Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Numărul muncitorilor străini cu drept de muncă în România a urcat la 149.558, +47% într-un an , un ritm care pune presiune pe modul în care companiile își acoperă deficitul de personal și pe felul în care statul gestionează imigrația economică , potrivit Mediafax , care citează o analiză Economedia bazată pe date ale Inspectoratului General pentru Imigrări. Creșterea este legată de cererea de forță de muncă în sectoare unde angajatorii spun că nu mai găsesc suficienți lucrători locali, în special în construcții și HoReCa. În practică, o parte importantă dintre muncitorii străini ajung în activități precum livrări, manipulare marfă și ospitalitate. De unde vin muncitorii și unde lucrează Conform datelor IGI citate în analiză, cei mai mulți muncitori străini provin din: Nepal Sri Lanka India Turcia Bangladesh În România, ei ocupă preponderent joburi din zona de execuție, cu cerere mare și rotație ridicată a personalului: livrări, manipulare marfă și industria HoReCa. De ce contează pentru economie: deficitul de personal devine structural Politologul Răzvan Petri, citat de Economedia, leagă fenomenul de schimbarea percepției despre România, pe fondul dezvoltării economice din marile orașe. București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași sunt menționate ca exemple de centre urbane care au ajuns să concureze orașe similare din Vest la salarii și oportunități. În același timp, politologul Vlad Adamescu, citat în aceeași analiză, spune că impactul economic al imigrației este, în general, pozitiv, dar pot exista efecte negative punctuale pentru lucrătorii din zonele slab plătite, acolo unde competiția pe locuri de muncă poate crește. Ce urmează: imigrația ar putea deveni o soluție pe termen lung Pe fondul scăderii populației și al emigrației românilor, sociologii citați avertizează că imigrația ar putea deveni esențială pentru susținerea pieței muncii în anii următori. Adamescu anticipează o creștere și o „permanentizare” a imigrației din țări din afara UE, în legătură directă cu evoluția economică. Analiza atrage însă atenția și asupra riscurilor sociale: fără politici de integrare și gestionare, creșterea imigrației poate alimenta discursuri anti-imigraționiste și tensiuni între grupuri, mai ales pe fondul inegalităților economice, cu potențial de exploatare politică a subiectului. [...]
Banca Națională a Bulgariei (BNB) înăsprește cerințele macroprudențiale pentru creditele de locuințe, obligând băncile să aloce capital suplimentar în perioadele de creștere accelerată a creditării, ca măsură preventivă de reducere a riscurilor sistemice, potrivit Economica , care citează Agerpres. Măsura urmărește să forțeze băncile să își construiască rezerve financiare ce pot fi folosite dacă se deteriorează condițiile economice. În logica BNB, acumularea de capital în fazele de expansiune ar trebui să limiteze instabilitatea potențială din sector, atunci când riscurile cresc. De ce contează: mai mult capital „pus deoparte” înseamnă frână preventivă la creditare Analistul financiar Boris Petrov apreciază că banca centrală revine la o linie de politică pe termen lung, orientată spre păstrarea rezervelor de capital și temperarea ritmului de creștere a creditării. „BNB a luat o scurtă pauză dar acum a reluat aceste măsuri preventive menite să prezerve rezervele de capital (capital buffers) din sectorul bancar şi să atenueze ritmul creşterii creditării” Din perspectiva pieței, un reprezentant al sectorului imobiliar, Anton Andonov, spune că este puțin probabil ca decizia să aibă efecte imediate asupra persoanelor care iau credite, argumentând că măsurile nu schimbă direct procesul de creditare, ci mai degrabă echilibrează expunerea băncilor la ipotecare. „Aceste măsuri nu vor afecta direct procesul de creditare, şi vor echilibra expunerea băncilor la creditele ipotecare” Context: Bulgaria își păstrează profilul „conservator” în supravegherea riscurilor Decizia continuă direcția începută în 2017 și plasează Bulgaria între statele europene cu cerințe macroprudențiale relativ stricte. În material se arată că, inclusiv după intrarea în zona euro, BNB rămâne între băncile centrale considerate conservatoare în regiune, alături de Danemarca, Suedia și Țările de Jos. Autoritățile invocă drept factori principali atât condițiile economice interne, cât și incertitudinile globale, pe fondul unui nivel ridicat al creditării în ultimele luni în Bulgaria. [...]
