Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Coaliția se reunește pentru reforme și bugetul pe 2026, pe fondul tensiunilor cu PSD , iar miza este adoptarea rapidă a pachetelor de măsuri și stabilirea alocărilor pentru cele zece luni rămase din an. Potrivit Știrile ProTV , liderii coaliției s-au întâlnit luni, 23 februarie 2026, de la ora 13.00, pentru a stabili calendarul ordonanțelor de urgență privind reforma administrației și relansarea economică, înaintea finalizării legii bugetului. Premierul Ilie Bolojan vrea ca pachetul pentru administrație și cel de relansare economică să fie adoptate în Executiv la începutul săptămânii viitoare, după obținerea avizelor ministeriale și a votului din Consiliul Economic și Social. Abia ulterior ar urma să fie închise discuțiile pe buget, care trebuie să reflecte noile priorități. PSD condiționează însă susținerea bugetului de adoptarea unui „pachet de solidaritate”, cu măsuri pentru: pensionari, mame aflate în concediu de maternitate, veterani și alte categorii vulnerabile. Social-democrații susțin că programul de relansare economică, lansat în septembrie 2025, a fost întârziat, iar disputele din coaliție privind controlul fondurilor riscă să afecteze singura reformă economică majoră asumată. Țintele bugetare anunțate de Ministerul Finanțelor Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a precizat că bugetul pe 2026 va fi construit pe baza execuției din 2025, unde majoritatea ministerelor au depășit un grad de realizare de 90%. Principalele coordonate anunțate sunt: deficit bugetar țintit spre 6%; creștere economică estimată la aproximativ 1%; PIB prognozat la 2.045 de miliarde; peste 10,7 miliarde de euro din PNRR pentru investiții, echivalentul a peste 52 de miliarde de lei; alte aproximativ 10 miliarde de euro din fonduri de coeziune și agricultură. Guvernul mizează pe un „buget al relansării și al investițiilor”, însă consensul politic rămâne fragil. Întâlnirea anterioară dintre președintele Nicușor Dan și liderii coaliției a avut loc pe fondul amenințărilor PSD privind votul pe buget. Deznodământul negocierilor va arăta dacă pachetul de reforme și cel de solidaritate pot fi integrate într-o formulă acceptată de toate partidele sau dacă tensiunile vor continua în Parlament. [...]
Numărul posturilor ocupate la stat a scăzut cu 33.713 în 2025 , iar cea mai mare reducere nominală apare la Ministerul Educației, cu 14.133 de posturi mai puține față de ianuarie 2025, potrivit Ministerul Finanțelor și transmise de Agerpres. La finalul anului trecut (decembrie 2025), în instituțiile și autoritățile publice erau ocupate 1.278.795 de posturi , cu 1.767 mai puține decât în luna precedentă. Din total, 63,6% erau în administrația publică centrală: 814.331 de posturi , în scădere cu 27.933 față de ianuarie 2025. Unde s-au văzut cele mai mari modificări Conform datelor sintetizate în articol, ministerele cu cele mai multe posturi ocupate și evoluțiile față de ianuarie 2025 arată astfel: Instituție Posturi ocupate în dec. 2025 Diferență față de ian. 2025 Ministerul Educației 293.919 -14.133 Ministerul Afacerilor Interne 124.671 -260 Ministerul Apărării Naționale 74.813 -6.276 Ministerul Finanțelor 23.804 -993 Ministerul Sănătății 18.289 +49 Cum arată structura pe tipuri de finanțare În administrația centrală, dintre cele 814.331 posturi ocupate, 599.572 erau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, în scădere cu 22.691 față de ianuarie 2025. Pe alte categorii de finanțare, cifrele menționate sunt: instituții finanțate integral din bugetul asigurărilor sociale: 8.762 posturi (-417); instituții subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj: 42.785 (-1.082); instituții finanțate integral din venituri proprii: 163.212 (-3.743). Ce s-a întâmplat în administrația locală În administrația publică locală, în decembrie 2025 lucrau 464.464 persoane, cu 5.780 mai puține decât în ianuarie 2025. Dintre acestea: 283.808 în instituții finanțate integral din bugetele locale (-3.910); 180.656 în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii (-1.870). [...]
