Știri
Știri din categoria Economie
Guvernul a blocat prin OUG 11/2026 „rotația” șomerilor subvenționați, după ce ANOFM a sesizat poliția privind accesarea repetată și nejustificată a ajutoarelor de angajare, potrivit Fanatik. Miza este una bugetară și de eficiență a politicilor publice: schema a rulat 1,3 miliarde de lei în 2024–2025, iar autoritățile spun că au identificat tipare de abuz.
ANOFM a transmis o plângere către Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția de Investigare a Criminalității Economice, pentru „a clarifica mecanismele prin care subvențiile ar fi fost accesate în mod repetat și nejustificat”, conform unui răspuns al instituției obținut de publicație.
Schema viza angajarea șomerilor de lungă durată (peste 12 luni), în special persoane peste 45 de ani sau părinți singuri. Conform Legii nr. 76/2002, angajatorii puteau primi 2.250 de lei lunar, timp de 12 luni pentru fiecare persoană eligibilă, iar obligația era menținerea raporturilor de muncă cel puțin 18 luni, pentru integrare reală pe piața muncii.
În practică, mecanismul suspect descris în datele analizate de ANOFM se baza pe încetarea contractului prin demisie după perioada subvenționată, urmată de reînregistrarea persoanei ca șomer și reangajarea ei la o altă firmă, care solicita din nou subvenția. Publicația notează că, „în general”, firmele implicate aveau legături între acționari, ceea ce permitea reluarea ciclului.
În perioada 2024–2025, 25.385 de angajatori au beneficiat de subvenții, iar firmele au angajat peste 60.341 de șomeri, potrivit datelor obținute de Fanatik de la Ministerul Muncii.
Statul a plătit aproximativ 739 milioane lei în 2024 și 574 milioane lei în 2025, totalul ajungând la 1,3 miliarde de lei în cei doi ani, conform informațiilor prezentate în material.
În urma verificărilor ANOFM, „doar în acest an” au fost depistate 1.017 nereguli, fiind stabilite 506 debite (sume de restituit la buget) în valoare totală de 3,8 milioane de lei. Totodată, au fost aplicate 1.017 sancțiuni contravenționale, potrivit datelor citate.
Un reprezentant ANOFM a explicat, pentru publicație, că deși sumele constatate nu sunt mari raportat la bugetul anual al schemei, prejudiciile sunt relevante prin natura abuzului: firmele ar fi folosit programul pentru „venituri necuvenite”.
Analiza distribuției subvențiilor indică o concentrare în anumite domenii: comerț (1.953 angajatori), construcții (1.759), restaurante (934) și transporturi (917). Separat, materialul menționează că, potrivit declarațiilor publice, în 2025 peste jumătate dintre angajările subvenționate s-ar fi făcut în sectorul pazei și protecției.
Ca arie geografică, schema ar fi fost fraudată „în special” de firme din București și din județele Gorj și Galați, iar în două agenții județene fenomenul ar fi fost suficient de extins încât să ridice suspiciuni privind mecanisme organizate, conform datelor prezentate.
După ce mecanismul a fost descris public inclusiv de premierul Ilie Bolojan, autoritățile au intervenit legislativ. Prin Ordonanța de Urgență nr. 11/2026, persoanele care demisionează în perioada de subvenționare nu mai pot genera o nouă subvenție timp de 24 de luni.
Măsura este concepută să întrerupă exact „rotația” prin care aceeași persoană putea fi folosită succesiv pentru a atrage subvenții de la mai multe companii. În paralel, ancheta declanșată prin sesizarea ANOFM urmează să stabilească dacă au existat fapte penale și cine răspunde pentru accesarea nejustificată a fondurilor.
