Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Insolvențele au urcat cu peste 12% în S1 2026, cu presiune concentrată în București și în câteva sectoare-cheie , potrivit datelor ONRC citate de Economica . În primele șase luni din 2026, cele mai multe firme și PFA-uri intrate în insolvență au fost înregistrate în București: 725 de cazuri, în creștere cu 6,93% față de aceeași perioadă din 2025. Unde se vede cel mai puternic creșterea După București, următoarele județe au avut cele mai multe insolvențe în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026: Bihor: 275 (minus 5,82%) Cluj: 218 (minus 15,18%) Timiș: 187 (plus 18,35%) Ilfov: 185 (plus 8,82%) Prahova: 138 (plus 23,21%) La polul opus, cele mai puține insolvențe au fost consemnate în: Covasna: 17 (plus 13,33%) Harghita: 18 (0% – fără modificări) Botoșani: 21 (plus 10,53%) Mehedinți: 24 (plus 4,35%) Sălaj: 24 (minus 46,67%) Teleorman: 29 (plus 70,59%) Ritmul din iunie: 709 insolvențe într-o singură lună Numai în luna iunie au intrat în insolvență 709 firme și PFA. Cele mai multe au fost în: București: 119 Bihor: 63 Ilfov: 45 Timiș: 42 Cluj: 29 Prahova: 29 Sectoarele care trag în sus statistica Pe domenii de activitate, cele mai multe insolvențe s-au înregistrat în: Comerț cu ridicata și amănuntul: 229 (plus 388,14% față de S1 2025) Construcții: 210 (plus 412,20%) Transport și depozitare: 132 (plus 266,67%) Industria prelucrătoare: 128 (plus 312,90%) Creșterile procentuale foarte mari pe aceste sectoare indică o deteriorare rapidă a situației pentru firmele din lanțurile de distribuție, șantiere și logistică, cu potențial de propagare în restul economiei prin întârzieri la plată și blocaje în relațiile comerciale. [...]
Banca Rusiei a redus dobânda-cheie la 14% , într-o mișcare care semnalează presiuni tot mai mari pe creșterea economică, chiar dacă inflația accelerează, potrivit Economica . Decizia a surprins piața: majoritatea analiștilor intervievați de Reuters se așteptau la menținerea ratei la 14,25%. Tăierea dobânzii vine în contextul în care banca centrală și-a înrăutățit estimările pentru PIB-ul Rusiei din acest an, la un interval de creștere între 0% și 1%, de la 0,5%–1,5% anterior. În același timp, instituția a revizuit în sus prognoza de inflație pentru 2026, la 6%–7%, față de 4,5%–5,5% în estimarea precedentă, conform Agerpres. Inflație mai mare, dar semne de încetinire economică În comunicatul citat, Banca Rusiei arată că economia a crescut „într-un ritm moderat” în trimestrul al doilea din 2026, însă scumpirile și așteptările inflaționiste mai ridicate din vară sunt puse „în principal” pe seama unor „factori excepționali”. Printre acești factori, banca centrală indică perturbări în aprovizionarea cu combustibili, după atacuri cu drone ucrainene asupra unor rafinării mari, care au dus la cozi la benzinării și la prețuri mai ridicate. Totodată, loviturile care au vizat retailerul online Wildberries au afectat consumul. Ce arată datele recente despre prețuri și combustibili Datele de inflație indică o accelerare în iunie: indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,9% în iunie, după 0,2% în mai; inflația anuală a ajuns la 6%, de la 5,3% în luna precedentă; prețul benzinei a urcat cu până la 16% de la începutul anului; așteptările inflaționiste au crescut în iulie la cel mai ridicat nivel din martie 2022. În ansamblu, reducerea dobânzii, concomitent cu revizuirea în sus a prognozei de inflație și în jos a celei de creștere, sugerează că banca centrală încearcă să limiteze deteriorarea activității economice, într-un context în care șocurile de ofertă (în special pe combustibili) continuă să alimenteze scumpirile. [...]
