Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
România riscă o corecție forțată a finanțelor publice dacă amână reducerea deficitelor, iar alternativa la „strângerea curelei” ar putea fi o criză de tipul celei din Grecia, a avertizat Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, potrivit Economica.
Rădulescu a spus că România a pornit anul trecut de la „o situație extrem, extrem de critică”, cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB „într-un an fără nicio criză”, pe care l-a descris drept „colosal și insuportabil”. În opinia sa, măsurile adoptate de noul guvern instalat în vara anului trecut au fost criticate, dar corecția este inevitabilă: „Este clar însă că va trebui să strângem cureaua”.
Consilierul BNR a legat deficitul bugetar de peste 9% din PIB de un deficit extern de 8% din PIB, susținând că această combinație arată că România „trăiește foarte mult peste mijloacele pe care le are” și că finanțarea vine din împrumuturi externe. Mesajul său a fost că dezechilibrele nu pot fi corectate fără ajustare fiscală, iar alegerea este între o reducere graduală sau una impusă de o criză.
Rădulescu a invocat cazul Greciei, unde criza începută în 2008 ar fi fost „pregătită de mulți ani”, iar întârzierea reacției ar fi agravat costurile economice. El a afirmat că, după măsurile cerute de finanțatorii internaționali, în 2024 PIB-ul pe locuitor al Greciei era mai mic decât în 2004, ceea ce ar însemna „20 de ani de stagnare”.
Declarațiile au fost făcute la conferința „Piața financiar-bancară”, organizată de ziarul Bursa.
Recomandate
Eugen Rădulescu avertizează că România a rămas fără „amortizor” bugetar după ce Fondul de rezervă al Guvernului a fost cheltuit în afara situațiilor de criză, ceea ce reduce spațiul de reacție al statului într-un nou șoc extern, precum tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit digi24.ro . Consilierul guvernatorului BNR spune că fondul „trebuie cheltuit numai și numai pentru crize”, însă „a fost tocat pe nimic”, iar acum „nu mai avem nicio resursă bugetară” pentru a atenua efectele unei crize precum cea „din Golf”. În lectura sa, problema nu este doar lipsa banilor din fond, ci faptul că ea vine peste un dezechilibru fiscal deja mare. Deficit mare, datorie mai scumpă: costul se vede în dobânzi Rădulescu leagă vulnerabilitatea actuală de politica bugetară din ultimii ani, afirmând că, din 2017, România „nu a mai respectat echilibrele bugetare”. El indică drept vârf anul 2024, când deficitul bugetar ar fi ajuns la 9,3% din PIB , „într-un an fără niciun fel de criză”. În acest context, consilierul BNR atrage atenția asupra costului finanțării datoriei publice: România ar urma să plătească „ 3% din PIB numai dobânzi ”, mai mult decât cheltuielile pentru învățământ, iar suma „nu va scădea, va crește”, pe fondul deficitelor ridicate. El menționează și că, înainte de escaladarea tensiunilor din Golf, dobânzile la datoria publică coborâseră sub 6%, până la „5,99” pentru câteva zile. De ce contează: spațiu fiscal mai mic într-un nou șoc extern Mesajul central este că, atunci când deficitul bugetar este foarte mare și se corelează cu un deficit de cont curent aproape la fel de mare, „țara trăiește cu mult deasupra mijloacelor sale”, iar creșterile de salarii, pensii și investiții din perioada recentă ar fi fost susținute de „o îndatorare fără limită” care „are o limită”. „Ne-am trezit că nu avem niciun glonț. Nu mai avem nicio resursă bugetară.” În opinia sa, refacerea economiei nu este posibilă fără reducerea deficitului, pe care îl numește „o extrem de gravă problemă la adresa viitorului României”. Presiuni în anii următori și risc politic Rădulescu mai avertizează că, pe termen mediu, ieșirea la pensie a „decrețeilor” va înclina raportul dintre contribuabili și beneficiari, ceea ce poate pune presiune suplimentară pe buget. Ca direcție de răspuns, el propune o reorganizare administrativ-teritorială pentru reducerea costurilor din sectorul public. Separat, consilierul BNR spune că o criză politică ar putea declanșa rapid o criză economică „de mari proporții”, în contextul tensiunilor din Coaliție menționate în material (inclusiv discuțiile despre preluarea funcției de premier înainte de termenul din protocol). [...]
