Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Noul program de relansare economică din România, destinat companiilor cu capacitate financiară ridicată, combină ajutorul de stat cu finanțarea pentru investiții strategice , informează Economedia , prin intermediul unui editorial semnat de Mihaela Mitroi - consultant fiscal și Managing Partner GTA Group. Acest program vine în contextul unei presiuni fiscale crescute asupra mediului de afaceri, după adoptarea unor măsuri fiscale care au afectat predictibilitatea și costurile companiilor. Impactul fiscal asupra companiilor În ultimele luni, companiile au resimțit efectele unor modificări fiscale semnificative, precum majorarea impozitului pe dividende și modificările în zona TVA. Acestea au dus la creșterea costurilor și la tensionarea fluxurilor de numerar. În acest context, noul program de relansare economică încearcă să echilibreze situația prin măsuri de sprijin pentru investiții și activități economice. Programul include o componentă de ajutor de stat și finanțare pentru investiții strategice, adresată în special companiilor mari, cu capacitate financiară ridicată. Aceste măsuri sunt relevante pentru proiecte industriale majore, în sectoare precum apărare, energie și tehnologii avansate. Măsuri fiscale și stimulente Pentru mediul antreprenorial mai larg, programul introduce noutăți fiscale importante. Una dintre acestea este creditul fiscal pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, care poate fi compensat cu alte obligații fiscale sau chiar restituit. Această măsură, aliniată practicilor europene, ar putea încuraja investițiile în inovație. De asemenea, programul stimulează piața de capital printr-o deducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile aferente procesului de admitere și menținere la tranzacționare pe o piață reglementată. Aceasta ar putea diversifica sursele de finanțare pentru companii. O altă măsură importantă este amortizarea super-accelerată pentru anumite categorii de active achiziționate în 2026, care ar putea stimula retehnologizarea și investițiile. Ajustări pentru microîntreprinderi Pentru microîntreprinderi, programul aduce ajustări favorabile, inclusiv flexibilizarea condițiilor privind existența unui salariat și majorarea plafonului pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. Aceste modificări sunt menite să îmbunătățească fluxul de numerar și să reducă riscurile administrative. „Antreprenorii nu cer facilități speciale, ci reguli clare, aplicate corect, stabilitate, predictibilitate și un stat care își respectă angajamentele.” – Mihaela Mitroi, Managing Partner GTA Group Provocări și perspective Impactul bugetar al programului este estimat la aproximativ 2,2 miliarde de lei, iar autoritățile susțin că acesta va fi compensat prin reducerea cheltuielilor publice. Totuși, succesul programului depinde de capacitatea statului de a implementa reforma administrativă promisă și de a recâștiga încrederea mediului de afaceri. Percepția antreprenorilor rămâne crucială, iar măsurile fiscale trebuie să fie introduse într-un context favorabil pentru a avea efectele dorite. Programul de relansare economică poate reprezenta un pas important spre o relație mai echilibrată între stat și mediul privat, dacă condițiile de stabilitate și predictibilitate sunt îndeplinite. [...]
Vicepremierul PSD, Marian Neacșu , a subliniat importanța dezvoltării infrastructurii rutiere în Moldova, menționând că autostrăzile care vor lega Bucureștiul de principalele orașe moldovene, precum Suceava și Iași, sunt în curs de realizare . Potrivit Digi24 , aceste proiecte sunt parte a unui plan mai amplu de investiții în infrastructură, care include și extinderea rețelei de autostrăzi până la Siret și Ungheni. În prezent, circulația pe autostradă se desfășoară până dincolo de Focșani, iar în următorii doi ani se estimează că va fi posibil să se ajungă pe autostradă la Suceava și Iași. De asemenea, în următorul an după finalizarea acestor tronsoane, autostrada va continua până la Siret și Ungheni. Aceste proiecte au fost descrise de Neacșu ca fiind un vis al locuitorilor din Moldova, care devine treptat realitate. Investiții și Progrese Actuale La finalul anului trecut, România avea în trafic 1.418 kilometri de autostradă, iar pentru anul curent se preconizează că vor fi dați în funcțiune încă 285 de kilometri . Aceste realizări sunt parte a unui plan de investiții semnificativ, care a înregistrat un volum de 137 de miliarde de lei anul trecut. Vicepremierul a menționat că, în ciuda acestor progrese, România se confruntă cu un deficit bugetar preconizat de 6,2% pentru acest an, din care 3,2% reprezintă serviciul datoriei. Acest context financiar impune un efort comun de ajustare fiscală, dar și o abordare diferențiată a soluțiilor. Lista Proiectelor de Infrastructură Extinderea autostrăzii până dincolo de Focșani. Construcția tronsoanelor de autostradă către Suceava și Iași în următorii doi ani. Continuarea autostrăzii până la Siret și Ungheni în anul următor. Trecerea unei autostrăzi peste Carpați în următorii doi ani. Perspective și Provocări Marian Neacșu a afirmat că, pentru a rezolva problemele actuale, este esențial să fie conștientizate și discutate în mod deschis, căutând soluții împreună cu cei implicați în implementarea acestora. Reforma administrativă, deși încă în discuție, este considerată un pas necesar pentru eficientizarea actului de guvernare local și central. Aceste investiții în infrastructură nu doar că îmbunătățesc conectivitatea regiunilor, dar contribuie și la dezvoltarea economică și socială a Moldovei, oferind noi oportunități pentru locuitori și afaceri. [...]