Criza costului vieții împinge tot mai mulți europeni să ia în calcul relocarea , iar Spania apare ca destinația cea mai atractivă, potrivit unui sondaj citat de Economedia , pe baza unei analize Euronews . Sondajul, comandat de compania de asigurări digitale Feather , a fost realizat pe un eșantion de 2.000 de adulți (câte 500 din Franța, Germania, Italia și Marea Britanie). Concluzia centrală: aproape jumătate dintre respondenți din aceste țări spun că se așteaptă să locuiască, la un moment dat, într-o altă țară. Costul vieții, principalul motiv invocat Studiul indică drept factor dominant presiunea financiară din ultimii ani. „Criza costului vieții” este motivul cel mai des menționat pentru o eventuală mutare în străinătate, cu diferențe între țări: Marea Britanie: 53% Franța: 48% Germania: 43% Italia: 32% În același timp, doar unul din zece respondenți spune că nu s-ar muta în altă țară „în nicio situație”, ceea ce sugerează o disponibilitate ridicată pentru mobilitate internațională. Spania conduce preferințele, dar nu pentru toată lumea Spania este destinația care apare cel mai frecvent în opțiunile participanților, în special în rândul britanicilor și italienilor: 24% dintre britanici indică Spania ca primă alegere 20% dintre italieni o aleg pe primul loc Pentru francezi și germani, Spania este pe locul al doilea (16%, respectiv 12%). Preferințele „de top” diferă însă: Francezii aleg cel mai des Canada (17%), înaintea Italiei Germanii preferă Austria (17%), semn că o parte dintre ei caută opțiuni mai apropiate geografic Britanicii menționează și destinații îndepărtate, precum Australia, Canada și Noua Zeelandă De ce contează: mobilitatea devine o reacție economică, nu doar o alegere de stil de viață Dincolo de destinații, datele sugerează o schimbare de fond: relocarea este tot mai mult legată de presiuni economice, nu doar de oportunități profesionale sau preferințe personale. În plus, experta în turism Holly Rubenstein observă că „modelul clasic” al expatului care se mută definitiv într-o singură țară pierde teren în favoarea unui stil de viață mai flexibil, cu șederi de câteva luni în mai multe țări și muncă la distanță. Rubenstein anticipează că tendința ar putea fi și mai pronunțată în rândul Generației Alpha, pe măsură ce munca și identitatea devin mai puțin legate de un singur loc și mai mult de posibilitatea de a trăi și lucra din mai multe țări. [...]
Deficitul bugetar a scăzut la 2% din PIB în S1/2026 , un ritm care contează direct pentru costurile de finanțare ale statului și pentru menținerea ratingului de investiții, înaintea evaluărilor Fitch și Moody’s , potrivit Ziarul Financiar , care citează date publicate vineri de Ministerul Finanțelor . Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat după primele șase luni din 2026 cu un deficit de 41 miliarde de lei (2% din PIB), față de 69,8 miliarde de lei (3,64% din PIB) în aceeași perioadă din 2025. Reducerea a fost susținută de creșterea veniturilor fiscale și a fondurilor europene atrase, precum și de temperarea cheltuielilor curente. Ce a împins deficitul în jos: venituri mai mari, cheltuieli ținute în frâu Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 342,5 miliarde de lei în primul semestru, în creștere cu 10,3% față de S1/2025. Ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,46 puncte procentuale, pe fondul unor încasări mai mari din TVA, impozitul pe salarii și venit, contribuții sociale, dar și din atragerea de fonduri europene. Pe partea de cheltuieli, totalul a crescut cu doar 0,8% în termeni nominali, la 383,6 miliarde de lei, ceea ce a coborât ponderea în PIB la 18,66%, de la 19,85% în S1/2025. Ministerul Finanțelor afirmă că ajustarea s-a concentrat pe cheltuielile curente, „protejând integral” investițiile publice și absorbția fondurilor din PNRR și din Cadrul Financiar Multianual. Investițiile au crescut, cu finanțare majoritar europeană Cheltuielile pentru investiții au urcat la aproape 60 de miliarde de lei, cu 9,52 miliarde de lei peste nivelul din primul semestru din 2025. Aproape 71% din această sumă a fost finanțată din fonduri europene nerambursabile și componenta de împrumut a PNRR. În același timp, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 30,3 miliarde de lei, în creștere cu 20,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile aferente proiectelor finanțate din fonduri europene și PNRR au ajuns la 37,2 miliarde de lei. Semnal