Consolidarea bugetară din 2026 va ține economia sub presiune , iar discuția despre o „relansare economică” este „neavenită” în acest context, avertizează Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, într-o analiză publicată de BNR și citată de Ziarul Financiar . Pe lângă frâna fiscală, el indică și riscul ca războiul din Orientul Mijlociu să împingă economia în „teritoriu negativ”. Miza, în lectura lui Dăianu, este una de sustenabilitate fiscală: fără creșterea veniturilor bugetare și controlul cheltuielilor, deficitul și datoria pot rămâne pe o traiectorie care apasă pe ratingul suveran și limitează opțiunile de politică economică. „Războiul” intern: colectarea, TVA și veniturile fiscale Dăianu spune că România trebuie să câștige în următorii ani un „război” intern al colectării, prin reducerea „gap-ului” la TVA (diferența dintre TVA teoretic de colectat și ce intră efectiv la buget) și la alte impozite. Nivelul scăzut al veniturilor fiscale este prezentat ca o problemă de „securitate națională”, în condițiile presiunilor asupra bugetului public. Problema structurală rămâne, potrivit analizei, nivelul foarte redus al veniturilor fiscale: circa 29% din PIB în 2024, față de o medie europeană de 40% și una regională de 34–35%. În acest cadru, Dăianu leagă scăderea deficitului de un pachet de măsuri care combină: reducerea substanțială a gap-ului la TVA și a celui la impozitul pe profit; controlul cheltuielilor bugetare în relație cu dinamica PIB-ului nominal. El afirmă că, dacă aceste condiții sunt îndeplinite, deficitul „ar putea să scadă sub 4% din PIB în câțiva ani”, însă subliniază că aici se testează voința politică și capacitatea de a învinge grupuri de interese. Deficit, datorie, rating: de ce consolidarea devine obligatorie Consolidarea fiscală este descrisă drept „absolut necesară” pentru a ameliora ratingul suveran. Dacă deficitul rămâne „blocat la circa 6% din PIB” în anii următori, este „improbabil” ca evaluarea actuală să se îmbunătățească, iar aceasta „se poate chiar deteriora dacă nu se va stabiliza datoria publică”, potrivit analizei. Pe zona de convergență europeană, Dăianu notează că aderarea la zona euro nu poate avea loc fără atingerea unui deficit bugetar de 3% din PIB, o inflație joasă în mod sustenabil și o datorie publică sustenabilă. El adaugă că problemele României sunt cauzate în principal de erori în politica fiscală/bugetară, nu de faptul că țara nu este în zona euro. 2026: țintă de deficit 6,2% și spațiu limitat pentru stimulare După un deficit bugetar cash de 8,7% din PIB și ESA de 9,3% în 2025, ținta pentru 2026 este de 6,2%, arată materialul. Analiza BNR menționează că, în 2025, deficitul ar fi depășit 10% din PIB dacă nu ar fi fost înghețate salariile bugetarilor și pensiile la nivelul din noiembrie 2024. În plus, sunt indicate drept factori care au susținut scăderea deficitului în ultimele luni: restructurarea PNRR , cheltuieli cu dobânzile mai mici decât cele prognozate și creșterea unor venituri bugetare. În analiza citată se arată că guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB și că nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite în afara celor din pachetele de măsuri. Totodată, „adoptarea măsurilor de răspuns la noul șoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare”. De ce „relansarea” e greu de susținut: frână fiscală, inflație și risc extern În acest context, Dăianu consideră „neavenit” să se vorbească despre relansare economică în 2026: impulsul fiscal este „intens negativ”, iar rata de politică monetară nu poate fi redusă atât timp cât inflația rămâne „încă înaltă”. Peste aceste constrângeri interne se suprapune riscul geopolitic: războiul din Orientul Mijlociu este descris ca o „lovitură” pentru Europa și pentru economia României, iar impactul său „poate duce economia în teritoriu negativ”. Investițiile publice, programate la circa 8% din PIB în 2026 (nivel record, potrivit analizei), pot susține producția și cererea agregată, dar „nu pot compensa singure” impulsul fiscal negativ al consolidării. Traiectoria datoriei și reformele cerute Dăianu afirmă că deficitul bugetar nu a fost cauzat de investiții, ci de stimularea excesivă a consumului și de neglijarea nevoii de venituri fiscale mai mari, compatibile cu statutul de stat membru al UE. Datoria publică este prezentată în creștere de la 39% din PIB în 2019 la circa 60% „în prezent”, iar în absența corecției „s-ar putea îndrepta spre 80% în câțiva ani”. În analiza citată se mai arată că există risipă a banului public și corupție, iar reforme în sectorul public, administrație și guvernanța întreprinderilor de stat sunt necesare, însă cer timp, inclusiv din cauza elementelor instituționale și a grupurilor de interese cu influență. [...]