România a obținut Avizul Formal al Comitetului OCDE pentru Afaceri Fiscale , una dintre cele mai dificile etape din procesul de aderare, potrivit Termene.ro . Ministerul Finanțelor susține că acest pas confirmă angajamentul și capacitatea instituțională de a implementa instrumentele juridice ale OCDE în aria fiscală și de a alinia politicile și practicile naționale la standardele organizației. Avizul Formal adoptat de Comitetul pentru Afaceri Fiscale este descris de Finanțe drept o etapă „dificilă și exigentă”, din cauza complexității tehnice și a standardelor ridicate folosite în evaluare. Adoptarea avizului pentru România s-a bazat pe evaluări pozitive în cele zece grupuri subsidiare ale comitetului, realizate în raport cu principiile-cheie de aderare. Comitetul pentru Afaceri Fiscale este unul dintre cele 25 de comitete sectoriale care evaluează România în procesul de aderare la OCDE. Obținerea avizului a presupus runde succesive de evaluare, clarificări, documentație suplimentară și ajustări, într-un proces de tip „peer review” (evaluare între state, pe baza unor standarde uniforme aplicate tuturor membrilor OCDE). Ministerul Finanțelor arată că rezultatul reflectă eforturile făcute împreună cu ANAF pentru adaptarea cadrului legislativ și instituțional la standardele OCDE, inclusiv prin Ordonanța Guvernului nr. 11/2025 , care modifică și completează Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), cu impact asupra procedurilor amiabile și a regimului prețurilor de transfer. Dincolo de schimbările legislative, Finanțele subliniază că avizul validează și componenta operațională, în sensul alinierii practicilor aplicate de Minister și ANAF la standardele OCDE , inclusiv în ceea ce privește aplicarea procedurilor amiabile. [...]
Aproape 40% dintre românii din mediul urban nu mai consumă deloc alcool, iar 76% dintre cei care beau declară că au avut perioade de abstinență voluntară , arată un studiu recent realizat de Bookingham în colaborare cu Punch Club. Rezultatele contrazic percepția comună asupra consumului de alcool în România și indică o tendință clară spre moderație și autonomie în alegerile personale. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 493 de respondenți din mediul urban, în decembrie 2025, și reflectă schimbări profunde în comportamentele sociale legate de consumul de alcool. Fenomenul abstinenței nu mai este perceput ca o ciudățenie socială – 45% dintre respondenți consideră normal ca cineva să aleagă să nu bea, iar doar 10% dintre consumatori mai invocă presiunea socială drept motiv pentru consum. În același timp, doar 3% dintre cei care beau declară că o fac frecvent în exces, iar 89% spun că se opresc la maximum trei băuturi per sesiune. Datele arată o cultură în schimbare, în care moderația devine o alegere conștientă, iar consumul se mută din spațiul public în cel privat – 66% dintre participanți preferă să bea acasă, iar doar 17% în cluburi. Tendințele în funcție de gen și vârstă sunt și ele relevante: majoritatea celor care nu au consumat niciodată alcool sunt femei (67%), în timp ce majoritatea celor care au renunțat după o perioadă de consum sunt bărbați (62%). Motivele invocate pentru renunțarea la alcool includ gustul neplăcut (36%), grija pentru sănătate (33%) și starea neplăcută de după consum (20%). De asemenea, în rândul femeilor, siguranța personală este un motiv frecvent pentru evitarea consumului în spații aglomerate sau necunoscute. Contextul social în care este considerată abstinența ca fiind „ciudată” persistă în special în cazul evenimentelor festive: 40% dintre participanți cred că este nepotrivit să nu consumi alcool la o nuntă, 25% la un botez și 20% la sărbători religioase. Cu toate acestea, consumul motivat de supărare este în scădere, 79% dintre respondenți spunând că beau mai degrabă în momente de fericire decât în cele de tristețe – o inversare semnificativă a paradigmei tradiționale. Iată o sinteză a celor mai relevante rezultate: Indicator Procent Nu consumă deloc alcool 38% Au avut perioade de abstinență 76% Nu consideră ciudată abstinența 45% Beau din presiune socială 10% Nu beau în exces niciodată 74% Consumul mediu (maxim 3 băuturi/sesiune) 89% Preferă să consume acasă 66% Beau mai mult în momente fericite 79% Studiul conturează o cultură urbană în care consumul de alcool nu mai este impus de normele sociale sau automatismul ieșirilor în oraș. Alegerea de a nu consuma sau de a bea puțin devine o expresie a controlului personal și a unui stil de viață mai conștient, în care individul își asumă deciziile fără teamă de judecată. Deși tradițiile și ocaziile festive mai păstrează unele presiuni sociale, datele sugerează o redefinire profundă a relației românilor urbani cu alcoolul. [...]