Dominic Fritz propune un pact politic pentru a bloca majorarea taxelor în 2026 și 2027 , susținând că este momentul ca statul să își reducă propriile cheltuieli și să ofere predictibilitate mediului de afaceri, potrivit Mediafax . Declarația vine în contextul speculațiilor privind o posibilă creștere a TVA la 24%. Președintele Uniunii Salvați România a afirmat că formațiunea pe care o conduce se opune „ferm” oricărei majorări de taxe. În opinia sa, Guvernul trebuie să demonstreze responsabilitate fiscală prin reducerea cheltuielilor, nu prin transferarea poverii către contribuabili. El a invocat precedentul executivelor conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, despre care a spus că au cheltuit „ca și cum nu există limite”, cu riscul ca nota de plată să fie suportată de generațiile viitoare. Fritz a subliniat că stabilitatea fiscală este esențială pentru economie, în special pentru investiții. Mesajul său este că firmele trebuie să știe din timp care va fi nivelul taxelor nu doar în 2026, ci și în anii următori, pentru a putea planifica pe termen mediu și lung. În acest context, liderul USR a propus: un moratoriu asumat de toate partidele parlamentare; un pact politic explicit pentru a nu majora taxele în 2026 și 2027; prioritizarea reducerii cheltuielilor publice în locul creșterii fiscalității. Declarația se înscrie într-o dezbatere mai largă privind echilibrul bugetar și măsurile fiscale pe care Guvernul le-ar putea adopta în perioada următoare. Deocamdată, propunerea rămâne la nivel politic, fără un acord formal între partide, însă marchează o poziționare clară a USR în discuția despre eventuale majorări de taxe. [...]
Elon Musk estimează că va plăti peste 500 de miliarde de dolari taxe de-a lungul vieții , pe fondul creșterii accelerate a averii sale. Declarația a fost făcută de miliardar pe platforma X , unde a susținut că a achitat deja peste 10 miliarde de dolari către fisc și că, în final, contribuțiile sale totale vor depăși pragul de 500 de miliarde, inclusiv taxele asociate moștenirii. Afirmația vine într-un moment în care averea lui Musk a urcat la aproximativ 852 de miliarde de dolari în februarie 2026, după fuziunea dintre SpaceX și compania sa de inteligență artificială, xAI . Noua entitate este evaluată la circa 1.250 de miliarde de dolari, iar Musk deține aproximativ 43% din compania rezultată, participație estimată la peste 540 de miliarde de dolari. Antreprenorul a declarat anterior că este „cel mai mare contribuabil individual din istorie”, făcând referire la suma plătită deja către autoritățile fiscale americane. În mesajul publicat online, el a adăugat că se așteaptă ca, pe termen lung, obligațiile sale fiscale să depășească 500 de miliarde de dolari, „inclusiv după deces”. Creșterea averii sale este alimentată și de participația de aproximativ 12% în Tesla, evaluată la circa 178 de miliarde de dolari, la care se adaugă opțiuni pe acțiuni în valoare de peste 120 de miliarde. Acționarii Tesla au aprobat recent un pachet de remunerare pe termen lung, care ar putea aduce beneficii suplimentare semnificative dacă obiectivele de creștere sunt atinse în următorul deceniu. Declarațiile lui Musk intervin pe fondul dezbaterilor din Statele Unite privind impozitarea marilor averi și rolul miliardarilor în finanțele publice. Deși proiecția anunțată de acesta nu poate fi verificată independent, suma invocată ar reprezenta una dintre cele mai mari contribuții fiscale individuale estimate vreodată. [...]