Inflația anuală a urcat la 9,9% în martie și rămâne cea mai ridicată din UE, ceea ce apasă direct pe perspectivele de creștere economică , în condițiile în care prețurile continuă să avanseze „în ciuda consumului în scădere”, potrivit Ziarul Financiar . Creșterea din martie a fost accelerată de criza din piața mondială a petrolului , care a adăugat 0,6% la inflație, ducând-o la 9,9% anual, de la 9,3% în februarie. Publicația notează că România rămâne pe primul loc în topul european al inflației, în pofida reducerii consumului casnic și a consumului guvernamental. Diferența față de marile economii europene, în continuare foarte mare Comparația cu principalele piețe europene scoate în evidență un decalaj important: în Germania și Franța inflația lunară a crescut cu 1%, iar în Italia cu 1,6%, însă ratele anuale de inflație sunt acolo de patru-cinci ori mai mici decât în România, conform tabloului sinoptic Eurostat citat în articol. În același timp, criza mondială a energiei a lovit puternic economia europeană, dar „nu a destabilizat-o”, mai arată analiza. De ce contează pentru economie: prețuri în urcare, consum în scădere Unghiul economic al problemei este că presiunea inflaționistă se vede direct în cererea internă: prețurile cresc chiar și atunci când consumul se contractă, ceea ce slăbește motorul tradițional al creșterii economice. În lectura autorilor, situația este legată și de factori interni, nu doar de șocurile externe: „Politicile proaste din trecut, deficitul bugetar aflat la cote greu de susţinut, se văd azi în banalitatea unei etichete la raft: preţurile cresc, în ciuda consumului în scădere.” [...]
FMI a înjumătățit prognoza de creștere a României pentru 2026, la 0,7%, un semnal de presiune prelungită pe venituri și costuri potrivit Libertatea , care citează cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO) al Fondului Monetar Internațional. Revizuirea este relevantă pentru economie și companii deoarece vine la pachet cu estimări mai slabe pentru indicatori-cheie: inflație mai ridicată, șomaj ușor mai mare și o ajustare mai lentă a dezechilibrelor externe, într-un context global descris ca fiind dominat de incertitudini și tensiuni geopolitice. Creștere mai mică în 2026, revenire abia în 2027 FMI a redus estimarea de creștere economică pentru 2026 de la 1,4% la 0,7%, ceea ce înseamnă o înjumătățire a ritmului anticipat anterior. Pentru 2027, instituția anticipează o accelerare a economiei până la 2,5%, sugerând că o redresare mai consistentă ar urma să apară abia anul viitor. Inflație mai mare, șomaj ușor în creștere Pe partea de prețuri, FMI a revizuit în sus rata anuală a inflației la 7,8% pentru 2026, de la 6,7% în estimarea din toamnă. O temperare „semnificativă”, până la 3,9%, este așteptată în 2027. În privința pieței muncii, șomajul este prognozat la 6% în 2026 (față de 5,8% anterior), cu o scădere marginală la 5,9% în 2027. Deficitul de cont curent se ajustează mai lent decât se estima FMI vede deficitul de cont curent la 6,8% din PIB în 2026, în scădere față de 8% în 2025, dar peste prognoza anterioară de 6,6%. Pentru 2027, nivelul ar urma să coboare la 6,2%. Contextul extern: reuniuni la Washington și riscuri geopolitice Revizuirile apar în săptămâna în care mii de oficiali financiari se reunesc la Washington pentru reuniunile de primăvară ale Băncii Mondiale și FMI . În același timp, tensiunile dintre Statele Unite, Israel și Iran sunt indicate ca factori care pot frâna suplimentar creșterea economică globală și pot alimenta o nouă spirală inflaționistă. [...]
