Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Știri Economie & Finanțe Publice
Andrei Caramitru despre taxele pe proprietate; problema reală este lipsa de sustenabilitate financiară
Consultantul economic Andrei Caramitru atrage atenția asupra sustenabilității financiare a localităților din România , nu asupra noilor taxe pe proprietate, care au fost introduse ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit Digi24 , Caramitru a subliniat că 70% dintre localitățile din țară nu sunt sustenabile financiar, taxele colectate nefiind suficiente nici măcar pentru a acoperi salariile angajaților locali. În cadrul emisiunii „În Fața Ta”, Caramitru a explicat că măsura de majorare a taxelor pe proprietate era prevăzută de mai mult timp și trebuia implementată, dar problema reală rezidă în structura fiscală a statului. El a comparat două modele fiscale: cel anglo-saxon, cu taxe mari pe proprietate și mici pe muncă, și cel germano-francez, cu taxe mari pe muncă și mici pe proprietate. România nu se încadrează complet în niciunul dintre aceste modele, ceea ce duce la o lipsă de coerență fiscală. Caramitru a mai criticat taxele mari pe muncă, în special pe salariile mici, care sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană, contribuind la emigrarea masivă și la lipsa de activitate economică în zonele mai sărace. De asemenea, el a evidențiat subfinanțarea sistemelor de sănătate și pensii, în ciuda contribuțiilor mari. Consultantul economic a menționat că, la nivel central, 85% din taxe sunt alocate salariilor și pensiilor, lăsând doar 15% pentru alte cheltuieli, ceea ce explică dependența de fondurile europene pentru proiecte de infrastructură. La nivel local, multe localități mici nu reușesc să-și acopere cheltuielile din taxele colectate, depinzând de transferuri de la bugetul central. Caramitru a concluzionat că frustrarea socială este cauzată de incapacitatea sistemului de a se adapta la nevoile reale și de lipsa de acțiune în fața problemelor evidente. El a avertizat că, fără o regândire a sistemului fiscal și administrativ, România riscă să rămână blocată într-o stare de ineficiență și insatisfacție publică. [...]
România începe 2026 fără buget aprobat; negocierile politice au fost amânate pentru săptămâna viitoare
Pentru prima dată în ultimii ani, România a început noul an fără un buget aprobat , informează Euronews.ro . Negocierile politice pentru stabilirea alocărilor bugetare urmează să înceapă abia săptămâna viitoare, în condițiile în care neadoptarea bugetului la timp riscă să blocheze proiecte, investiții și cheltuieli esențiale în primele luni din 2026. Situația este cu atât mai delicată cu cât anul 2026 a debutat într-un climat economic incert, cu presiuni legate de deficitul bugetar, măsuri fiscale noi și un grad crescut de nemulțumire în rândul mediului privat și al administrațiilor locale, care nu cunosc încă ce resurse vor avea la dispoziție. În lipsa unei legi a bugetului, statul funcționează prin prelungirea bugetului anterior, dar această soluție este temporară și afectează capacitatea de planificare. Potrivit procedurii, Guvernul ar fi trebuit să trimită Parlamentului proiectul de buget cel târziu până la finalul anului 2025. Amânarea a fost justificată prin nevoia unor noi calcule în urma modificărilor fiscale și a proiecțiilor economice revizuite. Surse politice vorbesc însă despre tensiuni în coaliția de guvernare în ceea ce privește prioritățile de finanțare pentru 2026. Principalele puncte de fricțiune vizează: Alocările pentru pensii și salarii în sectorul bugetar; Bugetul destinat investițiilor în infrastructură; Sumele alocate autorităților locale; Fondurile pentru sănătate și educație; Contribuția la PNRR și proiectele europene în curs. Lipsa unui buget în vigoare la început de an afectează predictibilitatea economică și poate influența negativ ratingul de țară și încrederea investitorilor. Mai mult, întârzierea pune presiune pe instituțiile care au nevoie de fonduri pentru a derula contracte, licitații sau proiecte multianuale. Este de așteptat ca dezbaterile să fie accelerate în a doua jumătate a lunii ianuarie, pentru ca legea bugetului pe 2026 să poată fi adoptată până cel târziu în luna februarie. [...]