Blocajul bugetar de 43 de zile a tăiat circa 1% din creșterea SUA în T4 2025 , contribuind la frânarea economiei americane la un avans anualizat de doar 1,4% în ultimul trimestru, sub așteptările analiștilor (aproape 3%) și mult sub ritmul din trimestrul anterior (4,4%). La nivelul întregului an 2025, economia SUA a crescut cu 2,2%, cel mai slab ritm anual din perioada post-pandemie, după 2,8% în 2024 și 2,9% în 2023. Mecanismul prin care blocajul bugetar a lovit activitatea economică a fost direct: o parte din instituțiile federale au fost închise, iar mii de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic fără plată sau, în cazul celor considerați „esențiali”, au lucrat, dar și-au primit salariile cu întârziere. În paralel, cheltuielile guvernamentale au scăzut, ceea ce a tras în jos PIB-ul, iar datele oficiale indică un impact direct echivalent cu o reducere a creșterii cu aproximativ 1%. Efectul blocajului s-a suprapus peste o încetinire vizibilă a consumului populației, principalul motor al economiei americane. Cheltuielile consumatorilor au avansat cu doar 1,4% în ultimul trimestru, pe fondul inflației acumulate și al unei piețe a muncii mai puțin dinamice: gospodăriile cu venituri mici au început să reducă achizițiile, în timp ce gospodăriile cu venituri ridicate au continuat să susțină o parte importantă din creștere. În acest context, inflația a urcat din nou la 2,6% în decembrie, peste ținta oficială de 2%, ceea ce, potrivit economiștilor citați de Financial Times și CNN , complică deciziile Rezervei Federale: presiunea politică pentru reduceri de dobândă există, dar spațiul de manevră se îngustează dacă inflația rămâne ridicată. Pe de altă parte, investițiile companiilor au accelerat ușor, iar experții indică faptul că o parte din pierderea de activitate generată de blocajul bugetar ar putea fi recuperată în primul trimestru din 2026, odată cu reluarea cheltuielilor publice. [...]
Datele publicate de Revolut arată că în 2026, luna august este preferata românilor pentru vacanța principală „fără responsabilități”, iar litoralul rămâne opțiunea dominantă. Studiul, realizat de Dynata, indică faptul că 27% dintre respondenți își planifică escapada majoră în august, urmată de iulie (20%), iar 60% dintre călătorii sunt concentrate în perioada iunie–septembrie. Plaja conduce detașat în topul preferințelor, cu 39% dintre români care aleg destinațiile de coastă. City break-urile sunt la 19%, iar vacanțele sportive sau de aventură ajung la 12%. Motivația principală nu este însă destinația în sine, ci nevoia de „reset mental”: 35% spun că pleacă pentru a se deconecta de presiunea zilnică, muncă și griji financiare. Diferențele generaționale sunt clare. Pentru Gen Z (42%) și Millennials (40%), vacanța este văzută ca instrument pentru echilibru mental. În schimb, 52% dintre Boomeri spun că nu simt nevoia să „fugă” de responsabilități, tratând călătoria mai degrabă ca activitate de relaxare clasică. Millennials declară într-o proporție mai mare decât Gen X că folosesc vacanța pentru a uita de presiunile financiare (16% vs. 14%). Apare și un decalaj de gen în zona de aventură: 17% dintre bărbați aleg vacanțe sportive sau orientate spre adrenalină, comparativ cu 6% dintre femei. În schimb, femeile preferă mai des retreat-urile spa (10%) și escapadele centrate pe relaxare psihică. Dincolo de sondaj, Revolut a publicat și date de tranzacționare: în sezonul estival trecut (1 mai – 30 septembrie), clienții români au cheltuit peste 575 milioane euro în primele 10 destinații de vară - Grecia, Italia, Germania, Spania, Marea Britanie, Bulgaria, Olanda, Franța, Turcia și Ungaria. Au fost înregistrate 23,8 milioane de plăți cu cardul în aceste țări, în creștere cu 3% față de anul anterior (ajustat la baza de clienți). Se observă și un interes mai mare pentru destinații mai îndepărtate precum Macao, Antigua și Barbuda, Nicaragua, Barbados, Hong Kong sau Argentina. Compania își poziționează ecosistemul de servicii - de la rezervări de cazare și experiențe locale, până la eSIM-uri, lounge-uri de aeroport și schimb valutar în peste 30 de monede - ca soluție pentru simplificarea logisticii de călătorie. Datele și declarațiile oficiale indică o schimbare de perspectivă: vacanța din 2026 este planificată mai degrabă ca pauză mentală decât ca simplă excursie. [...]