Recomandate
România are ca obiectiv strategic aderarea la OCDE, iar următorul pas va fi adoptarea euro , după echilibrarea economiei și reducerea deficitului fiscal, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute joi de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la o conferință despre riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc. Isărescu a spus că aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este deja „în faza finală” și a descris procesul ca pe un proiect care a schimbat România prin îndeplinirea unor „jaloane”, din care ar mai fi rămas „încă câteva” de bifat. „Noi avem un proiect de țară [...] dominat de intrarea României în OCDE [...] acest proiect de țară este în curs de finalizare și vom intra într-un alt proiect de țară [...] adoptarea euro.” Guvernatorul BNR a condiționat trecerea la următorul obiectiv – adoptarea monedei euro – de încheierea etapei OCDE, de echilibrarea economiei și de ieșirea din „dificultatea” generată de „deficitul fiscal major”, pe care l-a descris ca fiind greu de corectat în contextul așteptărilor sociale pentru un nivel de trai mai bun. În același timp, Isărescu a insistat că îndeplinirea criteriilor nominale pentru adoptarea euro trebuie făcută „în mod sustenabil” (adică menținută în timp, nu doar atinsă temporar), avertizând că diferențele de dezvoltare dintre București și restul țării complică procesul. El a amintit că, în trecut, criteriile ar fi fost îndeplinite, dar ulterior evoluțiile de politici și presiunile sociale au schimbat traiectoria, iar proiectul adoptării euro „trebuie însă bine pregătit”. Conferința „Riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc” a fost organizată de Banca Națională a României și Academia de Studii Economice din București, mai notează Agerpres. Potrivit guvernatorului, viitorul sistemului financiar românesc depinde în bună măsură de capacitatea de a investi încă de acum în educație, performanță și parteneriate solide. [...]
Ministrul Finanțelor avertizează că instabilitatea politică poate scumpi finanțarea și amâna investiții , în condițiile în care România are în prezent „uși deschise” la Washington pentru proiecte în energie, infrastructură și tehnologie, potrivit Agerpres . Alexandru Nazare spune că, în cadrul unui turneu de întâlniri în SUA, a discutat cu instituții „cheie” din arhitectura economică americană despre atragerea de investiții și cooperare în domenii sensibile pentru securitatea economică. Mesajul central transmis de partenerii americani, susține ministrul, este că evoluțiile interne din România sunt urmărite atent, iar „direcția” și stabilitatea politică cântăresc direct în deciziile de investiții. De ce contează: costul finanțării și calendarul investițiilor Nazare leagă explicit stabilitatea politică de condițiile de finanțare și de apetitul investitorilor: în lipsa acesteia, „lucrurile se traduc rapid” în costuri mai mari de finanțare, investiții amânate sau anulate și scăderea încrederii investitorilor. „În lipsa acestora, lucrurile se traduc rapid în costuri mai mari de finanțare, investiții amânate sau anulate și scăderea încrederii investitorilor.” Ce discuții a avut la Washington Ministrul afirmă că a avut întâlniri, alături de colegi din Guvern, cu instituții americane relevante pentru finanțarea și direcțiile investițiilor globale, între care: U.S. International Development Finance Corporation (DFC) , unde a discutat despre energie nucleară, gaze, infrastructură și tehnologie, inclusiv cu directorul de investiții Connor Coleman; U.S. Department of Commerce, unde au fost abordate atragerea companiilor americane și cooperarea în domenii sensibile pentru securitatea economică, în discuții cu subsecretarii William Kimmitt (comerț internațional) și Jeffrey Kessler (industrie și securitate). Context: proiecte energetice și reluarea colaborării cu Grupul Băncii Mondiale Potrivit ministrului, România a reluat colaborarea cu Grupul Băncii Mondiale, prin MIGA și IFC, pentru investiții în energie și infrastructură, de la rețeaua de gaze la proiectele nucleare de la Cernavodă. În paralel, spune el, a fost consolidat dialogul direct pe energie cu administrația SUA, inclusiv cu secretarul american pentru Energie, Chris Wright. Nazare participă la reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional, organizată la Washington DC, în perioada 14–20 aprilie 2026. [...]