FMI a tăiat la 0,7% prognoza de creștere a României în 2026, semnalând un an cu avans economic mult mai slab decât se anticipa în toamnă , potrivit Agerpres , care citează cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO) publicat marți de Fondul Monetar Internațional . Revizuirea este semnificativă: estimarea pentru 2026 coboară la 0,7%, de la 1,4% cât prognoza FMI în octombrie. Pentru 2027, instituția se așteaptă la o creștere a PIB de 2,5%. Inflație mai mare decât în prognoza din octombrie Pe lângă încetinirea creșterii, FMI vede și o inflație mai ridicată în 2026. După o rată a inflației de 7,3% anul trecut, FMI estimează pentru acest an 7,8%, față de 6,7% în prognoza din octombrie. Pentru 2027, inflația ar urma să se reducă la 3,9%. Deficit extern încă ridicat, deși în scădere În privința dezechilibrului extern, FMI estimează că deficitul de cont curent (diferența dintre intrările și ieșirile de valută din economie) se va reduce, dar va rămâne la un nivel înalt: 8% din PIB în 2025 (nivelul de anul trecut, menționat în raport); 6,8% din PIB în 2026 (peste estimarea de 6,6% din octombrie); 6,2% din PIB în 2027. Șomaj: scădere lentă, dar peste așteptările anterioare pentru 2026 FMI indică o scădere graduală a ratei șomajului, de la 6,1% în 2025 la 6% în 2026 și 5,9% în 2027. În octombrie, instituția prognoza pentru 2026 un șomaj de 5,8%, ceea ce înseamnă că noua estimare este ușor mai pesimistă. Previziunile au fost publicate în contextul reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale , care au loc săptămâna aceasta la Washington. [...]
FMI avertizează că șocul petrolului riscă să împingă economia globală spre recesiune dacă războiul din Iran se prelungește , iar într-un scenariu sever inflația ar redeveni greu de controlat și ar forța băncile centrale să înăsprească politica monetară. Evaluarea apare în cel mai recent World Economic Outlook , citat de Reuters , pe fondul perturbărilor de transport din Strâmtoarea Hormuz și al scumpirii energiei. FMI a redus prognoza „de referință” pentru creșterea PIB-ului global în 2026 la 3,1%, presupunând un conflict de scurtă durată și o normalizare a prețurilor petrolului în a doua jumătate a lui 2026. Totuși, economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a spus că această prognoză ar putea fi deja depășită, întrucât „scenariul advers” devine tot mai probabil pe măsură ce perturbările energetice continuă și nu există o cale clară de încheiere a conflictului. Trei scenarii, cu miza în prețul petrolului Instituția a prezentat trei traiectorii posibile pentru economie, în funcție de evoluția războiului, de la o deteriorare moderată până la un scenariu sever. În varianta cea mai benignă („scenariul de referință”), FMI pornește de la un preț mediu al petrolului de 82 de dolari/baril (aprox. 377 lei) în 2026, sub nivelul de circa 96 de dolari/baril (aprox. 442 lei) al cotației Brent menționat în material. În „scenariul advers”, un conflict mai lung ar menține petrolul în jur de 100 de dolari/baril (aprox. 460 lei) în acest an și 75 de dolari/baril (aprox. 345 lei) în 2027, iar creșterea globală ar coborî la 2,5% în 2026, de la 3,4% în 2025. „Scenariul sever” presupune un conflict extins și în adâncime, cu dislocări pe piețele financiare și condiții de finanțare mai restrictive, ceea ce ar reduce creșterea globală la 2,0% — nivel pe care FMI îl descrie drept „la limită” pentru o recesiune globală, amintind că o creștere sub acest prag a fost înregistrată doar de patru ori din 1980, inclusiv în 2009 și 2020. Inflația și dobânzile: riscul revenirii la „frâna” monetară În scenariul sever, FMI vede petrolul la o medie de 110 dolari/baril (aprox. 506 lei) în 2026 și 125 dolari/baril (aprox. 