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 8% în 2025 faţă de anul anterior , potrivit datelor publicate de News.ro , care citează Institutul Naţional de Statistică ( INS ). Avansul a fost susţinut în principal de lucrările de reparaţii capitale şi de construcţiile noi, în timp ce segmentul întreţinerii curente a înregistrat un recul. Evoluţia pe întreg anul 2025 Conform INS, ca serie brută, creşterea de 8% a fost determinată de: lucrările de reparaţii capitale: +45,6% lucrările de construcţii noi: +5,5% lucrările de întreţinere şi reparaţii curente: -4,2% Pe tipuri de construcţii, toate marile categorii au fost pe plus: clădiri nerezidenţiale: +13% clădiri rezidenţiale: +11,4% construcţii inginereşti: +4,5% Decembrie 2025 faţă de noiembrie 2025 În ultima lună a anului, volumul lucrărilor a crescut puternic, cu 37,2% ca serie brută. Toate segmentele au contribuit la avans: construcţii noi: +37,7% reparaţii capitale: +36,8% întreţinere şi reparaţii curente: +36% Şi pe obiecte de construcţii s-au consemnat majorări consistente, în special la clădirile nerezidenţiale (+41,7%) şi construcţiile inginereşti (+40,1%). Ca serie ajustată în funcţie de sezonalitate şi numărul de zile lucrătoare, creşterea lunară a fost de 7,2%. Decembrie 2025 faţă de decembrie 2024 Comparativ cu aceeaşi lună din 2024, volumul lucrărilor a crescut cu 5,3% ca serie brută. Reparaţiile capitale au avansat cu 31,1%, iar construcţiile noi cu 2,9%, în timp ce lucrările de întreţinere au scăzut cu 2,7%. Datele ajustate sezonier indică un plus de 3,8% faţă de decembrie 2024. Per ansamblu, 2025 confirmă un an de creştere în sectorul construcţiilor, impulsionat în special de investiţiile în reparaţii majore şi de dinamica segmentului nerezidenţial, în timp ce lucrările curente rămân sub presiune . [...]
MIPE va avea o reducere bugetară „semnificativ peste 10%”, iar veniturile nete și salariile au scăzut deja cu 22,7% , a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , după ședința de Guvern de joi. Informațiile au fost relatate de Digi24 , care citează explicațiile ministrului privind aplicarea ordonanței ce impune reducerea bugetului de personal față de 2025. Ce spune ministrul despre tăieri Pîslaru a precizat că, prin comparația dintre bugetul pe 2025 și cel pe 2026, ministerul său depășește pragul de reducere prevăzut în ordonanță, iar acest lucru va fi urmărit în continuare. El a subliniat că scăderea veniturilor cu 22,7% este „semnificativă” și că nu încearcă să „ascundă cifrele”. Ce urmează: detalii publice despre aplicarea ordonanței Ministrul a anunțat că MIPE va publica detalii despre modul în care a aplicat măsurile, pentru a arăta că și-a îndeplinit deja obligațiile care decurg din ordonanță, în special în zona cheltuielilor de personal. Datele-cheie din declarație reducere bugetară la MIPE: peste 10% (față de 2025, conform ordonanței) scădere a veniturilor nete și a salariilor: 22,7% mesajul ministrului: reducerea este deja peste ținta cerută, iar impactul pe venituri este considerabil Declarațiile vin în contextul ajustărilor bugetare pentru 2026, când mai multe instituții publice sunt vizate de măsuri de reducere a cheltuielilor. [...]