Ministerul Economiei vrea să refacă schemele de ajutor de stat după „promisiuni fără acoperire” , iar criteriul anunțat este impactul real în economie, nu finanțarea „la paușal” a unor afaceri foarte diferite, potrivit news.ro . Ministrul Economiei, Irineu Darău , spune că statul a promis în repetate rânduri programe pentru antreprenori, iar după campaniile electorale acestea au fost abandonate, ceea ce a generat costuri și incertitudine pentru firmele care au început demersuri pe baza acelor angajamente. Ce se schimbă: analiză pe toate schemele și selecție după buget și impact Darău afirmă că, în primele luni de mandat, a constatat „eterogenitate” și lipsă de unitate în abordarea schemelor de ajutor de stat. În locul relansării „în bloc” a programelor, ministrul spune că ministerul va decide ce continuă în funcție de bugetul primit și de efectul economic estimat. În acest cadru, o parte dintre schemele aflate în responsabilitatea directă a ministerului ar urma să fie implementate, în timp ce altele sunt încă în analiză, pentru a stabili „ce este rațional să continuăm și ce va avea impact mare în economie”. Problema de fond: promisiuni electorale și finanțări „la paușal” Ministrul critică folosirea programelor în scop electoral și avertizează asupra promisiunilor fără acoperire bugetară, care îi pot împinge pe antreprenori să pregătească dosare și investiții fără ca finanțarea să mai apară. „Este o greşeală fundamentală şi este inacceptabil să se promită programe, să demareze antreprenorii demersuri şi apoi să nu se ţină statul de promisiune.” Totodată, Darău susține că unele scheme au „lipsuri” fie prin domeniile eligibile, fie prin modul de alocare (de tip „primul venit, primul servit”), fie prin faptul că nu finanțează adecvat etapele de dezvoltare ale unei companii. De ce contează pentru firme: criterii diferențiate pe tipuri de afaceri Un punct central al mesajului ministrului este că finanțarea ar trebui calibrată în funcție de profilul și nevoile companiilor, nu aplicată uniform. „Nu poţi să finanţezi fix la fel o frizerie sau start-up în IT.” Declarațiile au fost făcute în contextul în care Darău a fost întrebat despre renunțarea la programul „Rabla pentru tractoare”, decizie care afectează o parte dintre antreprenori. Ce urmează Ministerul Economiei derulează o analiză a tuturor schemelor de ajutor de stat, cu accent pe „impactul real în economie”. În informațiile transmise nu apar un calendar, criterii detaliate sau decizii finale privind programele care vor fi continuate ori oprite. [...]
FIFA își apără strategia de prețuri la CM 2026, mizând pe piața americană și pe veniturile din bilete – Gianni Infantino susține că nivelul ridicat al tarifelor reflectă specificul SUA și faptul că, o dată la patru ani, Cupa Mondială este principala sursă de finanțare a organizației, potrivit Al Jazeera . Președintele FIFA a răspuns criticilor privind prețurile și disponibilitatea biletelor la ediția din 2026 organizată în America de Nord, afirmând că FIFA este o organizație non-profit cu 211 federații membre și că veniturile generate sunt reinvestite în dezvoltarea fotbalului la nivel global. Infantino a vorbit la summitul anual pe economie mondială organizat de Semafor, la New York, în cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri. Cât costă biletele, potrivit verificărilor pe piața secundară O verificare făcută vineri pe StubHub, un site de revânzare (piață secundară), arăta prețuri foarte ridicate pentru meciuri-cheie: pentru meciul de deschidere al SUA, pe 12 iunie, contra Paraguay: cel mai ieftin bilet listat era de 1.359 dolari (aprox. 6.200 lei), iar locuri în zona inferioară a stadionului din Los Angeles ajungeau până la 14.000 dolari (aprox. 64.000 lei) pe loc; pentru finala din zona New York, pe 19 iulie: un bilet la inelul superior era listat la 8.860 dolari (aprox. 40.800 lei), iar în zona inferioară până la 25.000 dolari (aprox. 