sănătate și pensie. Ce semnal transmite ANAF și ce urmează Instituția spune că își intensifică acțiunile de combatere a fraudelor fiscale complexe, inclusiv prin monitorizarea și corelarea informațiilor din mediul online, și că va continua identificarea persoanelor care folosesc societăți fără activitate economică reală pentru a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale. În același caz, investigațiile ANAF menționează că persoana identificată ca având un rol de coordonare își promova în mediul online un stil de viață extravagant, afișând bunuri de lux, proprietăți, vacanțe exotice și sume importante de bani în numerar, în timp ce mecanismul producea prejudiciul estimat. [...]