Consolidarea bugetară rămâne esențială pentru rating și costul finanțării, chiar dacă statul intervine pentru a amortiza un nou șoc energetic , avertizează președintele Consiliului Fiscal , Daniel Dăianu, potrivit Agerpres . Mesajul vine în contextul măsurilor de plafonare anunțate pentru 2026 și al presiunilor asupra deficitului și datoriei publice. Dăianu susține că programul de corecție bugetară a dus la un deficit mai mic decât ținta asumată la rectificarea din noiembrie 2025: 7,65% din PIB, față de 8,4% din PIB (în varianta cash). Pentru acest an, Guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB, iar, în opinia sa, „nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite” în afara celor din pachetele de măsuri deja stabilite. Datoria publică, vulnerabilitate majoră: de la 39% din PIB în 2019 la circa 60% acum În documentul prezentat la ediția a 21-a a raportului „ România – Zona Euro Monitor ”, consolidarea bugetară este descrisă ca necesară și pentru a ține sub control datoria publică, aflată „în jur de 60% din PIB”, în creștere de la 39% din PIB în 2019. Dăianu avertizează că, în lipsa corecției bugetare, datoria publică s-ar putea îndrepta către 80% din PIB „în câțiva ani”, pe fondul costurilor de împrumut ale statului. Plafonări în 2026 și condiții pentru intervenția statului Dăianu apreciază decizia Guvernului de a continua plafonarea tarifului la gaz pentru 2026 și de a prelungi plafonarea adaosului comercial la bunuri alimentare de bază, dar insistă ca intervenția statului să nu compromită traiectoria fiscală. Reperele indicate pentru măsurile de sprijin includ: să nu fie periclitată consolidarea bugetară; să fie ajutate sectoarele esențiale pentru economie (agricultura și transportatorii); ajutorul să fie temporar; veniturile suplimentare ale statului din scumpirea energiei să fie folosite pentru compensarea celor care au nevoie de sprijin; companiile cu „profituri excepționale” din creșterea prețurilor la energie să fie impozitate suplimentar (taxă pe câștiguri excepționale). Ce urmează după 2026: colectarea și controlul cheltuielilor Președintele Consiliului Fiscal consideră „crucială” întrebarea legată de perioada de după 2026, în special capacitatea de a continua reducerea deficitului. El indică drept condiții reducerea substanțială a „gap-ului” la TVA (diferența dintre TVA teoretic de colectat și TVA efectiv încasat) și la impozitul pe profit, alături de controlul cheltuielilor bugetare în raport cu dinamica PIB-ului nominal. În acest scenariu, deficitul „ar putea să scadă sub 4% din PIB în câțiva ani”, potrivit lui Dăianu. În același timp, el enumeră riscuri care pot deraia consolidarea: șocuri externe (inclusiv evoluții geopolitice și războaie, precum cel din Orientul Mijlociu), un posibil nou val de dereglementare financiară, expansiunea activelor cripto și erodarea independenței unor bănci centrale, precum și presiunile asociate anului electoral 2028. Miza pentru rating și zona euro Dăianu leagă direct consolidarea fiscală de perspectiva ratingului suveran al României: dacă deficitul rămâne „la circa 6% din PIB” în anii următori, este „improbabil” ca ratingul să se îmbunătățească și există chiar riscul deteriorării, dacă datoria publică nu se stabilizează. În privința aderării la zona euro, el afirmă că aceasta nu poate avea loc fără deficite bugetare mici (3% din PIB), inflație joasă „în mod sustenabil” și o datorie publică sustenabilă, subliniind că problemele României sunt cauzate în principal de „erori în politica fiscală/bugetară”, nu de nonapartenența la zona euro. [...]
