Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Guvernul a fixat praguri minime de datorii fiscale pentru publicarea „listei rușinii”, ceea ce poate crește presiunea de conformare la plata taxelor locale pentru restanțieri, potrivit G4Media.
Hotărârea adoptată joi stabilește valorile minime ale obligațiilor fiscale restante de la care organele fiscale locale pot publica lista debitorilor prevăzută la articolul 162 din Codul de procedură fiscală. Pentru persoanele fizice, pragul este de 1.200 de lei, iar pentru persoanele juridice, de 5.000 de lei.
Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, care a explicat și raționamentul pentru pragul de 1.200 de lei. Potrivit acesteia, nivelul a fost calculat plecând de la o situație „standard” (un apartament cu suprafață utilă de 50 mp, cu valoare impozabilă de 677 lei/mp, într-o zonă periferică a Capitalei, plus un autoturism de 1.600 cmc), pentru care impozitul anual ar fi de 609 lei, astfel încât pragul de 1.200 de lei ar corespunde unor restanțe pe aproximativ doi ani.
„Valoarea minimă a obligaţiilor fiscale restante pentru publicare se stabileşte la nivelul 1.200 de lei în cazul persoanelor fizice şi 5.000 de lei în cazul debitorilor persoane juridice”, a declarat Ioana Dogioiu, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.
Hotărârea stabilește pragurile minime de la care autoritățile locale pot publica lista debitorilor („lista rușinii”), în funcție de tipul contribuabilului:
Miza este una de conformare fiscală: publicarea pe lista debitorilor este un instrument de presiune reputațională, iar stabilirea unor praguri explicite indică de la ce nivel al restanțelor autoritățile locale pot trece la această măsură. În practică, hotărârea poate influența comportamentul de plată, mai ales în cazul restanțelor acumulate pe mai mulți ani.
Materialul G4Media menționează că informația este transmisă de Agerpres, fără alte detalii despre calendarul aplicării sau modul de publicare efectivă de către fiecare autoritate locală.
Recomandate
ANAF va publica trimestrial „lista albă” a firmelor fără restanțe fiscale , potrivit Ziarul Financiar , care notează că documentul va include contribuabilii persoane juridice ce și-au declarat și achitat la scadență obligațiile fiscale și nu au datorii restante. Publicarea listei are la bază Ordinul ANAF nr. 1.923/2022, care stabilește procedura de publicare a contribuabililor ce nu înregistrează obligații restante, ordin apărut în Monitorul Oficial nr. 1058 din 1 noiembrie 2022, conform aceleiași surse. Pentru a fi incluși în „lista albă”, contribuabilii trebuie să îndeplinească simultan mai multe condiții: să fi depus toate declarațiile fiscale aferente vectorului fiscal pe perioada de prescripție, să fi achitat la termen obligațiile fiscale principale și accesorii pentru trimestrul vizat și să nu aibă obligații bugetare restante la data întocmirii listei. În listă pot intra și contribuabilii aflați în situațiile prevăzute la art. 157 alin. (2) și (3) din Codul de procedură fiscală, inclusiv cei care beneficiază de înlesniri la plată acordate potrivit legii, aflate în derulare, mai arată Ziarul Financiar. ANAF explică și modul de verificare a condiției de declarare în cazurile în care nu există un termen de depunere suficient de precis pentru anumite obligații declarative (de exemplu, la accize): verificarea se face la data întocmirii listei, respectiv dacă până atunci au fost depuse toate declarațiile, indiferent de termenul legal de declarare. Lista poate fi consultată aici . [...]
Guvernul condus de Ilie Bolojan propune înlocuirea caselor de marcat fizice cu soluții software , potrivit Profit.ro , într-o inițiativă ce vizează simplificarea și digitalizarea sistemului fiscal din România. Măsura ar permite comercianților să emită bonuri fiscale direct prin aplicații informatice, fără a mai fi obligați să utilizeze aparate dedicate, așa cum se întâmplă în prezent. Propunerea face parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a relației dintre firme și autoritățile fiscale, în contextul în care digitalizarea ANAF și extinderea sistemelor electronice devin priorități în 2026. Practic, soluția software ar putea fi instalată pe dispozitive obișnuite – telefoane, tablete sau computere – reducând costurile de achiziție și mentenanță pentru firme, în special pentru micii comercianți. Principalele schimbări vizate: eliminarea obligativității caselor de marcat fizice; utilizarea aplicațiilor autorizate pentru emiterea bonurilor; integrarea mai rapidă cu sistemele ANAF; reducerea birocrației și a costurilor operaționale. Autoritățile consideră că această tranziție ar putea crește gradul de conformare fiscală și ar facilita controalele, datorită raportării în timp real a tranzacțiilor. În același timp, există și provocări, precum securitatea datelor și necesitatea unor standarde clare pentru aplicațiile folosite. Dacă proiectul va fi adoptat, schimbarea ar marca una dintre cele mai importante transformări ale sistemului de fiscalizare din ultimii ani, cu impact direct asupra modului în care sunt înregistrate și monitorizate vânzările în economie. [...]