575 lei) în 2027. Gourinchas a avertizat că un astfel de nivel, menținut o perioadă îndelungată, ar putea schimba așteptările privind inflația și ar alimenta creșteri mai largi de prețuri și cereri de majorări salariale. „Această schimbare a așteptărilor privind inflația va cere băncilor centrale să apese frâna și să încerce să aducă inflația înapoi în jos”, a spus Gourinchas, adăugând că ar putea fi nevoie de „mai multă durere” decât în 2022. FMI notează, totuși, că băncile centrale ar putea „trece cu vederea” un puseu de prețuri la energie dacă este de scurtă durată și dacă așteptările inflaționiste rămân ancorate, menținând dobânzile neschimbate într-un context de activitate economică mai slabă — ceea ce ar echivala, de facto, cu o relaxare monetară. Cine pierde mai mult: Europa și economiile emergente În scenariul de referință, FMI a ajustat ușor în jos creșterea SUA la 2,3% pentru acest an (cu 0,1 punct procentual sub estimarea din ianuarie), în timp ce zona euro ar resimți un impact mai mare: prognoza scade cu 0,2 puncte procentuale în ambii ani, la 1,1% în 2026 și 1,2% în 2027, pe fondul sensibilității mai ridicate la energie. Economiile emergente și în curs de dezvoltare, mai dependente de inputuri petroliere, ar fi lovite mai puternic decât economiile avansate: creșterea pentru 2026 este văzută la 3,9%, cu 0,3 puncte procentuale mai jos. În regiunea Orientului Mijlociu și Asia Centrală, FMI anticipează o scădere a creșterii PIB în 2026 cu două puncte procentuale, până la 1,9%, pe fondul pagubelor de infrastructură și al reducerii exporturilor de energie și materii prime. Pentru 2026, FMI indică scăderi ale PIB-ului de 6,1% pentru Iran, 8,6% pentru Qatar, 6,8% pentru Irak, 0,6% pentru Kuweit și 0,5% pentru Bahrain. Sub ipoteza unui conflict scurt, regiunea ar reveni rapid, cu o creștere de 4,6% în 2027. Presiune pe bugete: ajutoare la energie, dar „țintite și temporare” FMI avertizează că guvernele vor fi tentate să atenueze scumpirea energiei prin plafonări de preț, subvenții la combustibili sau reduceri de taxe, însă recomandă prudență în contextul deficitelor bugetare încă ridicate și al datoriei publice în creștere. Gourinchas a spus că protejarea celor vulnerabili este legitimă, dar subvențiile într-o țară pot duce la penurii în altele care nu și le permit. În esență, mesajul FMI este că riscul macro major nu mai este doar încetinirea creșterii, ci combinația dintre energie scumpă, inflație persistentă și reacția de politică monetară care ar putea urma dacă așteptările inflaționiste se deteriorează. [...]
România nu pregătește un acord cu FMI , iar discuțiile de la Washington sunt axate pe consolidarea fiscală deja începută și pe finanțări pentru proiecte energetice, potrivit Antena 3 , care îl citează pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , aflat la reuniunile de primăvară ale Grupului Băncii Mondiale și FMI . Nazare spune că România „nu [este] în postura de a avea un acord cu FMI”, ci urmărește „să capitalizeze rezultatele consolidării fiscale” programului aplicat până acum. În același context, ministrul indică o „ajustare de aproape 1%, ca și deficit cash”, fără alte detalii în material despre perioada exactă de referință sau nivelul deficitului. Mesajul pentru piețe: consolidare fiscală, nu finanțare de urgență Din perspectiva finanțelor publice, poziționarea contează pentru percepția de risc: un acord cu FMI este asociat, de regulă, cu presiuni de finanțare și condiționalități, în timp ce mesajul transmis de ministru este că România discută „punctual” despre situația macroeconomică, „mult îmbunătățită”, și despre perspectivele pe termen scurt și mediu. Ministrul mai afirmă că România va avea discuții și cu „toate cele 3 agenții de rating”, întâlniri relevante în contextul costurilor de finanțare ale statului și al evaluării riscului suveran. Banca Mondială: proiecte energetice și întâlnire la vârf Nazare afirmă că este „o premieră” întâlnirea României cu președintele Băncii Mondiale și leagă acest lucru de o „postură nouă” și de „credibilitatea” recâștigată în discuțiile începute anul trecut. În material sunt menționate drept proiecte „concrete” pentru care Banca Mondială ar fi „pregătită să intervină cu finanțare”: zona nucleară, inclusiv reabilitarea reactoarelor de la Cernavodă; proiecte cu gaz natural. Investiții și inflație: interes, dar context dificil Ministrul spune că a prezentat potențialul de investiții în România și că „există interes pentru investiții”, inclusiv din partea investitorilor americani, fără a oferi cifre sau angajamente. Pe partea de context macro, Nazare apreciază că „inflația va rămâne ridicată”, invocând și impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra proiecțiilor de dezinflație ale României și ale BNR. Totodată, el arată că delegația României urmează să aibă întâlniri și cu administrația americană, inclusiv la Trezoreria SUA, Departamentul de Comerț și la Casa Albă, cu Consiliul de dominanță energetică. [...]