Guvernul României intenționează să contracteze, în cursul acestei luni, împrumuturi de aproximativ 3,9 miliarde de lei de la instituțiile bancare, într-un context economic marcat de presiuni bugetare și nevoi crescute de finanțare, relatează Antena3.ro . Suma este mai redusă față de lunile anterioare, semnalând o ajustare temporară a strategiei de împrumut sau o calibrare în funcție de condițiile pieței. Fondurile atrase vor fi utilizate, în principal, pentru refinanțarea datoriei publice existente și pentru acoperirea deficitului bugetar . Practic, statul împrumută bani pentru a-și susține cheltuielile curente, dar și pentru a rostogoli datorii mai vechi ajunse la scadență. Această practică este frecventă în administrațiile moderne, însă nivelul dobânzilor rămâne un element esențial care influențează sustenabilitatea datoriei pe termen lung. Dobânzile la care statul se împrumută depind de mai mulți factori, inclusiv inflația, stabilitatea economică și percepția investitorilor asupra riscului. În ultima perioadă, costurile de finanțare au rămas relativ ridicate, ceea ce înseamnă că fiecare împrumut nou pune o presiune suplimentară asupra bugetului public, prin creșterea cheltuielilor cu dobânzile. Reducerea valorii împrumuturilor comparativ cu alte luni poate indica o încercare de limitare a costurilor sau o adaptare la cererea din piață. Totodată, aceasta ar putea reflecta și o strategie de diversificare a surselor de finanțare, inclusiv prin emisiuni de obligațiuni pe piețele externe sau prin atragerea de fonduri europene. În ansamblu, politica de împrumut a statului rămâne un indicator important al sănătății economice și al echilibrului fiscal. Evoluția dobânzilor și nivelul datoriei publice vor continua să fie atent monitorizate atât de autorități, cât și de investitori. [...]
UE ar putea îngheța regulile privind deficitul bugetar dacă războiul din Iran continuă, potrivit AGERPRES , care citează Reuters. Declarația îi aparține ministrului italian al Afacerilor Europene, Tommaso Foti, și vizează pragul de 3% din PIB, reperul folosit în UE pentru disciplina bugetară. Contextul este presiunea tot mai mare asupra guvernelor europene de a finanța măsuri de sprijin pentru gospodării și companii, pe fondul scumpirii energiei. Europa, dependentă de importuri, este expusă creșterilor de preț după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, iar Iranul a blocat efectiv Strâmtoarea Ormuz, întrerupând circa o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate, în cea mai gravă perturbare de până acum. „Posibilitatea de a încălca faimoasa limită de 3% din PIB ar putea fi o decizie pe care Consiliul European să o ia în considerare ca răspuns la o situație de criză care, probabil, va persista”, a declarat Tommaso Foti la canalul de știri Skytg24. Potrivit aceleiași surse, prețurile gazelor în Europa au crescut cu peste 70% de la începutul atacurilor SUA și Israelului, în 28 februarie. În acest context, Foti a susținut că, „într-o situație de urgență, trebuie luate măsuri de urgență”. Pentru Italia, discuția are o miză imediată: guvernul condus de Giorgia Meloni și-a asumat să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB cel târziu în 2026, pentru a ieși din procedura de deficit excesiv (EDP). În prezent, zece state membre sunt vizate de această procedură: Austria, Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia, România și Finlanda. Italia urmează să publice până în 10 aprilie date actualizate privind obiectivele de deficit și datorie, precum și previziunile de creștere pentru 2026 și anii următori. Între timp, statul a alocat până în 7 aprilie aproximativ 417,4 milioane euro pentru reducerea accizelor la combustibili, iar guvernul ar putea anunța vineri extinderea măsurii; separat, oficiali de la Roma au indicat că analizează prelungirea până la 30 aprilie, cu un cost estimat la 500–600 milioane euro. [...]