Băsescu: „Taxele au explodat peste tot”; deficitul trebuia corectat prin tăieri, nu prin impozite
Fostul președinte Traian Băsescu susține că majorările de taxe adoptate recent nu erau necesare și că principala soluție pentru reducerea deficitului bugetar era scăderea cheltuielilor publice , în special în zonele care au generat dezechilibrele – salariile, pensiile și sporurile bugetarilor. Într-o declarație citată de Știrile Pro TV , Băsescu afirmă că actuala strategie fiscală a afectat nejustificat populația și mediul privat. Băsescu compară situația actuală cu criza din 2010, menționând că, deși nu i-a făcut plăcere să ia măsuri atunci, a fost vizată „zona care a generat deficitul” , nu întreaga economie. Criticile sale vizează guvernul actual, acuzat că a aplicat o creștere generalizată a fiscalității fără a reduce în paralel cheltuielile publice excesive. „Sunt 17 taxe și accize, accizele au fost mărite, la fel unele taxe. Nu-s multe taxe noi, dar peste tot a crescut fiscalitatea”, a declarat fostul președinte. El a dat ca exemplu impactul asupra pensionarilor cu venituri modeste, care se confruntă cu taxe pe locuințe, autoturisme și dividende crescute, ceea ce afectează direct traiul de zi cu zi. Băsescu subliniază trei idei centrale: Populația și sectorul privat nu sunt responsabili pentru deficit , deci nu ar fi trebuit penalizați; Creșterea cheltuielilor publice este cauza principală a dezechilibrului bugetar, în special prin salarii și sporuri; Tăierile bugetare punctuale ar fi fost mai echitabile decât o fiscalitate generalizată. Fostul șef al statului consideră că fondurile din rezerva bugetară au fost utilizate greșit pentru a susține sporuri și salarii în sectorul public, în scop electoral, și că ajustările necesare ar fi trebuit să fie aplicate exclusiv acolo. „De ce pui toată economia, tot sectorul privat, să fie părtaș la recuperarea unor bani care s-au dat nesăbuit?”, întreabă retoric Băsescu. El atrage atenția că măsurile ar fi putut fi implementate gradual, fără a împinge populația în dificultate, și reiterează că experiența sa din perioada de criză îi oferă o perspectivă validă asupra politicilor fiscale eficiente. [...]
Economia României a crescut peste așteptări în 2025, susținută de agricultură, construcții și comerț INS revizuiește pozitiv datele provizorii pentru trimestrul al treilea
Conform ObservatorNews , economia României a înregistrat o creștere de 1,5% în termeni reali în primele nouă luni ale anului 2025 , peste estimările anterioare ale Institutului Național de Statistică (INS). Deși trimestrul al III-lea a consemnat o contracție ușoară de 0,2% față de trimestrul precedent, datele revizuite indică o accelerare a activității în sectoare esențiale, care au compensat încetinirea generală. În perioada ianuarie-septembrie 2025, PIB-ul României a ajuns la 1.416 miliarde de lei (ajustat sezonier) , în creștere cu 1,5% față de aceeași perioadă din 2024. Față de estimarea provizorie anterioară, INS a revizuit în sus contribuțiile mai multor sectoare, semnalând o reziliență economică mai mare decât se anticipa . Ce sectoare au depășit așteptările: Agricultură , silvicultură și pescuit : contribuție revizuită de la +0,5% la +0,6%, cu o activitate constantă la 109,2% din nivelul anterior; Construcții : contribuție constantă (+0,8%), dar cu o ușoară creștere a volumului activității; Comerț, transport, hoteluri și restaurante : contribuția a crescut de la +0,1% la +0,2%, cu o creștere semnificativă a activității (+0,5 puncte procentuale); Industria : volum al activității în ușoară creștere (+0,1 pp), dar cu o contribuție constantă la PIB (+0,2%). Evoluția cererii interne: Pe partea de utilizare a PIB, cea mai semnificativă îmbunătățire a fost înregistrată de consumul final al populației , care a crescut cu 0,6 puncte procentuale față de estimarea anterioară, ducând contribuția sa de la +0,1% la +0,5%. De asemenea, cheltuielile individuale ale administrației publice au fost majorate, în timp ce formarea brută de capital fix , adică investițiile, a fost revizuită negativ, cu o contribuție redusă de la +2,7% la +1,6%. Un aspect notabil este scăderea abruptă a consumului colectiv al administrațiilor publice , a cărui contribuție la PIB a trecut în negativ (-0,4%), pe fondul reducerii volumului cu 7,1 puncte procentuale. Concluzii În ansamblu, deși economia a dat semne de stagnare în trimestrul al treilea, performanțele unor sectoare cheie și revizuirea în sus a consumului privat indică un grad crescut de adaptabilitate în fața provocărilor macroeconomice . Agricultura și construcțiile continuă să fie motoare importante, în timp ce revenirea consumului sugerează o încredere sporită a populației. Totuși, scăderea investițiilor rămâne un semnal de avertizare privind dinamica economică din 2026. [...]