Guvernul vizează un deficit bugetar de 6,2% în 2026 , în condițiile menținerii unui nivel ridicat al investițiilor, potrivit Biziday , care relatează despre întâlnirea premierului Ilie Bolojan cu reprezentanții agenției de rating Moody’s , în cadrul evaluării periodice a evoluțiilor macroeconomice și fiscale ale României. La întrevedere au participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , precum și directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu. Conform comunicatului Guvernului citat de sursă, premierul a prezentat măsurile privind controlul cheltuielilor publice, menținerea traiectoriei de reducere a deficitului și îmbunătățirea colectării veniturilor. „Proiectul de buget pentru 2026 are ca obiectiv o țintă de 6,2% a deficitului bugetar la finalul anului, în condițiile menținerii nivelului ridicat al investițiilor, având în vedere faptul că până la 31 august 2026 România va închide proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.” Pe zona de perspective economice, Bolojan a indicat că Executivul își propune să se concentreze pe consolidare fiscală și creștere economică, cu accent pe absorbția fondurilor europene și susținerea investițiilor. În plus, Guvernul ar urma să prioritizeze domeniul energiei, cu obiectivul declarat de a reduce prețurile și de a îmbunătăți competitivitatea companiilor. Premierul a mai transmis ca obiective atragerea investițiilor străine, în special în sectoarele unde România are deficit comercial, precum și măsuri pe piața muncii pentru creșterea gradului de ocupare și adaptarea învățământului superior la nevoile economiei. La rândul său, ministrul Finanțelor a invocat progresele în digitalizarea administrației fiscale, pe care le leagă de o colectare mai bună, și a menționat că Guvernul va promova măsuri de stimulare economică. [...]
Mugur Isărescu a sugerat că impozitul progresiv ar fi avut un impact mai redus asupra inflației decât majorarea TVA , potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar . Guvernatorul BNR a afirmat că, dintre variantele discutate anul trecut pentru reducerea deficitului bugetar, introducerea cotei progresive nu ar fi generat același efect inflaționist ca creșterea TVA, măsură aleasă în final de Guvern. Potrivit declarațiilor făcute la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației, majorarea TVA a fost transferată aproape integral în prețurile de consum, ceea ce a dus inflația aproape de 10%. În ianuarie 2026, rata anuală a rămas la 9,6%, peste estimările inițiale ale BNR, care nu includeau pachetul fiscal în prognoza de la începutul anului 2025. Isărescu a explicat că, la momentul elaborării prognozei, nu era clar ce măsuri fiscale vor fi adoptate. Ulterior, după aprobarea creșterii TVA în vara anului trecut, banca centrală a revizuit estimările. Pentru finalul lui 2026, BNR a ajustat ușor prognoza de inflație, de la 3,7% la 3,9%. Guvernatorul a menționat și recomandările Fondului Monetar Internațional, care ar fi susținut o corecție fiscală prin impozitare progresivă, nu prin majorarea TVA. Declarația readuce în dezbatere o temă sensibilă în mediul politic și economic, mai ales în contextul presiunilor privind reducerea deficitului și menținerea stabilității prețurilor. În replică, premierul Ilie Bolojan a declarat, potrivit Digi24 , că impozitarea progresivă „nu este de actualitate”, invocând lipsa capacității administrative pentru o astfel de schimbare și contextul bugetar complicat. Mesajul transmis de guvernator pare a fi unul tehnic: modul în care este realizată ajustarea fiscală contează pentru traiectoria inflației. În timp ce TVA afectează rapid prețurile de consum, o modificare a impozitării veniturilor ar avea, potrivit BNR, un impact diferit și mai temperat asupra dinamicii inflației. [...]
