Știri
Știri din categoria Inflație
Războiul din Iran reaprinde riscul de scumpiri în zona euro, iar BCE evită să promită o traiectorie a dobânzilor, pe fondul unui șoc energetic care deja a împins inflația anuală la 2,6% în martie, de la 1,9% în februarie, potrivit Știrile Pro TV.
Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a avertizat într-o conferință organizată de Fondul Monetar Internațional că războiul din Orientul Mijlociu „a făcut mult mai nesigure perspectivele” și a creat „riscuri ridicate la adresa inflației”, dar și riscuri negative pentru evoluția economiei.
Lagarde a indicat că efectul pe termen scurt asupra inflației este „semnificativ”, în principal prin creșterea prețurilor la energie. Pentru termenul mediu, impactul depinde de durata și intensitatea crizei, ceea ce complică anticiparea evoluției prețurilor și, implicit, deciziile de politică monetară.
În evaluările sale, BCE urmărește dacă șocul energetic se propagă în inflația de ansamblu, inclusiv prin salarii și prin așteptările inflaționiste (adică percepțiile firmelor și populației despre scumpirile viitoare, care pot influența prețurile și negocierile salariale).
Declarațiile vin înaintea ședinței de politică monetară a BCE programată pentru 30 aprilie. Șefa BCE a spus că instituția este pregătită să intervină dacă situația o va impune, însă nu se angajează dinainte la o anumită traiectorie a dobânzilor.
„Dacă ne așteptăm ca rata inflației să devieze semnificativ și persistent de țintă, răspunsul trebuie să fie corespunzător de puternic sau persistent. Altfel, riscul de-ancorării așteptărilor inflaționiste va deveni acut.”
În luna precedentă, BCE a menținut dobânzile nemodificate, dar a transmis că monitorizează atent riscurile generate de creșterea prețului petrolului și de evoluțiile economice, fiind pregătită să acționeze dacă va fi necesar.
Datele Eurostat citate în material arată că inflația anuală în zona euro a urcat la 2,6% în martie, iar ținta BCE pe termen mediu rămâne 2%. În acest context, analiștii estimează că banca centrală ar putea majora dobânda de două ori în acest an, pe fondul așteptărilor că inflația va rămâne peste țintă și în perioada următoare.
BCE indică, în scenariul de bază, o inflație de 2,6% în acest an, după aproximativ 2% anul trecut. În scenariul nefavorabil, inflația ar putea depăși 4% în a doua jumătate a anului 2026, iar în scenariul sever ar putea trece de 6% la începutul anului viitor, fără o revenire rapidă la țintă.
Recomandate
Un nou șoc energetic riscă să țină inflația ridicată în Europa , chiar și în scenariul în care conflictul din Orientul Mijlociu s-ar încheia rapid, avertizează economistul-șef al Băncii Centrale Europene (BCE), Philip Lane , potrivit Wall-Street . Mesajul este relevant pentru companii și consumatori deoarece indică presiuni prelungite pe costuri, dincolo de scumpirea inițială a energiei. De ce ar putea persista scumpirile, chiar dacă petrolul se corectează Lane spune că, deși istoric prețul petrolului a revenit după episoade de creșteri bruște, de data aceasta costurile cu energia ar putea rămâne ridicate mai mult timp. Motivele invocate țin de refacerea stocurilor și de eforturile țărilor de a-și diversifica „mixul energetic” (combinația de surse de energie folosite). În acest context, oficialul BCE atrage atenția asupra „efectelor de a doua rundă” – adică scumpiri care se propagă din energie către alte bunuri și servicii și care pot rămâne în economie chiar dacă șocul inițial începe să se atenueze. „Chiar dacă șocul energetic inițial începe să se inverseze, efectele de a doua rundă vor persista pentru o vreme.” Implicații pentru dobânzile din zona euro: piețele văd mai multe majorări decât economiștii După creșterea prețurilor pe fondul șocului energetic, piețele financiare pariază pe două majorări ale dobânzilor din partea BCE și estimează la aproximativ 50% șansele unei a treia majorări în următorul an, notează materialul, citând Reuters. În paralel, un sondaj Reuters indică o poziție mai prudentă în rândul economiștilor: aceștia anticipează două majorări, urmate de o reducere a dobânzilor la mijlocul anului 2027. Lecția BCE: recunoașterea șocului, fără reacții exagerate Lane a mai spus că șocurile energetice pot declanșa mecanisme „neliniare” care amplifică scumpirile, dar a subliniat că situația nu este identică cu cea de acum patru ani, când întreruperile de aprovizionare asociate războiului din Ucraina și cererea puternică de după redeschiderea post-Covid au împins inflația în sus. În viziunea sa, băncile centrale trebuie să recunoască șocurile substanțiale și potențialul lor impact asupra inflației, însă să evite reacțiile disproporționate în politica monetară. Un punct cheie rămâne ancorarea așteptărilor: BCE vrea să prevină formarea unei convingeri persistente că inflația va rămâne „prea mare pentru prea mult timp”, ceea ce ar putea influența deciziile de preț și salarii în economie. [...]