China cumpără aur pentru a 14-a lună consecutiv, în ciuda prețului record; semnal clar al dedolarizării accelerate și al tensiunilor economice globale
Potrivit Ziare.com , China a continuat să achiziționeze aur pentru a 14-a lună la rând , chiar dacă prețul metalului a atins în decembrie 2025 un nivel record, de peste 4.500 de dolari uncia , cel mai mare din istorie. În decembrie, Banca Populară Chineză a adăugat 30.000 de uncii troy la rezervele sale, ridicând totalul acumulat din noiembrie 2024 la 1,35 milioane de uncii (aproximativ 42 de tone). În ciuda volatilității de la finalul anului trecut, aurul a avut cea mai bună performanță anuală din 1979 , stimulată în special de achizițiile băncilor centrale și de incertitudinile geopolitice și financiare internaționale. Această acumulare continuă de aur are loc pe fondul unui val de retrageri din obligațiunile suverane și monedele majore , pe care unele țări le înlocuiesc cu active percepute drept mai sigure. În plus, măsurile protecționiste impuse de fostul președinte Donald Trump în aprilie 2025 , care au afectat peste 180 de țări, au amplificat presiunea economică globală, determinând state precum China să-și întărească rezervele strategice. În paralel, Rusia a devenit principalul furnizor de aur al Chinei , cu un record de 961 milioane de dolari în noiembrie 2025 și 930 de milioane în octombrie, ceea ce sugerează o axă economică tot mai consolidată între cele două state . Estimările Goldman Sachs indică achiziții mult mai mari decât cele raportate oficial de Beijing, fapt ce alimentează speculațiile privind o strategie de dedolarizare tăcută , prin creșterea rezervelor alternative. La finalul lunii decembrie 2025, rezervele oficiale de aur ale Chinei au ajuns la 74,15 milioane de uncii troy , cu o valoare estimată la 319,45 miliarde de dolari. Conform Consiliului Mondial al Aurului , băncile centrale au menținut un ritm alert de achiziții spre finalul anului trecut, echivalând cu aproape tot ce se acumulase în primele opt luni ale lui 2025. Acest comportament sugerează că aurul rămâne un pilon esențial de stabilitate într-un peisaj financiar dominat de incertitudine. Pe măsură ce 2026 avansează, analiza pieței arată că acest trend nu va încetini , iar politicile fiscale incerte ale marilor economii vor alimenta în continuare cererea de aur, mai ales în contextul instabilității geopolitice și al presiunilor asupra dolarului. China pare decisă să își consolideze poziția globală nu doar prin tehnologie și industrie, ci și printr-o strategie financiară discretă, dar de impact , în care aurul joacă un rol central. [...]
Educația pierde mii de posturi sub guvernarea Bolojan; crește personalul la Președinție și CCR
Guvernul condus de Ilie Bolojan a eliminat în ultimele luni peste 25.000 de posturi ocupate în sistemul public , dintre care aproape 18.000 provin din Educație – sector considerat prioritar în discursul politic. Informațiile sunt publicate de Profit.ro , care analizează datele recente privind personalul bugetar. Potrivit sursei, deși intenția declarată a fost reducerea cheltuielilor administrative, unele instituții au înregistrat chiar creșteri de personal în mandatul Bolojan. Tăieri masive în Educație, creșteri în instituții centrale Cea mai mare lovitură o primește sistemul de învățământ, care pierde 17.920 de posturi ocupate , în condițiile în care este cel mai mare angajator public, cu 366.279 de salariați la finalul lunii noiembrie 2025. O parte semnificativă a acestor posturi eliminate erau ocupate de suplinitori. Alte sectoare afectate: MAI (Poliție și Jandarmerie) : -2.020 posturi Primării (autorități locale) : -1.782 posturi Ministerul Finanțelor, ANAF și Vamă : -433 posturi Pe de altă parte, în plină campanie de austeritate, au crescut posturile în mai multe instituții: Instituție Posturi în plus Ministerul Mediului +78 Curtea de Conturi +76 Curtea Constituțională +20 Ministerul Afacerilor Externe +20 Administrația Prezidențială +12 Secretariatul General al Guvernului +1 Aceste creșteri, aparent contradictorii cu retorica guvernului, sunt explicate parțial prin preluarea unor structuri în subordine , însă lipsa transparenței în justificarea acestor decizii ridică semne de întrebare. Contextul: reducerea aparatului bugetar după depășirea pragului de 1,3 milioane de posturi În octombrie 2025, numărul de posturi ocupate în sectorul public a depășit din nou pragul de 1,3 milioane , un nivel care amintește de perioada 2008-2009, înaintea crizei și a restructurărilor severe impuse de FMI. În