Rusia a început să vândă aur fizic din rezervele băncii centrale , pentru prima dată în 25 de ani, ca să acopere un deficit bugetar în creștere, pe fondul cheltuielilor militare ridicate, relatează Antena 3 CNN , care citează Economic Times și bne Intellinews. Decizia este prezentată ca o schimbare de abordare în administrarea rezervelor, în condițiile în care presiunile fiscale s-au intensificat, iar rezervele de aur au coborât la cel mai redus nivel din ultimii patru ani. Vânzări de aur în 2026 și scăderea rezervelor Potrivit Economic Times , citat de Antena 3 CNN, vânzările cumulate de aur și valută din perioada 2022–2025 au depășit 15.000 de miliarde de ruble (150 de miliarde de dolari), la care se adaugă încă 3.500 de miliarde de ruble (35 de miliarde de dolari) în primele două luni din 2026. Conform bne Intellinews , în ianuarie Banca Centrală a Rusiei ar fi vândut 300.000 de uncii de aur, iar în februarie încă 200.000 de uncii. În urma acestor operațiuni, rezervele de aur ar fi scăzut la 74,3 milioane de uncii, iar lichidarea de 14 tone din ianuarie și februarie este descrisă drept cea mai mare pe două luni de la trimestrul al doilea din 2002. De la tranzacții „pe hârtie” la lingouri vândute pe piață Raportul citat arată că, anterior, tranzacțiile cu aur erau în mare parte noționale, adică transferuri contabile între Ministerul de Finanțe și banca centrală, fără mișcarea efectivă a metalului. În ultimele luni, banca centrală ar fi trecut la vânzarea efectivă de lingouri pe piață, ceea ce indică o utilizare mai directă a rezervelor considerate lichide, pe fondul nevoilor de finanțare ale bugetului. „În ultimele luni, însă, banca centrală a început să vândă efectiv lingouri pe piață.” Deficit bugetar mai mare și presiuni pe venituri Rusia a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 2,6% din PIB, față de o estimare inițială de 0,5%, mai notează Antena 3 CNN. Economiști citați în material sugerează că deficitul real ar putea fi mai aproape de 3,4%, pe motiv că unele plăți scadente în decembrie ar fi fost amânate pentru 2026. Tensiunile bugetare sunt puse și pe seama scăderii prețurilor petrolului în a doua jumătate a anului și a înăspririi sancțiunilor americane. În acest context, ponderea veniturilor fiscale din petrol și gaze ar fi coborât la aproximativ 20% din total, circa jumătate față de nivelurile de dinaintea conflictului. Prețul aurului, rezervele internaționale și opțiunile de finanțare bne Intellinews mai arată că vânzarea de aur are loc într-un moment de creștere accentuată a prețurilor, care ar fi depășit 5.000 de dolari pe uncie. Pe acest fond, rezervele internaționale ale Rusiei ar fi urcat la peste 809 miliarde de dolari la 28 februarie, sumă care include și 300 de miliarde de dolari în active înghețate, iar doar deținerile de aur ar fi evaluate la 384 de miliarde de dolari. În paralel, Ministerul de Finanțe ar fi folosit și alte canale pentru acoperirea deficitelor: extrageri din Fondul Național de Bunăstare (aproximativ 4.000 de miliarde de ruble rămase, potrivit articolului), creșterea emisiunilor de obligațiuni interne OFZ și majorarea cotelor de TVA cu două puncte procentuale, TVA-ul fiind indicat ca sursă pentru circa 40% din veniturile totale. În ansamblu, trecerea la vânzarea de aur fizic este prezentată ca un semnal al presiunii tot mai mari asupra poziției fiscale, în condițiile în care conflictul din Ucraina intră în al patrulea an. [...]