Folosirea AI în dezvoltarea de produse poate crește riscul ca firmele să piardă sau să evite creditele fiscale pentru R&D , pe fondul unei interpretări mai stricte a eligibilității și al unei diferențe tot mai mari între cum se face inovația în practică și cum este evaluată fiscal, potrivit unei analize publicate de TechRadar . Miza este una financiară și operațională: pe de o parte, AI comprimă ciclurile de dezvoltare și accelerează testarea ipotezelor; pe de altă parte, autoritățile fiscale ( HMRC , în Regatul Unit) pun sub semnul întrebării ce mai înseamnă „cercetare și dezvoltare” atunci când o parte din muncă este realizată cu ajutorul instrumentelor AI. În plus, analiza pornește de la o discuție ridicată de Bloomberg Tax despre dacă salariile foarte mari din tehnologie mai pot fi justificate ca fiind aferente unor activități eligibile de R&D, în condițiile în care unii ingineri ar putea aloca timp semnificativ pentru strategie, management sau angajamente externe. Unde se rupe eligibilitatea: „incertitudinea tehnologică” vs. integrarea de instrumente gata făcute Conform definiției HMRC, R&D înseamnă activități care urmăresc rezolvarea unei incertitudini științifice sau tehnologice, iar schema este gândită să recompenseze experimentarea reală. În acest cadru, analiza distinge între utilizări ale AI care, în general, nu ridică probleme și situații care pot duce la respingerea cererilor: utilizarea AI pentru activități de R&D „autentice” (de exemplu, interpretarea unor seturi mari de date sau automatizarea unor procese) este prezentată ca fiind, în principiu, compatibilă cu cerințele schemei; dezvoltarea de instrumente AI proprietare (deținute de companie) pentru a crea de la zero sisteme de logică și algoritmi este, de asemenea, tratată ca R&D; în schimb, folosirea unor instrumente AI „de pe raft” (soluții standard) sau a unor agenți AI integrați în propriile produse și servicii, dar prezentată drept „inovație”, nu ar constitui R&D și, deci, nu ar trebui revendicată fiscal. Efectul de piață: mai multe controale, mai multă prudență, costuri mai mari Pe fondul creșterii ratelor de verificare, companiile se confruntă cu investigații detaliate atât pe partea tehnică, cât și pe cea financiară a cererilor, iar „zonele gri” legate de inovația asistată de AI devin un factor suplimentar de risc. Analiza notează două reacții cu impact economic direct: unele firme depun cereri mai greu de susținut cu dovezi, ceea ce le expune la un nivel mai mare de control; altele ajung să „sub-revendice” sau să nu mai revendice deloc, fie de teama unei investigații, fie din cauza timpului și efortului necesare pentru o documentație solidă. Ambele rezultate au costuri: pentru companii (prin pierderea unui instrument de finanțare a dezvoltării) și pentru economia de inovare, prin frânarea investițiilor în proiecte cu risc tehnologic. Ce se schimbă pentru companii: guvernanță și documentație, nu doar viteză de livrare În logica articolului, cheia pentru firmele care folosesc AI este să își construiască cererile în jurul „ambiției tehnice” și al incertitudinilor rezolvate, nu în jurul faptului că AI a accelerat livrarea. Asta înseamnă, practic, o disciplină mai mare de documentare și o justificare tehnică credibilă a activităților. Analiza mai arată că investitorii tratează tot mai mult R&D ca pe o componentă de strategie de creștere: un studiu citat indică faptul că 97% dintre investitorii din Regatul Unit influențează activ strategiile de R&D ale companiilor finanțate, iar calitatea guvernanței (inclusiv modul de pregătire a cererii) poate afecta „runway”-ul operațional (perioada în care compania își poate finanța activitatea din resursele disponibile) și ritmul de creștere. În absența unor actualizări explicite ale criteriilor de eligibilitate pentru era AI, concluzia practică este că riscul fiscal nu vine din folosirea AI în sine, ci din felul în care companiile demonstrează că au făcut R&D în sensul cerut de autoritate. [...]