Potrivit BNR , ratele dobânzilor ROBID și ROBOR s-au menținut aproape neschimbate în data de 10 februarie 2026 , semnalând o perioadă de echilibru pe piața monetară interbancară. ROBOR la 3 luni a rămas la 5,84%, iar ROBID la aceeași maturitate la 5,55%. Nivelurile sunt identice cu cele din ziua anterioară, iar variațiile pe celelalte scadențe sunt neglijabile. Pentru o imagine completă a ratelor curente, iată valorile anunțate de BNR la ora 11: Scadență ROBID (%) ROBOR (%) Overnight (O/N) 5,35 5,64 Tomorrow/Next (T/N) 5,35 5,64 1 săptămână 5,36 5,65 1 lună 5,39 5,68 3 luni 5,55 5,84 6 luni 5,57 5,90 12 luni 5,74 6,08 În paralel, indicele IRCC, utilizat pentru creditele acordate populației, a fost stabilit la 5,68% pentru trimestrul III din 2025 , fără modificări față de nivelul anterior. BNR nu a adus schimbări nici în ceea ce privește politica monetară. Dobânda-cheie rămâne la 6,50% , neschimbată din 8 august 2024, în timp ce facilitatea de creditare este la 7,50% și facilitatea de depozit la 5,50%. Ultima ședință de politică monetară a avut loc pe 19 ianuarie 2026, fără ajustări suplimentare. Tip dobândă Nivel actual (%) În vigoare din Dobânda de politică monetară 6,50 8 aug. 2024 Facilitate de creditare 7,50 8 aug. 2024 Facilitate de depozit 5,50 8 aug. 2024 Pe piața monetară interbancară, în 9 februarie 2026 s-a înregistrat un volum mediu zilnic de 2.298,6 milioane lei , la o rată medie de 5,68% . Tranzacțiile au totalizat 416,1 milioane lei, cu o dobândă medie ușor mai redusă, de 5,52%. Comparativ, în ianuarie volumul mediu a fost mai ridicat, de 2.477,6 milioane lei, iar rata medie de 5,71%. Perioadă Volum mediu (mil. lei) Dobândă medie (%) 9 feb. 2026 2.298,6 5,68 Tranzacții 416,1 5,52 ian. 2026 2.477,6 5,71 Tranzacții 505,3 5,58 Pe piața valutară, activitatea s-a menținut ridicată. În ianuarie 2026, cumpărările de la clienți au însumat 3.160,3 milioane euro, iar vânzările 3.188 milioane euro. Operațiunile interbancare s-au situat la 238,4 milioane euro, pentru un total mediu zilnic de 3.436,1 milioane euro, în creștere față de decembrie. Ministerul Finanțelor a organizat pe 11 februarie 2026 două licitații de titluri de stat, reușind să atragă 1.920,8 milioane lei . Obligațiunile, cu scadențe în 2029 și 2035, au fost emise cu o rată a cuponului de 6,75% , iar randamentele medii au fost de 6,11% , respectiv 6,40% . Scadență Valoare adjudecată (mil. lei) Randament mediu (%) Rată cupon (%) 29 oct. 2029 1.030,0 6,11 6,75 25 apr. 2035 890,8 6,40 6,75 La ultima licitație de preschimbare, din 30 ianuarie, au fost tranzacționate obligațiuni cu scadență în iulie 2030 în valoare de 300 milioane lei, la un randament mediu de 6,22% și un preț de adjudecare de 102,36. Alte serii, cu maturitate în 2026, nu au avut date publicate privind randamentul. Activitatea pe piața secundară interbancară s-a intensificat. În data de 9 februarie, s-au înregistrat 319 tranzacții în lei , cu un volum total de 7.820,6 milioane lei. Pentru comparație, în luna ianuarie volumul mediu zilnic a fost de 6.690,7 milioane lei, rezultat al unui număr mai redus de tranzacții – 231. Aceste date indică o menținere a lichidității în sistemul bancar , un interes ridicat pentru instrumentele de stat și o orientare continuă spre stabilitate în politica monetară. [...]