115.000 lei). Argumentul FIFA: „un singur eveniment care aduce bani”, o dată la patru ani Infantino a insistat că „principalul, și până acum singurul” eveniment care generează venituri pentru FIFA este Cupa Mondială, desfășurată timp de o lună o dată la patru ani, iar restul perioadei banii sunt cheltuiți pentru activitățile organizației și pentru granturi către federații. „Mulți oameni nu știu… FIFA este o organizație non-profit, ceea ce înseamnă că toate veniturile pe care le generăm le investim în organizarea jocului, în 211 țări din întreaga lume.” În acest context, el a spus că „trei sferturi” dintre țările membre probabil nu ar putea organiza fotbal fără granturile oferite, iar FIFA încearcă „să găsească echilibrul potrivit”. Ajustare după plângeri: opțiune de 60 de dolari, în număr limitat După plângeri inițiale legate de prețuri și disponibilitate, FIFA a introdus o opțiune de 60 de dolari (aprox. 275 lei), descrisă ca reprezentând o mică parte din capacitatea fiecărei arene. Infantino a numit America de Nord „o piață foarte specială” și a spus că locuiește în SUA de „doi până la trei ani” pentru a înțelege mai bine piața. Context operațional: ediție extinsă, mai multe meciuri Turneul din 2026 va avea un format record: 48 de echipe, 12 grupe de câte patru și un total de 104 meciuri, găzduite în Statele Unite, Canada și Mexic. În practică, miza economică a prețurilor la bilete crește odată cu amploarea competiției, însă articolul nu oferă detalii despre politica oficială de tarifare a FIFA, ci doar exemple de pe piața secundară și reacția conducerii FIFA la criticile publice. [...]
Volatilitatea și șocul energetic generate de războiul din Iran au redistribuit rapid câștigurile în economie , cu bănci de investiții, companii de apărare, platforme de pariuri pe evenimente, industria de cipuri și energia regenerabilă printre beneficiari, în pofida deteriorării perspectivelor macro, potrivit Al Jazeera . Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus prognoza de creștere globală pentru 2026 de la 3,3% la 3,1%, invocând efectele războiului SUA–Israel cu Iranul și închiderea Strâmtorii Hormuz asupra economiei mondiale. Conflictul a afectat infrastructura energetică din Golf, iar exporturi critice – petrol, gaze, produse chimice și îngrășăminte – rămân în mare parte blocate după închiderea strâmtorii de către Iran și blocada navală ulterioară a porturilor iraniene de către SUA. În scenariul pesimist al unui război prelungit, FMI estimează că avansul economiei globale ar putea coborî la 2,5% în 2026, cu economiile cu venituri mici și cele în curs de dezvoltare lovite cel mai puternic de scumpirea materiilor prime și a energiei; separat, transporturile și logistica se confruntă cu o criză distinctă. Cine câștigă din volatilitate: bănci de investiții și „piețe de predicție” Pe fondul oscilațiilor de piață, băncile de investiții au raportat profituri în creștere, alimentate de volume mai mari de tranzacționare și activitate intensă a clienților. Sean Dunlap, director de cercetare pe acțiuni la Morningstar Research Services, explică mecanismul: repoziționarea frecventă a investitorilor duce la mai multe tranzacții, iar „spread-urile” (diferența dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare) tind să crească, ceea ce mărește profitabilitatea intermediarilor. Rezultatele din primul trimestru din 2026, publicate săptămâna aceasta, indică: Morgan Stanley: profit de 5,57 miliarde dolari (aprox. 25,6 miliarde lei), +29% an/an; Goldman Sachs: profit de 5,63 miliarde dolari (aprox. 25,9 miliarde lei), +19% an/an; JPMorgan Chase: câștiguri trimestriale de 16,49 miliarde dolari (aprox. 75,9 miliarde lei), +13% an/an. Dunlap avertizează însă că trendul se poate inversa dacă volatilitatea persistă prea mult, deoarece investitorii pot deveni mai prudenți și mai puțin dispuși să se împrumute pentru tranzacții. În paralel, platformele de „piețe de predicție” (pariuri între utilizatori pe probabilitatea unor evenimente) au crescut odată cu interesul pentru evoluțiile conflictului. Polymarket, o platformă bazată pe criptomonede, ar câștiga de la începutul lunii peste 1 milion de dolari pe zi (aprox. 4,6 milioane lei) din comisioane, după ce și-a revizuit structura de taxe pe 30 martie. Potrivit datelor DefiLlama, schimbarea ar fi adus Polymarket peste 21 milioane de dolari (aprox. 96,6 milioane lei) în comisioane de la 1 aprilie, față de 11,6 milioane de dolari (aprox. 