Mugur Isărescu respinge ideea unei creșteri economice bazate pe facilități fiscale pe termen lung și avertizează că România se află într-o situație economică „fragilă”, potrivit Agerpres . Guvernatorul Băncii Naționale a României a declarat, miercuri, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației, că nu susține o strategie de creștere economică fundamentată pe facilități fiscale acordate pe 10-20 de ani. „Dacă creșterea economică înseamnă din nou facilități fiscale, eventual pereniale, eu personal nu o susțin” , a afirmat Isărescu. El a explicat că BNR a ales să păstreze rata dobânzii de politică monetară, fără a o înăspri, dar nici a o reduce, pentru a evita transmiterea unui semnal că inflația nu mai este o prioritate. Potrivit guvernatorului, o înăsprire accentuată ar fi redus inflația mai rapid, însă ar fi generat o recesiune severă. România a înregistrat o recesiune tehnică – două trimestre consecutive de scădere a PIB – însă, pe ansamblul anului trecut, economia a crescut cu 0,6%, față de 0,9% în 2024, evitând o contracție anuală. „Mergem pe o gheață destul de subțire”, a spus Isărescu, subliniind fragilitatea contextului economic. Guvernatorul a arătat că reducerea consumului, vizibilă inclusiv în HoReCa, trebuie compensată prin investiții publice consistente. Totuși, a avertizat că: volumul consumului este de câteva ori mai mare decât cel al investițiilor; pentru a compensa scăderea consumului, investițiile ar trebui să crească cu două cifre; efectele investițiilor publice apar în timp, în timp ce scăderea consumului se reflectă imediat în PIB. În opinia sa, investițiile publice sunt „singurele care pot da creștere economică fără să genereze inflație și dezechilibre externe”, însă contextul rămâne delicat pentru 2026. [...]
Guvernul propune reducerea indemnizației de doctorat la 500 de lei brut în 2026 printr-un proiect de ordonanță pus în transparență de Executivul condus de Ilie Bolojan , potrivit Mediafax . Documentul prevede că, în anul 2026, personalul plătit din fonduri publice care deține titlul științific de doctor va primi o indemnizație fixă de 500 de lei brut lunar, față de nivelul actual de 950 de lei brut. Reducerea este de aproximativ 47%, iar suma netă ar urma să fie în jur de 293 de lei. Potrivit proiectului, indemnizația se acordă doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: activitatea este desfășurată în domeniul pentru care a fost obținut titlul; fișa postului conține atribuții obiective și cuantificabile, care permit verificarea lunară a valorificării suplimentare a doctoratului. În prezent, legea stabilește indemnizația la 50% din salariul minim brut pe țară. În practică însă, aceasta a fost plafonată la nivelul salariului minim din 2018, când acesta era 1.900 de lei, ceea ce a însemnat o indemnizație de 950 de lei brut. De atunci, salariul minim a crescut, dar cuantumul indemnizației nu a fost actualizat. Motivația Guvernului Conform Notei de Fundamentare, măsura este justificată prin angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2031. Documentul invocă: necesitatea limitării cheltuielilor publice; eficientizarea utilizării resurselor; simplificarea procedurilor administrative. În același timp, nota nu prezintă date privind numărul exact al beneficiarilor, economiile estimate la buget sau impactul financiar concret al măsurii. Cine este vizat Reducerea îi va afecta pe toți angajații din sectorul public care dețin titlul de doctor și îl utilizează în activitatea profesională, inclusiv: cadre didactice și personal universitar; cercetători; funcționari publici; personal din instituții centrale și locale. Proiectul face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme și măsuri de austeritate anunțate de Guvern în 2026, care vizează reducerea cheltuielilor și restructurarea administrației publice. [...]