BCE avertizează că șocul energetic din războiul din Iran poate împinge inflația în sus și poate frâna creșterea în UE , potrivit Agerpres , care citează raportul de stabilitate financiară publicat miercuri de Banca Centrală Europeană. În evaluarea BCE, majorarea prețurilor la energie afectează atât companiile, cât și creditorii din Uniunea Europeană, punând presiune pe costuri și, implicit, pe dinamica inflației, în timp ce creșterea economică este perturbată. Vicepreședintele BCE, Luis de Guindos , a indicat că actualul șoc de aprovizionare cu energie riscă să ducă la o inflație și mai ridicată și la o creștere economică mai slabă. În același timp, el a avertizat că tensiunile pot alimenta volatilitatea piețelor și pot afecta capacitatea de plată a datoriilor, în contextul unor costuri de finanțare mai mari și al unei economii cu ritm de creștere atenuat. De ce contează pentru inflație și finanțare Raportul BCE leagă direct șocul energetic de riscuri macrofinanciare: scumpirea energiei poate prelungi presiunile inflaționiste, iar combinația dintre inflație, creștere mai slabă și finanțare mai scumpă poate pune presiune pe debitori și pe stabilitatea piețelor. Riscuri suplimentare: incertitudine geoeconomică și creditori nebancari BCE mai arată că „stresul acut geoeconomic” este amplificat de incertitudinile legate de comerțul global și cooperarea internațională și atrage atenția asupra creșterii riscurilor de securitate cibernetică și a amenințărilor hibride la adresa infrastructurii critice. Separat, instituția spune că monitorizează atent practicile de creditare ale creditorilor nebancari, descrise ca fiind adesea „opace”. Deși în zona euro nu sunt semnalate „temeri sistemice”, BCE avertizează că piețele private opace și interconectate necesită supraveghere, inclusiv din cauza riscurilor de contagiune, în special din SUA, și a posibilității unor vânzări forțate de active care ar putea amplifica turbulențele de pe piață. [...]
România rămâne outlierul inflației în UE, cu implicații directe pentru costurile firmelor și puterea de cumpărare , în condițiile în care rata anuală a inflației la nivelul Uniunii a coborât la 2,9% în iunie, dar România a avut din nou cea mai ridicată valoare, de 9,2%, potrivit datelor Eurostat citate de Agerpres . În iunie, cele mai mici rate anuale ale inflației din UE au fost în Suedia (1%), Cehia (1,1%) și Danemarca (1,8%). La polul opus, după România (9,2%), au urmat Lituania (5,4%) și Bulgaria. Față de mai 2026, inflația anuală a scăzut în 22 de state membre (inclusiv în România, de la 9,7% la 9,2%), a rămas stabilă în trei țări și a crescut în două state membre. Diferența față de zona euro și structura presiunilor pe prețuri În zona euro, rata anuală a inflației a scăzut la 2,8% în iunie, de la 3,2% în mai. Contribuțiile principale la inflația anuală din zona euro au venit din: servicii (1,51 puncte procentuale); energie (0,77 puncte procentuale); alimente, alcool și țigări (0,29 puncte procentuale). Ce arată datele INS pentru România: servicii și bunuri nealimentare, în prim-plan Pentru România, Agerpres amintește că datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS) indicau o scădere a inflației anuale de la 10,9% în mai la 10,4% în iunie (10,42% față de luna similară a anului precedent, conform analizei INS). INS arată că cele mai mari creșteri de prețuri au fost la: servicii: 13,67%; mărfuri nealimentare: 12,29%; mărfuri alimentare: 5,75%. La alimente, INS menționează scumpiri importante la cafea (19,9%), ouă (13,66%) și lapte de vacă (12,13%), iar pentru grupa „zahăr, produse zaharoase și miere de albine” o creștere de 9,44%. Prognoza BNR și condițiile de risc Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, la 5,5%, de la 3,9% anterior, și anticipează 2,9% la sfârșitul lui 2027. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , a spus că proiecțiile depind de ipoteze legate de implicațiile conflictului din Orientul Mijlociu și de revenirea la „un minimum de stabilitate politică și guvernamentală”, inclusiv existența unui Guvern. „S-ar putea să nu mai fim în toamnă campioni la inflație. Ne dorim acest lucru, dar nu depinde numai de noi”, a transmis guvernatorul BNR. [...]