Folosirea AI în dezvoltarea de produse poate crește riscul ca firmele să piardă sau să evite creditele fiscale pentru R&D , pe fondul unei interpretări mai stricte a eligibilității și al unei diferențe tot mai mari între cum se face inovația în practică și cum este evaluată fiscal, potrivit unei analize publicate de TechRadar . Miza este una financiară și operațională: pe de o parte, AI comprimă ciclurile de dezvoltare și accelerează testarea ipotezelor; pe de altă parte, autoritățile fiscale ( HMRC , în Regatul Unit) pun sub semnul întrebării ce mai înseamnă „cercetare și dezvoltare” atunci când o parte din muncă este realizată cu ajutorul instrumentelor AI. În plus, analiza pornește de la o discuție ridicată de Bloomberg Tax despre dacă salariile foarte mari din tehnologie mai pot fi justificate ca fiind aferente unor activități eligibile de R&D, în condițiile în care unii ingineri ar putea aloca timp semnificativ pentru strategie, management sau angajamente externe. Unde se rupe eligibilitatea: „incertitudinea tehnologică” vs. integrarea de instrumente gata făcute Conform definiției HMRC, R&D înseamnă activități care urmăresc rezolvarea unei incertitudini științifice sau tehnologice, iar schema este gândită să recompenseze experimentarea reală. În acest cadru, analiza distinge între utilizări ale AI care, în general, nu ridică probleme și situații care pot duce la respingerea cererilor: utilizarea AI pentru activități de R&D „autentice” (de exemplu, interpretarea unor seturi mari de date sau automatizarea unor procese) este prezentată ca fiind, în principiu, compatibilă cu cerințele schemei; dezvoltarea de instrumente AI proprietare (deținute de companie) pentru a crea de la zero sisteme de logică și algoritmi este, de asemenea, tratată ca R&D; în schimb, folosirea unor instrumente AI „de pe raft” (soluții standard) sau a unor agenți AI integrați în propriile produse și servicii, dar prezentată drept „inovație”, nu ar constitui R&D și, deci, nu ar trebui revendicată fiscal. Efectul de piață: mai multe controale, mai multă prudență, costuri mai mari Pe fondul creșterii ratelor de verificare, companiile se confruntă cu investigații detaliate atât pe partea tehnică, cât și pe cea financiară a cererilor, iar „zonele gri” legate de inovația asistată de AI devin un factor suplimentar de risc. Analiza notează două reacții cu impact economic direct: unele firme depun cereri mai greu de susținut cu dovezi, ceea ce le expune la un nivel mai mare de control; altele ajung să „sub-revendice” sau să nu mai revendice deloc, fie de teama unei investigații, fie din cauza timpului și efortului necesare pentru o documentație solidă. Ambele rezultate au costuri: pentru companii (prin pierderea unui instrument de finanțare a dezvoltării) și pentru economia de inovare, prin frânarea investițiilor în proiecte cu risc tehnologic. Ce se schimbă pentru companii: guvernanță și documentație, nu doar viteză de livrare În logica articolului, cheia pentru firmele care folosesc AI este să își construiască cererile în jurul „ambiției tehnice” și al incertitudinilor rezolvate, nu în jurul faptului că AI a accelerat livrarea. Asta înseamnă, practic, o disciplină mai mare de documentare și o justificare tehnică credibilă a activităților. Analiza mai arată că investitorii tratează tot mai mult R&D ca pe o componentă de strategie de creștere: un studiu citat indică faptul că 97% dintre investitorii din Regatul Unit influențează activ strategiile de R&D ale companiilor finanțate, iar calitatea guvernanței (inclusiv modul de pregătire a cererii) poate afecta „runway”-ul operațional (perioada în care compania își poate finanța activitatea din resursele disponibile) și ritmul de creștere. În absența unor actualizări explicite ale criteriilor de eligibilitate pentru era AI, concluzia practică este că riscul fiscal nu vine din folosirea AI în sine, ci din felul în care companiile demonstrează că au făcut R&D în sensul cerut de autoritate. [...]