noiembrie 2025, s-au înregistrat 1.280.000 de posturi ocupate, minimul din aprilie 2023 încoace. La final de decembrie 2024, numărul era 1.306.893. Evoluția actuală vine pe fondul angajamentului Guvernului Bolojan de a reduce cheltuielile bugetare nu doar prin majorări de taxe, ci și prin diminuarea aparatului administrativ. Măsuri importante adoptate: Înghețarea salariilor bugetarilor pentru 2026 Eliminarea sporului pentru condiții vătămătoare Limitarea angajărilor și a cheltuielilor de funcționare Comparație cu guvernele anterioare: Cine a crescut și cine a redus aparatul bugetar Evoluția numărului de posturi ocupate în ultimele guverne arată o tendință clară de creștere, cu excepția guvernului actual, care a aplicat pentru prima dată reduceri semnificative. Guvern Evoluție posturi ocupate Durată mandat Medie lunară Bolojan (începând iunie 2025) -25.000+ ~6 luni ~-4.000 Ciolacu 2 / Predoiu -1.298 câteva luni - Ciolacu 1 +23.184 19 luni +1.220 Ciucă +24.899 18 luni +1.383 Cîțu +9.186 11 luni +835 Orban I și II +13.835 14 luni +988 Grindeanu, Tudose, Dăncilă +45.423 34 luni +1.336 Aceste date confirmă că, spre deosebire de predecesorii săi, Guvernul Bolojan a optat pentru un ritm accelerat de reduceri într-un interval de timp scurt, cu o medie lunară negativă semnificativă. Concluzie: restructurare dură, dar cu excepții discutabile Deși Guvernul Bolojan a livrat până acum o restructurare fără precedent în ultimul deceniu, concentrarea tăierilor în Educație – un domeniu deja vulnerabil – și excepțiile oferite unor instituții centrale ridică probleme de coerență și prioritizare. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor aduce și rezultatele fiscale scontate sau doar o reașezare dezechilibrată a aparatului public. [...]
ONU: economia lumii va crește mai lent în 2026; tarifele SUA afectează, dar nu blochează schimburile
Creșterea economică mondială va încetini la 2,7% în 2026, față de 2,8% în 2025, arată un nou raport al Organizației Națiunilor Unite , citat de Reuters . Estimarea face parte din analiza anuală World Economic Situation and Prospects , publicată de Departamentul ONU pentru Afaceri Economice și Sociale. Deși sub nivelul mediei pre-pandemice (3,2% între 2010–2019), se preconizează o ușoară revenire în 2027, cu o rată de 2,9%. Această stagnare globală este pusă pe seama noilor tensiuni comerciale provocate de creșterea tarifelor americane în 2025. Cu toate acestea, raportul notează că lipsa unei escaladări majore a acestor tensiuni a limitat efectele negative asupra comerțului internațional , în timp ce sprijinul politicilor macroeconomice și menținerea unor piețe ale muncii stabile au jucat un rol crucial în susținerea activității economice. Evoluții regionale majore în 2026: Statele Unite : creșterea a scăzut la 1,9% în 2025, dar este estimată să urce ușor la 2,0% în 2026 și 2,2% în 2027, susținută de politici fiscale și monetare expansioniste. Inflația va rămâne peste ținta de 2%, dar se așteaptă să scadă treptat, odată cu reducerea efectului tarifelor și stabilizarea costurilor locuințelor. China : după o expansiune de 4,9% în 2025, economia va crește cu 4,6% în 2026 și 4,5% în 2027. O scurtă „încetare a focului” în disputele comerciale cu SUA, care a inclus reduceri tarifare țintite și o pauză de un an, a ajutat la stabilizarea încrederii în piață. India : se menține printre cele mai performante economii emergente, cu o creștere estimată de 6,6% în 2026 și 6,7% în 2027, după un vârf de 7,4% în 2025. Consumul intern solid și investițiile publice masive compensează impactul tarifelor SUA. Uniunea Europeană : creșterea va încetini la 1,3% în 2026, de la 1,5% în 2025, dar ar putea reveni la 1,6% în 2027. Consumul rămâne rezistent, însă exporturile sunt afectate de incertitudini geopolitice și tarifele americane mai ridicate. Asia de Sud : ritmul de creștere regională va scădea la 5,6% în 2026, de la 5,9% în 2025, dar este așteptată o redresare în 2027. Alte concluzii relevante din raport: Comerțul global va continua să fie afectat pe termen scurt, însă sprijinul politicilor fiscale și monetare ar putea limita încetinirea. Piața muncii rămâne stabilă în marile economii, sprijinind consumul intern și încrederea economică generală. Rata inflației , deși ridicată în anumite regiuni, este așteptată să scadă treptat în 2026. Aceste previziuni subliniază faptul că, în pofida provocărilor geopolitice și tarifare, economia globală dă dovadă de o reziliență importantă , sprijinită de consumul intern și politicile economice adaptate contextului. [...]