pentru rating și pentru companii: TVA rambursat mai mult, presiune pe consecvență Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat creșterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei ca element cu efect direct asupra mediului privat, prin lichiditate mai rapidă în companii. „Un semnal extrem de important pentru economia reală este creşterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei. Această creştere a restituirilor este un sprijin direct acordat mediului de afaceri, injectăm lichiditate imediată în companiile româneşti, eliminăm blocajele din lanţurile comerciale şi le oferim antreprenorilor predictibilitatea de care au nevoie.” În perspectiva evaluărilor Fitch și Moody’s, ministrul a legat menținerea ratingului de investiții de continuarea consolidării fiscale, implementarea PNRR și stabilitatea politică. „Execuţia bugetară la şase luni este un puternic semnal de seriozitate al României în evaluările care urmează din partea Fitch şi Moody’s. (...) Dar nu avem motive de relaxare: menţinerea calificativului de investiţii depinde de continuarea acestei direcţii, de finalizarea PNRR şi de stabilitatea politică.” Contextul rămâne presant: România trebuie să reducă treptat deficitul bugetar, conform angajamentelor față de Comisia Europeană, după ce a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,9% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar agențiile de rating au avertizat că păstrarea ratingului depinde de reducerea deficitului și continuarea reformelor. [...]
Christine Lagarde spune că rămâne la conducerea BCE cel puțin și în 2027, reducând incertitudinea de pe piețe și încercând să închidă speculațiile despre o plecare anticipată, potrivit HotNews . Într-o conferință de presă de joi, după decizia Băncii Centrale Europene de a menține nemodificate cele trei dobânzi reprezentative, Lagarde a folosit o metaforă pentru a transmite că își continuă mandatul: „când sunt nori la orizont, căpitanul rămâne pe navă”. Ea a adăugat explicit: „Nu o să mă vedeți plecând înainte de 2027”. Totuși, întrebată să se angajeze că își va duce mandatul până la capăt (octombrie 2027), Lagarde a spus că nu îi place să fie „îngrădită”, păstrând o nuanță de ambiguitate privind finalul exact al mandatului. Contextul declarațiilor vine după ce, pe 3 iulie, Lagarde afirmase că nu exclude posibilitatea de a părăsi președinția BCE înainte de termen pentru a aduce „o voce europeană” în dezbaterea prezidențială din Franța. Întrebată atunci dacă ar susține un candidat sau ar candida ea însăși, a răspuns inițial „O să mă gândesc la asta”, apoi s-a corectat: „Nu, glumesc. Nu cred că este pe ordinea de zi”. Următoarele alegeri prezidențiale din Franța sunt programate pe 18 aprilie și 2 mai 2027. [...]
România a urcat pe locul trei în UE la scumpirea anuală a carburanților în iunie , un semnal de presiune suplimentară pe costurile de transport și, implicit, pe prețurile din economie, potrivit Economedia , care citează date Eurostat publicate miercuri. La nivelul Uniunii Europene , creșterea medie anuală a prețurilor la combustibili și lubrifianți a fost de 13,7% în iunie, în scădere ca ritm față de mai (20,7%) și aprilie (20,8%). Eurostat arată că scumpiri au fost raportate în toate statele membre, însă într-un ritm mai lent decât în luna precedentă. România, între cele mai mari creșteri anuale din UE Cele mai mari creșteri ale prețurilor la combustibili în iunie (față de aceeași lună din 2025) au fost: Bulgaria: 26% Lituania: 23,5% România: 23,1% Finlanda: 22% La polul opus, cele mai mici creșteri au fost în Ungaria (2,3%) și Polonia (5,8%). În restul statelor, creșterile s-au situat între 7,9% în Spania și 18,6% în Cipru. În iunie, scăderi lunare în UE la motorină și benzină, cu excepții punctuale Față de luna mai, în iunie motorina a scăzut în medie în UE cu 6,4%, iar benzina cu 4,2%. Cu o lună mai devreme, motorina scăzuse cu 5,8%, în timp ce benzina crescuse cu 0,8% față de aprilie. În iunie, motorina s-a ieftinit în toate țările UE, cele mai mari scăderi fiind în Republica Cehă (11,3%), Polonia (9,7%) și Bulgaria (9,4%). Cele mai mici scăderi au fost în Ungaria (0,6%), Italia (1,4%) și Slovenia (1,6%). La benzină, Cipru și Italia au fost singurele țări unde prețurile au crescut în iunie față de mai (cu 0,7%, respectiv 0,5%). În restul statelor, benzina s-a ieftinit, cele mai mari scăderi fiind în Suedia (7,8%), Belgia (7%) și Polonia (6,6%). [...]