Scumpirea accelerată a carburanților împinge inflația anuală a Rusiei peste 6% , pe fondul unor probleme de aprovizionare și al discuțiilor din guvern despre măsuri de sprijin pentru piața de combustibili, potrivit Meduza , care citează date Rosstat . În iunie 2026, prețurile de consum la benzină în Rusia au crescut cu 6,88% față de luna precedentă. Comparativ cu iunie 2025, benzina este mai scumpă cu 19,90%. Pe segmente, Rosstat indică scumpiri lunare de 7,3% pentru AI-92, 6,7% pentru AI-95 și 3,1% pentru AI-98. Motorina s-a scumpit în iunie cu 7,1%. Pe partea de inflație, Rosstat arată că rata anuală a urcat la 6,02% în iunie, de la 5,31% în mai. În iunie, prețurile de consum au crescut cu 0,87%, iar de la începutul anului cu 4,19%. RBC notează că depășirea pragului de 6% este o premieră din ianuarie 2026, când inflația anuală era 6,58%. Guvernul discută un nou pachet pentru piața de combustibili RBC mai relatează că guvernul și instituțiile de profil discută un nou set de măsuri pentru susținerea pieței, între care: analizarea formării prețurilor pentru combustibilul din Belarus pe Bursa din Sankt Petersburg; rezolvarea problemei închiderii „nejustificate” a stațiilor de alimentare pe timpul nopții; extinderea mecanismului de „dempfer” pentru import (un instrument de compensare a diferențelor de preț) și la motorină; dezvoltarea unui mecanism de operațiuni de tip swap pe bursă pentru produse petroliere, pentru optimizarea logisticii livrărilor. Producția de benzină, sub presiune; autoritățile admit probleme în teren Reuters estimează că producția de benzină din Rusia, după atacuri cu drone ucrainene asupra rafinăriilor, a coborât la 65% din consumul sezonier mediu. Pe 10 iulie, vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut existența unui deficit, care duce la cozi și la funcționarea „instabilă” a unor benzinării. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a susținut că loviturile asupra rafinăriilor urmăresc să creeze o „atmosferă nervoasă” în țară. [...]
Banca centrală a Coreei avertizează că bonusurile uriașe din industria de cipuri pot alimenta inflația , după ce a inclus plățile de performanță acordate de Samsung Electronics și SK Hynix între factorii de risc pentru stabilitatea prețurilor, potrivit IT Home . În raportul privind stabilitatea prețurilor publicat la 17 iunie, banca centrală arată că bonusurile de ordinul „sutelor de mii de dolari” pe angajat pot împinge în sus nivelul general al salariilor din economie. Instituția a constatat că, în primul trimestru, bonusurile speciale din sectorul IT au crescut cu 60,6% față de anul anterior, în timp ce salariile din alte industrii au avansat cu doar 2,1%, diferență care a adus cele două companii în zona de interes pentru politica monetară. De ce contează pentru inflație și dobânzi Banca centrală a menținut în mai rata de politică monetară la 2,50% și estimează o inflație anuală de 2,7%, peste ținta de 2%. Guvernatorul Shin Hyun-song a spus că prețurile de consum vor continua să crească, iar inflația din a doua jumătate a anului ar putea ajunge aproape de 3%. În analiza sa, banca centrală a simulat mecanismul de transmitere al bonusurilor concentrate: dacă ponderea firmelor care plătesc bonusuri mari către top 10% dintre angajați crește cu o treaptă, după aproximativ cinci luni indicele prețurilor de consum ar urca cu 0,05 puncte procentuale. Instituția subliniază că acest efect întârziat este diferit de cel al creșterilor salariale generalizate. Cum se ajunge la bonusuri atât de mari Conform informațiilor citate, SK Hynix a convenit din septembrie anul trecut să aloce 10% din profitul operațional pentru bonusurile angajaților. Samsung, după ce sindicatul a amenințat în mai cu o grevă de 18 zile, a promis 10,5% din profitul operațional al diviziei de semiconductori pentru bonusuri. Pe baza acestor formule, publicația notează estimări care duc bonusurile individuale la sute de milioane de woni și menționează că, în anumite scenarii, veniturile din bonusuri ale angajaților SK Hynix de anul viitor ar putea ajunge aproape de 900.000 de dolari (aprox. 