Propunerea de taxare a miliardarilor agită Silicon Valley; susținere limitată și amenințări cu exod fiscal
California propune un impozit unic de 5% pe averea miliardarilor, stârnind o dezbatere intensă între giganții din tehnologie: unii se declară pregătiți să plătească, alții amenință că părăsesc statul , informează The Guardian . Miza inițiativei este strângerea de fonduri pentru educație, sănătate și programe de sprijin alimentar, iar reacțiile din Silicon Valley sunt puternic polarizate. Taxă pentru miliardari: 5% o singură dată, dar aplicabilă retroactiv Propunerea legislativă, susținută de sindicatul Service Employees International Union – United Healthcare Workers West (SEIU-UHW), prevede o taxă unică de 5% pentru toți rezidenții din California care au o avere de peste 1 miliard de dolari. Taxa ar urma să se aplice retroactiv, de la 1 ianuarie 2026, iar plățile ar fi eșalonate pe o perioadă de cinci ani. Printre cei vizați se numără: Jensen Huang (CEO Nvidia) – taxă estimată: 7 miliarde $ Larry Page (cofondator Google) – aproximativ 13 miliarde $ Peter Thiel (Palantir) – circa 1,3 miliarde $ „Sunt perfect de acord”, spune Huang. Alții aleg să plece În timp ce unii investitori și lideri tehnologici precum Larry Page, Peter Thiel și David Sacks își mută deja afacerile și reședințele în state cu fiscalitate mai redusă (Florida sau Texas), Jensen Huang a surprins prin poziția sa: „Suntem aici, în Silicon Valley, pentru că aici sunt inginerii. Eu sunt perfect de acord cu această taxă” , a declarat el pentru Bloomberg. Declarațiile sale contrastează puternic cu mesajele critice ale altor miliardari. David Sacks, de exemplu, a postat pe X: „Drept răspuns la socialism, Miami va înlocui New York-ul ca centru financiar, iar Austin va înlocui San Francisco ca hub tehnologic” . Larry Page nu a oferit o declarație publică, dar înregistrări recente arată că firmele sale au început procesul de înregistrare în Florida, iar el a achiziționat două proprietăți în Miami în valoare totală de peste 170 milioane dolari. Thiel și-a consolidat prezența în Miami, iar compania sa, Thiel Capital, a deschis acolo un birou oficial la finalul lui decembrie. Un guvernator sceptic și un congresman hotărât Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a transmis că nu susține taxa pe avere, avertizând că un astfel de impozit izolat ar afecta competitivitatea economică a statului: „Nu poți să te izolezi de celelalte 49 de state” , a spus el într-o conferință recentă. De partea cealaltă, reprezentantul democrat Ro Khanna , care reprezintă Silicon Valley în Congres, sprijină ferm inițiativa: „O taxă pentru miliardari e bună pentru inovația americană. În loc să plece, mulți vor rămâne aici pentru că tot aici e industria” . Reacții dure din partea comunității tech Inițiativa a stârnit indignare în rândul investitorilor din tehnologie: Chamath Palihapitiya a avertizat că bugetul Californiei va avea și mai mult de suferit dacă miliardarii pleacă. Vinod Khosla a spus că statul „își va pierde cei mai importanți contribuabili”. Alți influenceri din zona tech au sugerat că vor sprijini eliminarea lui Ro Khanna din Congres la alegerile viitoare. Totuși, liderii SEIU susțin că exemplele altor state precum Massachusetts sau Washington arată că astfel de taxe pot aduce miliarde în bugetele locale, fără a descuraja dezvoltarea economică. „Suntem încurajați de poziția lui Huang și sperăm că și alții îi vor urma exemplul” , a declarat Suzanne Jimenez, șefa de cabinet a SEIU-UHW. [...]