53,4 milioane lei) în tot martie și 6,23 milioane de dolari (aprox. 28,7 milioane lei) în tot februarie; dacă ritmul continuă, analiza DefiLlama indică posibilitatea a 342 milioane de dolari (aprox. 1,57 miliarde lei) comisioane în acest an. Tot aici apare și un risc de reglementare: cercetători citați în material arată că 1% dintre utilizatori au captat 84% din câștigurile din tranzacționare, iar autoritățile federale americane au anunțat că vor intensifica măsurile împotriva tranzacționării pe informații privilegiate, după pariuri considerate suspect de bine sincronizate pe rezultatele războiului. Apărarea și tehnologia: cerere militară, boom de cipuri și listări așteptate Industria aerospațială și de apărare beneficiază de creșterea cheltuielilor militare, pe fondul conflictelor din Ucraina, Iran, Sudan, Gaza și Liban și al majorării bugetelor de apărare la nivel global. FMI notează într-un raport din aprilie că aproximativ jumătate dintre țările lumii și-au crescut bugetele militare în ultimii cinci ani, ceea ce se traduce în achiziții mai mari, de la drone la rachete. În Europa, țările NATO s-au angajat să urce cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2035. Pe bursă, MSCI World Aerospace and Defence Index a raportat randamente nete de 32% an/an la final de martie, peste MSCI World Index (18,9%), care urmărește 1.300 de companii mari și medii din aceleași 23 de piețe globale. În inteligența artificială, perspectiva rămâne robustă: UNCTAD estima anterior că industria AI ar putea crește de la 189 miliarde dolari (aprox. 869 miliarde lei) în 2023 la 4,8 trilioane dolari (aprox. 22,1 trilioane lei) până în 2033, iar războiul din Iran „nu pare să fi afectat” această traiectorie, potrivit materialului. Nick Marro, analist-șef pentru comerț global la Economist Intelligence Unit, spune că se vede „reziliență” în sectoare precum AI și energia regenerabilă, unul dintre indicatori fiind exporturile de semiconductori din Asia de Est. Taiwan a raportat exporturi de mărfuri de 80,2 miliarde dolari (aprox. 369 miliarde lei) în martie, +61,8% an/an, creșterea fiind condusă de exporturile către SUA, +124% an/an, potrivit analizei EIU. TSMC a anunțat un venit net de 572,8 miliarde dolari taiwanezi (NTD), echivalentul a 18,1 miliarde dolari (aprox. 83,3 miliarde lei), pentru primele trei luni din 2026, +58% an/an în NTD. Materialul mai notează că lideri din industrie precum Anthropic și OpenAI ar planifica listări publice (IPO) în acest an, un semnal de încredere pe termen scurt. Energia regenerabilă: războiul accelerează politicile de securitate energetică Conflictul a reaprins tema securității energetice și a accelerat politicile de tranziție de la combustibili fosili, pe fondul celui de-al treilea șoc energetic al deceniului, după pandemie și invazia Rusiei în Ucraina (2022). Marro afirmă că războiul a „stimulat” energia regenerabilă prin urgența de a diversifica sursele și de a reduce dependența de combustibili fosili. Agenția Internațională a Energiei (IEA) arăta deja, înainte de război, că guvernele investesc în regenerabile și din motive geopolitice. Potrivit unui raport IEA publicat luna aceasta, 150 de țări au politici active pentru dezvoltarea regenerabilelor și a energiei nucleare, 130 au politici de eficiență energetică și electrificare, iar 32 au politici pentru reziliența și diversificarea lanțurilor de aprovizionare pentru minerale critice și tehnologii de energie curată. În Asia – regiune care cumpără de regulă 80-90% din petrolul și gazele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz – închiderea strâmtorii a forțat măsuri de urgență, inclusiv raționalizare a combustibililor și plafonări de prețuri. Coreea de Sud, Thailanda, India, Cambodgia, Indonezia, Vietnam și Filipine au anunțat măsuri variate, de la facilități fiscale pentru panouri solare la domiciliu până la noi proiecte de regenerabile și chiar repornirea unor reactoare nucleare. Pe piață, S&P Global Clean Energy Transition Index – care urmărește 100 de companii din solar, eolian, hidro, biomasă și alte surse regenerabile – este în creștere cu 70,92% an/an, potrivit datelor citate. [...]