Impozitul pe proprietate va fi recalculat în funcție de valoarea de piață, dar acest lucru nu va duce automat la o majorare a taxelor , a declarat premierul Ilie Bolojan, citat de TVR Info . Noua formulă urmează să fie aplicată de la finalul anului 2026 și are ca scop stabilirea unui sistem mai echitabil, bazat pe realitatea pieței imobiliare. Totuși, cuantumul concret al impozitului va depinde de deciziile fiecărei administrații locale, întrucât acestea vor putea ajusta cota procentuală aplicată. Potrivit premierului, anul 2026 este unul de tranziție , în care autoritățile vor analiza impactul noii metode de calcul și vor lua măsuri în funcție de problemele identificate. Sistemul actual nu mai poate fi menținut, spune Bolojan, întrucât este inechitabil și plin de excepții, unele introduse cu ani în urmă, care au permis multor proprietari să evite plata taxelor locale. Ce factori influențează noul impozit? Ilie Bolojan a subliniat că valoarea impozitului pe proprietate nu poate fi stabilită printr-o formulă unică. Există diferențe majore în funcție de: Rangul localității (municipiu, oraș, comună) Zona în care se află imobilul Tipul de imobil (casă, apartament etc.) Materialele din care este construită locuința Astfel, două imobile cu aceeași valoare de piață pot genera impozite diferite, în funcție de acești parametri. Excepțiile și efectele lor Premierul a atras atenția asupra dezechilibrelor create în timp de numeroase scutiri și reduceri, unele vizând imobile vechi sau din zone istorice . Acolo, impactul recalculării este mai mare, pentru că eliminarea facilităților fiscale s-a suprapus cu majorări locale ale impozitului. De asemenea, în unele localități, primăriile au aplicat taxe mai mari pe mașini decât limitele stabilite de Guvern, în speranța unor venituri suplimentare. Problema este că, deși legea permite majorarea acestor taxe, nu permite și revenirea la nivelul minim , fapt ce a generat nemulțumiri în rândul cetățenilor. Context european și probleme locale Bolojan a comparat situația din România cu alte țări europene, unde taxele locale acoperă de regulă toate cheltuielile primăriilor. În România, însă, acestea acoperă doar 25% din cheltuielile cu personalul. În legătură cu protestele din județele Harghita și Covasna, premierul consideră că acestea ar putea avea legături nu doar cu taxele, ci și cu probleme sociale sau chiar mize politice . Creșterile de impozite nu sunt niciodată populare, recunoaște Bolojan, însă subliniază că uneori sunt folosite în mod politic . Ce am aflat.. Deși recalcularea impozitului pe proprietate, în funcție de valoarea de piață, pare o măsură logică în direcția modernizării sistemului fiscal local, aplicarea sa necesită transparență, prudență și o analiză detaliată la nivel local . Guvernul nu impune majorări, ci oferă o metodologie, lăsând autorităților locale libertatea de a decide – ceea ce poate duce la diferențe importante între localități. [...]
ANAF spune că o firmă din Giurgiu a evitat plata TVA și a impozitului pe profit de 12,47 milioane lei , potrivit HotNews.ro , după verificări ale inspectorilor Antifraudă la un operator economic din domeniul extracției și comercializării agregatelor minerale. „A constatat că acesta se sustrăgea de la plata impozitului pe profit și TVA în valoare totală de 12.466.395 de lei.” Controlul a vizat activitatea societății din ultimii trei ani și a urmărit, în esență, două mecanisme de evitare a obligațiilor fiscale: nedeclararea veniturilor din vânzări (cu efect direct asupra TVA colectate și a bazei de calcul a impozitului pe profit) și tranzacții cu active (vânzarea de imobile) fără declararea taxelor aferente. Pentru recuperarea sumelor, ANAF a dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile ale firmei. În perioada august 2022 – mai 2024, inspectorii au constatat că operatorul ar fi exploatat și comercializat 500.692 metri cubi de agregate minerale (echivalentul a 811.121 tone) fără a le înregistra în contabilitate. Din aceste vânzări ar fi rezultat venituri totale de 32.406.372 lei nedeclarate, iar prejudiciul estimat pentru buget este de 11.342.231 lei, din care 6,15 milioane lei TVA de plată și 5,18 milioane lei impozit pe profit. Pe lângă fluxul principal de vânzări neînregistrate, ANAF indică și o situație separată în aprilie 2025, când aceeași societate ar fi vândut două imobile din patrimoniu fără să declare și să achite impozitul pe profit și TVA aferente, în sumă totală de 1.124.164 lei (670.741 lei impozit pe profit și 453.423 lei TVA). Constatările-cheie ale ANAF, relevante pentru evitarea plății TVA și a impozitului pe profit, sunt: vânzarea de agregate minerale fără înregistrare în evidența contabilă, ceea ce a dus la nedeclararea veniturilor și a TVA; neplata TVA și a impozitului pe profit aferente veniturilor obținute din comercializarea agregatelor; vânzarea a două imobile fără declararea și achitarea TVA și a impozitului pe profit aferente tranzacției; instituirea de măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului fiscal. Separat de componenta fiscală (TVA și impozit pe profit), ANAF mai arată că firma ar fi exploatat agregate minerale fără permis valabil, expirat din 17.06.2023, motiv pentru care au fost inițiate demersuri pentru recuperarea redevențelor datorate. Redevența aferentă cantității exploatate (500.692 metri cubi) este estimată la 1.401.938 lei, iar autoritatea fiscală precizează că a luat măsuri pentru recuperarea acesteia, în paralel cu recuperarea prejudiciului fiscal. [...]