Germania introduce un pachet fiscal temporar pentru a amortiza scumpirile la energie , reducând pentru două luni o taxă pe carburanți și permițând firmelor să acorde angajaților bonusuri neimpozabile de până la 1.000 de euro (aprox. 5.000 lei), potrivit Mediafax . Măsurile vin pe fondul efectelor economice ale războiului dintre SUA, Israel și Iran, anunțul fiind făcut după negocieri ale coaliției de guvernare. Cancelarul Friedrich Merz a spus, la Berlin, că impactul conflictului se va resimți „pentru mult timp”, inclusiv după încheierea ostilităților, iar guvernul vrea să mențină competitivitatea economiei și să reducă presiunea asupra gospodăriilor. Ce măsuri fiscale intră în vigoare pe termen scurt Pachetul imediat include două intervenții cu efect direct în costurile populației și ale companiilor: reducerea temporară a unei taxe pe carburanți cu 17 cenți pe litru , pentru două luni ; posibilitatea ca firmele să plătească angajaților un „bonus de sprijin” neimpozabil de până la 1.000 de euro (aprox. 5.000 lei). Markus Söder, liderul conservatorilor bavarezi, a descris presiunea economică din ultimele săptămâni ca fiind „insuportabilă” atât pentru populație, cât și pentru întreprinderile mici și mijlocii, invocând scumpirile zilnice, inclusiv la pompă. Context economic: creștere slabă și risc pentru planurile de relansare Guvernul condus de Merz își propusese relansarea economiei în acest an, însă efectele războiului cu Iranul „riscă să compromită aceste planuri”, notează publicația. Germania s-a contractat în 2023 și 2024, iar anul trecut PIB-ul a crescut cu 0,2% . Bärbel Bas, co-lider al SPD, a insistat asupra nevoii ca Germania să devină mai rezilientă la șocuri externe și „mai puțin dependentă de alții”. Ce urmează: reduceri de taxe mai largi și reforme până în vară Coaliția a anunțat că, în următoarele săptămâni, va prezenta o propunere pe termen mai lung privind reduceri de taxe pentru persoanele cu venituri mici și medii . În paralel, guvernul vrea să adopte până în vară o reformă sistematică a asigurărilor de sănătate , cu obiectivul de a reduce povara asupra angajatorilor, în contextul îmbătrânirii accelerate a populației. Executivul de la Berlin și-a reafirmat și intenția de a susține la Bruxelles o relaxare a țintelor de emisii pentru producătorii auto , respingând atât propunerea Comisiei Europene privind mașinile mici, cât și ideea obligativității compensării emisiilor suplimentare. [...]
Spania, Germania, Italia, Portugalia și Austria cer un nou impozit UE pe profiturile energetice , potrivit TVR Info , care citează agenția EFE. Solicitarea a fost transmisă Comisiei Europene printr-o scrisoare publicată sâmbătă, în contextul scumpirii petrolului pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. În scrisoarea datată 3 aprilie și adresată comisarului european pentru Climă, Wopke Hoekstra, miniștrii Economiei și Comerțului din cele cinci state susțin că impactul economic al creșterii prețurilor la petrol ar trebui împărțit „într-un mod echitabil” între actorii afectați, inclusiv printr-o contribuție suplimentară din partea companiilor energetice. „Conflictul din Orientul Mijlociu a provocat o creştere a preţurilor petrolului, ceea ce reprezintă o povară considerabilă pentru economia europeană şi pentru cetăţenii europeni. Este important ca această povară să fie distribuită într-un mod echitabil”. Propunerea vizează impozitarea profiturilor extraordinare ale companiilor energetice printr-un „instrument de contribuţie la nivelul UE susţinut de o bază juridică solidă”. Miniștrii amintesc că un mecanism comparabil a existat deja în 2022, sub forma unei contribuții de solidaritate temporare, introdusă ca măsură de urgență în urma creșterii prețurilor la energie după invazia Rusiei în Ucraina. Un element suplimentar cerut acum este ca Executivul european să analizeze dacă profiturile obținute în străinătate de companiile petroliere multinaționale pot fi incluse mai specific decât în 2022. Potrivit semnatarilor, o astfel de „soluţie europeană” ar putea finanța ajutoare temporare, în special pentru consumatori, și ar putea reduce presiunile inflaționiste, fără costuri suplimentare pentru bugetele publice. Miniștrii afirmă, totodată, că Bruxelles-ul a promis că va analiza rapid propunerea. [...]
Bonificația de 3% se acordă celor care depun și plătesc până la 15 aprilie 2026 . Reducerea se aplică la taxele datorate, în condițiile prevăzute de organul fiscal. Măsura vizează plătitorii de impozit pe profit, microîntreprinderile și persoanele fizice. Plata obligațiilor fiscale până la 15 aprilie 2026 aduce o reducere de 3% din impozitul datorat pentru anul 2025, mai notează sursa. Totodată, din martie 2026, Declarația unică este precompletată automat în SPV (Spațiul Privat Virtual, platforma online a ANAF pentru comunicarea cu contribuabilii). Pentru acordarea bonificației, contribuabilul trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții, între care: să aibă depuse toate declarațiile, conform vectorului fiscal; să fi stins integral și la termenele prevăzute de lege impozitul pe profit anual sau impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului 2025 (sau anului fiscal modificat care începe în 2025, după caz); să nu înregistreze alte obligații fiscale/bugetare restante la termenul legal de depunere a declarațiilor relevante (impozit pe profit anual 2025, respectiv impozitul micro pentru trimestrul IV 2025). La calculul bonificației, organul fiscal are în vedere și reguli specifice, inclusiv faptul că sumele redirecționate din impozitul pe profit anual, potrivit legii, nu intră în baza de calcul. Pentru microîntreprinderi, procentul se aplică la impozitul datorat pe întreg anul fiscal (prin însumarea impozitelor trimestriale), iar pentru microîntreprinderile care devin plătitoare de impozit pe profit în 2025, reducerea se aplică atât la impozitul micro, cât și la impozitul pe profit anual, conform condițiilor din articol. [...]