BNR pornește în aprilie o anchetă pe circa 12.300 de gospodării pentru a calibra mai bine politica monetară și evaluarea riscurilor la stabilitatea financiară , prin colectarea de date despre averi, venituri, consum, economisire și îndatorare, potrivit Economedia . Cercetarea statistică se numește „Finanțarea și consumul gospodăriilor populației” și va fi realizată de Banca Națională a României în colaborare cu Institutul Național de Statistică (INS). Demersul se desfășoară din 2010, o dată la trei ani, sub coordonarea Băncii Centrale Europene. Miza, potrivit BNR, este ca banca centrală să înțeleagă „cât mai bine” comportamentul financiar al populației – de la consum și venituri până la economisire și nivelul de îndatorare – pentru a fundamenta deciziile de politică monetară și pentru a identifica riscuri la adresa stabilității financiare. Cum se face colectarea și cine intră în eșantion Colectarea datelor de la gospodării ar urma să înceapă în cursul lunii aprilie 2026. Eșantionul pus la dispoziție de INS include aproximativ 12.300 de gospodării, selectate din 1.309 localități, din toate județele. Implementarea în teren va fi făcută cu sprijinul reprezentanților Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). Operatorii de interviu vor merge la gospodăriile din eșantion și vor ajuta respondenții să înțeleagă întrebările și să completeze chestionarul elaborat de BNR. Ce date suplimentare se notează în teren și cât durează interviul Pe lângă informațiile financiare, operatorii vor nota și elemente de context despre locuință și zonă, inclusiv: amplasarea locuinței (de la centru până la rural sau zonă izolată); un „rating” al gospodăriei, după aprecierea operatorului, în funcție de finisaje, suprafață, teren, acces și racordare la utilități; încadrarea ratingului: „lux”, „de mijloc”, „modest”, „venituri foarte scăzute”. Durata medie a interviului este de 45 de minute, iar pentru gospodăriile încadrate la clasa de mijloc sau „lux” poate ajunge la 90 de minute. Confidențialitate și protecția datelor BNR precizează că datele colectate vor fi folosite exclusiv în scopuri statistice și tratate confidențial, în conformitate cu legislația în vigoare. Prelucrarea datelor cu caracter personal se face cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) . [...]
BNR începe prima cercetare statistică națională despre finanțele gospodăriilor , un demers care poate influența modul în care sunt calibrate deciziile de politică monetară și evaluarea riscurilor la adresa stabilității financiare, potrivit Ziarul Financiar . Banca Națională a României va derula, în colaborare cu Institutul Național de Statistică (INS) , o cercetare privind finanțarea și consumul gospodăriilor populației, în cadrul unui program coordonat la nivel european de Banca Centrală Europeană (BCE). Colectarea datelor începe în aprilie și vizează aproximativ 12.300 de gospodării din 1.309 localități, din toate județele țării, conform unui comunicat al BNR. De ce contează: date pentru politica monetară și stabilitatea financiară Studiul urmărește să ofere o imagine detaliată asupra situației financiare a populației, inclusiv din perspectiva veniturilor, consumului, economisirii și nivelului de îndatorare. Aceste informații sunt folosite, potrivit băncii centrale, la fundamentarea deciziilor de politică monetară și la evaluarea riscurilor pentru stabilitatea financiară. Cercetarea se înscrie într-un demers european realizat o dată la trei ani, începând din 2010, iar din acest an România se alătură statelor membre ale Uniunii Europene participante. Cum se face colectarea și ce garanții sunt menționate Implementarea în teren va fi realizată cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), ai cărui operatori vor vizita gospodăriile selectate pentru a facilita completarea chestionarelor. BNR precizează că prelucrarea datelor cu caracter personal se face cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR), iar datele colectate vor fi utilizate exclusiv în scopuri statistice și tratate confidențial. „Datele colectate vor fi utilizate exclusiv în scopuri statistice, fiind tratate în regim de confidenţialitate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.” [...]