Ratele dobânzilor interbancare ROBOR și ROBID se mențin la niveluri ridicate, dar stabile , semnalând o piață monetară echilibrată la început de februarie 2026, potrivit BNR . ROBOR la 3 luni, indice de referință pentru creditele în lei, rămâne la 5,85%, iar cel la 6 luni la 5,92%. Pe partea de depozite atrase, ROBID variază de la 5,35% (overnight) la 5,74% (12 luni). De asemenea, IRCC aferent trimestrului III din 2025 este stabilit la 5,68%, în linie cu nivelul ROBOR, ceea ce înseamnă că și creditele calculate cu acest indicator continuă să aibă costuri ridicate. BNR a decis în ședința de politică monetară din 19 ianuarie 2026 să păstreze dobânda de referință la 6,50%, menținând totodată facilitatea de creditare la 7,50% și pe cea de depozit la 5,50%. Strategia actuală rămâne prudentă, într-un context în care inflația nu a fost complet domolită, iar reducerea dobânzilor nu pare iminentă. Evoluția lichidității și a operațiunilor interbancare Lichiditatea din piață rămâne într-un interval considerat normal. Pe 6 februarie, volumul mediu zilnic al depozitelor interbancare a fost de 2,29 miliarde lei, cu o dobândă medie de 5,68%. Totuși, volumul efectiv tranzacționat a fost modest – doar 266 milioane lei, la o rată medie de 5,53%. În luna ianuarie, valorile au fost ușor mai mari, cu o medie zilnică a depozitelor de 2,47 miliarde lei. Pe piața valutară interbancară, în ianuarie 2026, volumul mediu zilnic a atins 3,44 miliarde euro, în creștere față de decembrie 2025. Cu toate acestea, tranzacțiile efective între bănci s-au limitat la 238 milioane euro, un nivel constant, dar moderat. Titlurile de stat rămân atractive pentru investitori În 9 februarie, Ministerul Finanțelor a organizat două licitații pe piața primară: Titluri scadente în aprilie 2027 : randament mediu de 5,92%, cu un cupon anual de 7,40%. Titluri scadente în februarie 2032 : randament mediu de 6,40%, cu un cupon de 6,70%. Aceste valori confirmă interesul investitorilor pentru instrumentele în lei, în ciuda faptului că randamentele reale (ajustate la inflație) rămân negative. O licitație de preschimbare desfășurată la 30 ianuarie 2026 a generat o sumă totală de peste 600 milioane lei. Obligațiunile cu scadență în iulie 2030 au fost adjudecate la un randament mediu de 6,22%, cu un preț mediu de 102,35%. Pentru celelalte scadențe (iunie și iulie 2026), BNR nu a publicat date privind randamentele. Rate de referință și piața secundară Ratele de referință pentru titlurile de stat, calculate de Thomson-Reuters la ora 12:00, sunt: Maturitate BID (%) ASK (%) 6 luni 5,89 5,58 12 luni 6,03 5,72 3 ani 6,13 5,91 5 ani 6,27 6,06 10 ani 6,60 6,38 În piața secundară, tranzacțiile în lei s-au intensificat. Doar în ziua de 6 februarie s-au realizat 268 tranzacții în valoare de 4,29 miliarde lei , în timp ce tranzacțiile în euro au fost aproape inexistente, semn al concentrării pe instrumente în moneda națională. În ansamblu, piața financiară românească traversează o perioadă de stabilitate aparentă , cu dobânzi ridicate, dar constante, și cu interes susținut din partea investitorilor pentru titlurile de stat. BNR nu dă semne de relaxare a politicii monetare, iar costurile de finanțare pentru populație și stat rămân considerabile, în condițiile în care inflația continuă să exercite presiuni asupra economiei. [...]