4,1 milioane lei, la un curs orientativ). Efecte în economie: consum și presiune pe salarii Banca centrală indică deja efecte de propagare: organizațiile sindicale folosesc aceste bonusuri ca argument în negocierile pentru salariul minim de anul viitor, iar în provincia Gyeonggi (unde sunt amplasate fabricile celor două companii) creșterea consumului pe carduri ar fi peste media națională, cu avans puternic la vânzările de bunuri de lux. Contextul este „super-ciclul” de cerere pentru cipuri de memorie, alimentat de investițiile în inteligență artificială: cererea de memorie cu lățime mare de bandă (HBM), utilizată în acceleratoare pentru AI, a dus la profituri operaționale record, iar mecanismele de bonusare legate de profit transformă aceste câștiguri în venituri cash mari pentru angajații din diviziile de cipuri. În paralel, un oficial de rang înalt, Kim Yong-beom, a lansat recent pe Facebook ideea unui „dividend pentru toți”, însă guvernul a transmis ulterior că nu există planuri pentru o astfel de politică. [...]
Banca centrală din Coreea de Sud avertizează că bonusurile record din industria cipurilor pot alimenta inflația , într-un moment în care scumpirile sunt deja peste ținta oficială, potrivit HotNews . Îngrijorarea autorităților monetare este că plățile excepționale către angajați pot împinge în sus atât cererea de consum, cât și costurile, dacă presiunea pentru creșteri salariale se extinde și în alte sectoare. Într-un raport publicat pe 17 iunie, banca centrală arată că inflația din acest an a fost alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie, pe fondul conflictului dintre Iran și Israel. În același timp, instituția avertizează că presiunile inflaționiste ar putea continua pe măsură ce veniturile populației cresc, iar majorările salariale se propagă în economie. Bonusuri excepționale în companii-cheie din tehnologie Banca centrală indică explicit bonusurile foarte mari plătite în companii precum SK Hynix și Samsung Electronics . Conform informațiilor din presa sud-coreeană citate în articol, SK Hynix a convenit ca 10% din profitul operațional să fie distribuit angajaților sub formă de bonusuri, iar la Samsung lucrătorii din divizia de cipuri ar urma să primească bonusuri speciale echivalente cu 10,5% din profitul operațional al diviziei. Estimările citate de Reuters indică niveluri care depășesc standardele obișnuite ale pieței muncii: un angajat din sectorul memoriilor electronice, cu un salariu anual de bază de aproximativ 80 de milioane de woni (52.400 de dolari), ar putea încasa bonusuri totale de aproximativ 626 de milioane de woni (410.000 de dolari). În cazul SK Hynix, bonusurile ar putea depăși 700 de milioane de woni (aprox. 455.000 de dolari), dacă societatea atinge profitul anual estimat de 250 de trilioane de woni. De ce contează pentru inflație: efect de contagiune salarială și cerere mai mare În mod normal, bonusurile nu sunt considerate o sursă majoră de inflație, deoarece nu sunt venituri permanente. Banca centrală avertizează însă că, atunci când ajung la niveluri „excepționale”, pot declanșa un efect de contagiune: alte industrii pot cere majorări similare, ceea ce ar amplifica atât consumul, cât și costurile de producție. Primele semne: boom pe segmentul de lux și efecte pe bursă Articolul notează că retailerii ar beneficia deja de afluxul de bani. Viceguvernatorul băncii centrale, Lee Jiho, spune că vânzările au crescut semnificativ în orașe precum Suwon și în departamentele de produse de lux ale marilor magazine universale, pe fondul cheltuielilor mai mari pentru genți, bijuterii și ceasuri. În provincia Gyeonggi, unde se află principalele fabrici ale Samsung și SK Hynix, cheltuielile cu cardul au crescut mai rapid decât în alte regiuni. Tendința s-a reflectat și pe bursă: acțiunile Lotte Shopping au urcat cu peste 148% de la începutul anului, Hyundai Department Store a avansat cu 120%, iar Shinsegae a crescut cu aproximativ 190%, pe fondul așteptărilor privind continuarea consumului de lux alimentat de bonusurile din sectorul tehnologic. [...]