China își accelerează creșterea în turism, iar avansul călătoriilor inbound și al cheltuielilor străinilor ar putea-o împinge spre poziția de lider global până în 2030 , potrivit unei analize citate de Global Times , pe baza datelor World Travel & Tourism Council (WTTC) . Miza economică este majoră: sectorul de travel & tourism a crescut cu 9,9% în 2025, peste dublul mediei globale de 4,1%. WTTC indică faptul că, dacă ritmul se menține, China ar putea deveni „cea mai mare economie turistică din lume” până la finalul deceniului, o estimare atribuită de WTTC președintei și CEO-ului Gloria Guevara , într-un context relatat de Bloomberg. Consiliul mai arată că impulsul a venit „în mare parte” dintr-o creștere de peste 10% a cheltuielilor turiștilor internaționali. În același timp, contribuția sectorului chinez de travel & tourism este evaluată la 1,8 trilioane de dolari (aprox. 8,3 trilioane lei) la PIB-ul global. Datele care susțin trendul: intrări, cheltuieli, vize Potrivit Biroului Național de Statistică din China, anul trecut China a primit 154,5 milioane de turiști inbound, în creștere cu 17,1% față de anul anterior. Din total, 30,08 milioane de vizitatori străini au intrat fără viză, un avans de 49,5% de la an la an. Cheltuielile totale ale turiștilor inbound au ajuns la 131,1 miliarde de dolari (aprox. 603 miliarde lei), în creștere cu 39,2% față de anul anterior. La finalul lui 2025, numărul țărilor care beneficiau de acces unilateral fără viză în China urcase la 48, conform materialului. WTTC mai indică o proiecție: sosirile totale ale vizitatorilor internaționali în China continentală ar urma să depășească 250 de milioane în 2035, potrivit unei estimări afișate pe site-ul organizației. Efectul politicilor de facilitare și al platformelor de rezervări În perioada sărbătorii Qingming (începutul lui aprilie), rezervările inbound au fost „aproape duble” față de anul anterior, iar rezervările din țările cu regim fără viză au crescut de trei ori mai repede decât cele din țările fără acest avantaj, potrivit datelor Trip.com citate în articol. În top 20 piețe-sursă inbound din perioada respectivă, 15 au fost țări fără viză. Un reprezentant al CYTS Tours Holding Co, citat de publicație, pune creșterea pe seama reducerii barierelor de intrare prin politicile de viză, dar și pe diversificarea ofertei turistice și optimizarea „mediului” pentru inbound. Tehnologia ca diferențiator operațional în experiența turistică Pe lângă factorii de reglementare (vize), articolul descrie și o componentă operațională: integrarea tehnologiei în produse turistice. Sunt menționate expoziții virtuale imersive în muzee, tururi de noapte și experiențe în realitate virtuală (VR) și realitate augmentată (AR), inclusiv utilizarea unor dispozitive precum ochelari AR. Sunt date exemple punctuale: utilizarea tehnologiilor AR/VR într-o zonă scenică din provincia Anhui și proiecții 3D „fără ochelari” în Chongqing, respectiv croaziere de noapte pe Yangtze în zona Yichang, cu proiecții luminoase pe peisaj, pe baza informațiilor atribuite Three Gorges Tourism Group. În ansamblu, datele citate sugerează că, dacă trendul de creștere a inbound și a cheltuielilor se menține, China își consolidează poziția nu doar ca destinație, ci ca motor economic în turism, cu efecte directe asupra veniturilor din servicii și asupra industriei locale de ospitalitate și transport. [...]