Bulgaria a încheiat prima lună cu dublă circulație leva-euro, retrăgând 75% din leva din economie , potrivit Economedia . La finalul lunii ianuarie 2026, economia bulgară a intrat în februarie cu peste 6,1 miliarde de euro în circulație, iar suma este așteptată să crească la 9-10 miliarde de euro până la sfârșitul primei luni de plăți exclusiv în euro. Leva rămasă în circulație va continua să se reducă, dar nu va dispărea complet. Se estimează că aproximativ 2-3 miliarde de leva vor rămâne neschimbate pentru o perioadă mai lungă, incluzând o cantitate semnificativă de monede. Experiența Croației, unde bancnote și monede în valoare de miliarde de kuna au rămas în circulație ani de zile după adoptarea euro, sugerează că un fenomen similar ar putea avea loc și în Bulgaria. În ceea ce privește evoluția prețurilor, Institutul Național de Statistică din Bulgaria a raportat o inflație lunară de 0,7% în ianuarie 2026. Aceasta este mai mică decât inflația de 2% din ianuarie 2025, care a fost influențată de majorările TVA și de prețurile stabilite administrativ. Inflația anuală a încetinit la 3,6%, comparativ cu peste 5% la sfârșitul anului 2025. „Problema mai mare este presiunea asupra prețurilor, care vine prin extinderea bugetului, creșterea serioasă a salariilor și recorduri în ceea ce privește creditarea. Acestea sunt procesele pe care trebuie să le monitorizăm cu o atenție sporită.” Politica fiscală a Bulgariei este sub presiune, în ciuda menținerii deficitului bugetar în jurul a 3%. Există însă probleme cu veniturile din TVA, care nu au fost colectate conform așteptărilor. Proiectele de buget pentru 2026 includ prognoze optimiste privind veniturile din TVA, dar este necesară implementarea unor măsuri structurale pentru controlul deficitului. Parlamentul bulgar va trebui să abordeze problemele bugetare, având în vedere că actualul buget prelungit oferă un cadru temporar de stabilitate. Alegerile programate pentru aprilie 2026 ar putea influența deciziile privind bugetul, iar un nou vot ar putea fi necesar până la sfârșitul lunii martie. Este esențial ca acest proces să fie simplificat, fără a introduce cheltuieli suplimentare care ar putea împovăra contribuabilii pe termen lung. [...]
Ministrul Finanțelor vizează scăderea costurilor de împrumut sub 6% până la finalul lui 2026 , în condițiile în care reducerea deficitului bugetar este prezentată drept un obiectiv comun, potrivit Economedia , care citează Bloomberg. Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare a spus că recâștigarea încrederii investitorilor prin reducerea deficitului bugetar excesiv ar trebui să devină un „proiect național”, pe fondul eforturilor guvernului de a prelua controlul asupra politicii fiscale. Ținta declarată este coborârea randamentelor datoriei României sub 6% pentru toate scadențele până la sfârșitul anului, randamentele fiind un indicator al percepției pieței asupra riscului și stabilității fiscale. „Indiferent de tipul de guvern, de orientarea partidelor și a coalițiilor, problema datoriei publice rămâne – și multe lucruri se schimbă pentru că trebuie să abordăm această problemă, nu numai deficitul, ci și datoria, împreună”, a spus Nazare. În centrul mesajului ministrului este ideea că reducerea deficitului nu mai poate fi tratată ca o temă tehnică, rezervată Ministerului Finanțelor, ci ca un proiect național cu efecte directe asupra costului banilor pentru stat și, implicit, asupra economiei. Un deficit mai mic înseamnă nevoi de finanțare mai reduse și, în general, o presiune mai mică pe dobânzile la care se împrumută statul, ceea ce poate elibera spațiu bugetar pentru alte cheltuieli și poate stabiliza traiectoria datoriei publice. Pentru 2026, Nazare a indicat că executivul condus de premierul Ilie Bolojan trebuie să rămână concentrat pe reducerea deficitului la 6,2% din producția economică, după ce, potrivit declarațiilor sale, anul 2025 a adus „câștiguri mai bune decât se aștepta” în reducerea deficitului. În același timp, ministrul și-a exprimat încrederea că agențiile de rating vor confirma calificativul de investiții al României și ar putea îmbunătăți perspectiva negativă. Evaluarea imediată vine din partea Fitch Ratings, care urma să revizuiască ratingul României vineri; în prezent, ratingul este cu un nivel peste categoria „junk” (nerecomandată investițiilor instituționale), cu perspectivă negativă. În acest