Sporul natural negativ din februarie 2026 menține presiunea demografică asupra economiei , cu decese de două ori mai numeroase decât nașterile, potrivit datelor Institutului Național de Statistică prezentate de TVR Info . În februarie 2026 s-au înregistrat 9.874 de nașteri, în scădere cu 2.587 (-20,8%) față de ianuarie, în timp ce numărul deceselor a fost de 19.688, cu 4.848 mai puține decât în luna anterioară. INS notează că, per ansamblu, sporul natural a rămas negativ, la -9.814 persoane. Nașteri mai puține, decese încă ridicate Din totalul deceselor din februarie, 10.039 au fost în rândul bărbaților și 9.649 în rândul femeilor. Numărul deceselor la copiii sub un an a fost de 61, în scădere cu opt față de ianuarie. Structura pe vârste arată că 43% dintre decese au fost la persoane de 80 de ani și peste, 27,9% la grupa 70–79 ani și 15,9% la 60–69 ani. Cele mai puține decese s-au înregistrat la 0–4 ani (76), 5–19 ani (33) și 20–29 ani (68). Comparația cu februarie 2025 și diferențe urban–rural Față de februarie 2025, numărul născuților-vii a fost cu 2,1% mai mic, iar numărul deceselor a scăzut cu 4,6%. În același timp, numărul deceselor la copiii sub un an a fost cu două mai mic. Sporul natural a fost negativ atât în februarie 2026 (-9.814 persoane), cât și în februarie 2025 (10.559 persoane, conform datelor citate). Pe medii de rezidență, în urban s-au raportat 9.650 decese (4.913 bărbați și 4.737 femei), iar în rural 10.038 decese (5.126 bărbați și 4.912 femei). Comparativ cu februarie 2025, decesele au scăzut cu 3,4% în urban și cu 5,8% în rural. Indicatori sociali: căsătorii și divorțuri În februarie, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 3.444 de căsătorii, iar numărul divorțurilor (prin hotărâri definitive și prin acord, pe cale administrativă sau notarială) a fost de 1.543. [...]
Inflația anuală a urcat la 9,9% în martie, iar scumpirile sunt împinse în principal de tarife și servicii controlate de stat , nu doar de efectele războiului din Iran , potrivit datelor INS și explicațiilor oferite de economistul Cristian Păun , citate de Digi24 . INS arată că rata anuală a inflației a crescut la 9,9% în martie 2026, de la 9,31% în februarie. Pe termen scurt, indicele prețurilor de consum din martie față de februarie a fost 100,78%, iar inflația de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a ajuns la 2,3%. Rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) față de precedentele 12 luni a fost 8,5%. Unde se văd scumpirile: energie, transport și utilități În structura scumpirilor, datele prezentate indică presiuni puternice în zona prețurilor reglementate și a serviciilor: energie electrică : peste 57% față de anul trecut (cea mai mare creștere menționată); bilete de tren : creștere de peste 24 de puncte procentuale; apă, canal și salubrizare : creștere de peste 15%; igienă și cosmetică (servicii, inclusiv saloane) : peste 14%; la alimente, sunt menționate creșteri mari la cafea, ouă și fructe proaspete , cu peste 14% la cafea și cacao. Acestea sunt primele date pentru martie, după debutul conflictului din Orientul Mijlociu, însă explicația dominantă, în lectura economistului citat, ține de factori interni. „Problema vine din interior”: monopoluri, deficit și lipsa concurenței Cristian Păun spune că războiul din Iran contează, dar „cea mai mare parte” a inflației este generată în România, prin scumpiri la produse și servicii reglementate și prin tarife unde statul are control semnificativ sau poziții de monopol. „În această inflație regăsim creșteri de prețuri la foarte multe produse reglementate, foarte multe servicii pe care le oferă statul, de la salubritate, apă, canal, energie electrică (...) vedem creșteri de prețuri la acele elemente pe care statul le controlează, unde statul deține monopol în principal și unde nu prea există concurență sau alternative foarte bine dezvoltate (...)”, a spus Păun. În plus, economistul pune accent pe deficitul bugetar ca problemă structurală: statul se împrumută „câteva zeci de miliarde de euro”, bani care ajung preponderent în consum, în timp ce producția internă nu ține pasul, ceea ce alimentează inflația. Ce urmează: riscuri din politică și sezonalitate la alimente Păun avertizează că puseul inflaționist continuă și că România ar putea resimți inflația mai mult decât alte țări din cauza problemelor structurale, în special deficitul. El adaugă și un risc politic: instabilitatea, în contextul în care PSD urmează să decidă „în câteva zile” dacă rămâne sau nu la guvernare, ar putea amplifica tensiunile macroeconomice. Pe partea de alimente, economistul notează că încă nu este sezonul pentru fructe și legume din producția internă, ceea ce poate menține presiunea pe prețuri, cu o posibilă temperare dacă anul agricol va fi bun și nu apar episoade de temperaturi sub 0 grade care să afecteze culturile. [...]