context, consolidarea fiscală devine nu doar o țintă internă, ci și un semnal extern către piețe și agențiile de rating, într-un moment în care au existat speculații privind riscul unei retrogradări. Din informațiile prezentate, „proiectul național” de reducere a deficitului se sprijină pe câteva repere concrete menționate de ministru și de contextul descris: reducerea randamentelor datoriei României sub 6% pentru toate scadențele până la finalul anului; menținerea țintei de deficit de 6,2% din producția economică în 2026; evitarea unei retrogradări a ratingului și, eventual, îmbunătățirea perspectivei; stabilizarea datoriei publice, care a depășit 60% din PIB, aspect considerat esențial pentru rating; ieșirea din procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. Pe plan intern, miza este complicată de tensiunile din coaliția de guvernare, descrisă ca fragmentată și formată din patru partide, cu dispute inclusiv pe tema reducerilor din administrația publică. Guvernul nu aprobase încă bugetul pentru 2026, iar Nazare a declarat că își propune să obțină aprobarea până la sfârșitul lunii, în timp ce premierul a avertizat partenerii să nu blocheze măsurile. În planul piețelor, investitorii „au recunoscut progresele” din ultimul an, iar randamentele obligațiunilor pe 10 ani denominate în lei au scăzut cu peste 100 de puncte de bază, însă persistă îngrijorări privind capacitatea României de a menține ritmul de consolidare. În această logică, reducerea deficitului bugetar ca proiect național devine, în practică, un test de coerență: dacă măsurile sunt susținute politic și bugetul este adoptat rapid, statul poate consolida credibilitatea fiscală și poate reduce costurile de finanțare; dacă apar blocaje, presiunea se poate întoarce în dobânzi și în evaluările de rating. [...]
Veniturile reale ale gospodăriilor pe cap de locuitor în UE au crescut cu circa 7% față de perioada pre-pandemie , potrivit Euronews , însă diferențele între țări sunt mari, iar România se află printre economiile cu cele mai puternice avansuri atât după pandemie, cât și pe ultimul deceniu. Datele citate, pe baza statisticilor Eurostat, arată că între 2014 și 2024 veniturile reale ale gospodăriilor pe cap de locuitor au urcat cu 17% la nivelul UE. Evoluția a fost însă întreruptă în 2020, când creșterea „a stagnat în mare parte” pe fondul pandemiei COVID-19, iar în unele state s-au consemnat chiar scăderi. Ulterior, trendul s-a reluat treptat, rezultând o creștere de aproximativ 7% între 2019 și 2024. „Venitul gospodăriei pe persoană este calculat prin împărțirea venitului disponibil brut ajustat al unei gospodării la populația totală.” În metodologia prezentată, „venitul disponibil brut ajustat” indică banii pe care gospodăriile îi au la dispoziție pentru consum sau economisire, după deducerea impozitelor pe venit și a contribuțiilor la pensii. În plus, include valoarea unor servicii primite gratuit de la stat și organizații non-profit, precum educația și sănătatea. Termenul „real” înseamnă că valorile sunt ajustate cu inflația, folosind un deflator al cheltuielilor efective de consum final ale gospodăriilor. În intervalul 2019–2024, cele mai mari creșteri ale veniturilor reale pe persoană au fost raportate în special în Europa Centrală și de Est, în timp ce țările nordice au avut avansuri reduse. Conform articolului, Croația a înregistrat cea mai puternică majorare (26%), urmată de Malta (24%), Ungaria (20%), România (19%) și Polonia (16%), toate peste pragul de 15%. Euronews notează că, în afara Maltei, aceste state nu sunt în zona euro, iar dinamica reflectă și evoluțiile monedelor naționale (o situație care „nu este cazul” pentru Suedia și Danemarca). La polul opus, cele trei țări nordice menționate sunt la finalul clasamentului pe 2019–2024: Suedia (1%), Finlanda (2%) și Danemarca (3%). Articolul invocă o explicație din OCDE, potrivit căreia, la vârful crizei COVID-19, ratele șomajului au crescut mai mult în țările nordice decât în multe alte economii europene. Și marile economii ale UE („Big Four”) au rămas sub media UE: Franța și Spania au avut câte 6%, iar Italia și Germania câte 4%. Pe ultimii 10 ani (2014–2024), diferențele sunt și mai pronunțate, iar România apare cu cea mai mare creștere dintre țările analizate, de 76%. În grupul statelor cu avansuri ridicate intră și Turcia (68%), Ungaria (55%), Malta (55%), Croația (51%), Bulgaria (45%) și Polonia (42%). Euronews consemnează și o observație Eurostat: creșterea reală a PIB-ului în zona euro a fost mai slabă decât în UE în ultimele două decenii. În același interval de 10 ani, Suedia a avut cea mai mică creștere, iar Finlanda (10%) și Danemarca (14%) au rămas sub media UE de 17%. Pentru nivelurile efective ale veniturilor (nu doar ritmul de creștere), comparația se face în standardul puterii de cumpărare (PPS), un indicator care, „în teorie”, cumpără aceeași cantitate de bunuri și servicii în fiecare țară. În 2024, Luxemburg conduce clasamentul cu 41.552 PPS pe persoană, urmat de Germania (37.098), Austria (34.443), Țările de Jos (34.406) și Elveția (33.971). La coada clasamentului, Bulgaria are 7.802 PPS (pe baza datelor din 2022), iar România este menționată într-un grup de țări care „în mare parte” se situează între 20.000 și 25.000 PPS, alături de Grecia, Turcia, Slovacia și Ungaria. Principalele repere din datele prezentate în articol: Creștere UE 2014–2024: +17% (venituri reale ale gospodăriilor pe cap de locuitor) Creștere UE 2019–2024: aproximativ +7% față de nivelurile pre-pandemie Cele mai mari creșteri 2019–2024: Croația (+26%), Malta (+24%), Ungaria (+20%), România (+19%), Polonia (+16%) Cea mai mare creștere 2014–2024: România (+76%) Venituri cele mai ridicate în PPS (2024): Luxemburg (41.552 PPS), urmat de Germania, Austria, Țările de Jos și Elveția Venituri cele mai scăzute în PPS: Bulgaria (7.802 PPS, date 2022) În termeni de poziționare, articolul mai arată că România a urcat în clasamentul PPS de pe locul 29 (2014) pe 24 (2024), în timp ce Suedia și Grecia au pierdut teren în perioada analizată, iar Țările de Jos au avansat de pe locul 7 pe 4. [...]
Potrivit StartupCafe.ro , ANAF va viza în 2026 industriile cu risc fiscal ridicat, începând cu sectorul firmelor de pază, unde s-au identificat mari neconcordanțe între numărul de salariați și orele facturate . Președintele instituției, Adrian Nicușor Nica , a explicat că aceste controale vor fi desfășurate în colaborare cu Inspecția Muncii, având în vedere frecvența muncii la negru și practicile fiscale evazive din acest domeniu. Exemplul oferit – firme cu doar doi angajați în Registrul general de evidență a salariaților (actualul Reges), dar care facturează aproape 5.000 de ore de muncă – indică probleme grave de raportare și angajare fictivă. În cadrul conferinței Tax EU la care a participat și StartupCafe.ro, șeful ANAF a declarat că își dorește mai multă transparență în procesele de control fiscal. Printre măsurile anunțate se află publicarea planurilor de control și a rezultatelor acestora, pentru a evita situațiile în care controalele par a fi realizate „pe ascuns”, fără avertisment, în defavoarea contribuabililor corecți. Această schimbare de atitudine ar însemna și o relație mai deschisă între contribuabil și autoritate , pe baza unor reguli clare și aplicate echitabil. Totodată, Nica a atras atenția asupra modului în care inspectorii fiscali tratează discuțiile finale cu contribuabilii. În ciuda documentației extinse oferite de firme – în unele cazuri sute de documente – inspectorii păstrează adesea aceeași opinie, fără o analiză reală sau o deschidere la dialog. „Parcă se copiază unii de la alții: nu se schimbă nimic, ne păstrăm opinia”, a spus Nica, subliniind că această practică trebuie schimbată. Începând din 2026, directorii de control vor fi evaluați și în funcție de implicarea lor în discuțiile finale, pentru a se asigura că punctul de vedere al contribuabilului este cu adevărat ascultat și luat în calcul. Un alt aspect relevant semnalat de președintele ANAF este absența specialiștilor în multe dintre interacțiunile dintre antreprenori și Fisc. Mulți dintre cei care vin în audiențe vin singuri, fără sprijinul unui jurist, economist sau consultant fiscal, ceea ce poate duce la interpretări greșite ale legislației. Nica încurajează implicarea profesioniștilor în aceste demersuri, atât pentru clarificarea situațiilor fiscale, cât și pentru o comunicare mai eficientă cu ANAF . În ansamblu, mesajul transmis este unul de reformare a relației Fisc-contribuabil, cu accent pe corectitudine, transparență și dialog real . Însă, pentru a produce efecte, aceste intenții trebuie susținute de o schimbare de comportament în rândul inspectorilor fiscali și de un sistem de control cu adevărat funcțional și imparțial. [...]