Premierul Ilie Bolojan susține prelungirea aplicării cotei reduse de TVA pentru persoanele care au semnat antecontracte și nu au putut finaliza tranzacțiile din cauza blocajului de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) , afectată de un atac cibernetic, potrivit Economedia . Miza este una fiscală: fără o prelungire, o parte dintre cumpărători riscă să piardă accesul la TVA redus din motive administrative, nu comerciale. Bolojan spune că discuțiile din Parlament ar putea viza contractele semnate anul trecut, care „trebuiau închise până la finalul acestei luni”, astfel încât perioada de valabilitate să fie extinsă „cu cel puțin o durată care acoperă zilele de nefuncționare”. „Consider că discuțiile care vor avea loc în Parlament, pentru acordarea unei prelungiri pentru contractele care au fost semnate în cursul anului trecut și care trebuiau închise până la finalul acestei luni, pot fi prelungite ca valabilitate, ca cei care au semnat aceste antecontracte să poată beneficia de TVA redus, cu prelungirea cu cel puțin o durată care acoperă zilele de nefuncționare. Asta vor stabili cei din Parlament.” Ce se întâmplă la ANCPI și când ar putea fi reluată activitatea Premierul afirmă că se lucrează la remediere și că STS, SRI și Directoratul Național de Securitate Cibernetică au transmis că nu au fost afectate datele personale privind proprietățile. În paralel, aplicația care rulează baza de date este transferată în cloudul guvernamental, iar evaluările de securitate sunt programate în perioada imediat următoare. Concret, potrivit declarațiilor sale: transferul aplicației în cloudul guvernamental este „în fază de finalizare”; STS urmează să facă o evaluare de securitate a aplicației; Centrul Național Cyberint va realiza un audit cibernetic pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare. Bolojan estimează că activitatea ANCPI ar urma să fie reluată „în cursul săptămânii viitoare”, ceea ce ar permite din nou accesarea bazei de date. De ce contează: TVA redus condiționat de termene care nu mai pot fi respectate Din perspectiva fiscalității, problema apare atunci când termenele din antecontracte și condițiile pentru aplicarea TVA redus nu mai pot fi îndeplinite la timp din cauza indisponibilității serviciilor ANCPI. În acest context, prelungirea discutată ar funcționa ca o măsură de „înghețare” a termenelor, astfel încât beneficiul fiscal să nu fie pierdut din cauza zilelor în care instituția nu a funcționat. Premierul a mai arătat că blocajul durează deja de o săptămână și că, până marți, se vor împlini două săptămâni, menționând că o soluție inițială luată în calcul a fost prelungirea programului ANCPI pentru recuperarea zilelor pierdute. [...]
Reducerea TVA la carburanți la 19% și tăierea accizei la motorina standard sunt în centrul unei inițiative legislative depuse în Parlament de fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan , care susține că pachetul ar putea coborî prețurile la pompă, potrivit Mediafax . Ivan afirmă că scumpirea carburanților apasă atât pe consumatori, cât și pe economie, în timp ce statul încasează mai mult din taxele colectate la pompă. În mesajul public, el a legat direct nivelul prețurilor de nivelul veniturilor bugetare, argumentând că „prețuri mai mari” înseamnă „venituri mai mari la buget”. Ce prevede pachetul propus și de ce contează fiscal Proiectul descris de Ivan include mai multe intervenții fiscale și de piață, cu impact direct asupra prețului final: reducerea TVA la carburanți de la 21% la 19%; acciză redusă la motorina standard; reinstituirea „situației de criză pe piață” (formulare folosită de inițiator); plafonarea adaosului comercial pe întreg lanțul valoric; exportul de motorină permis doar cu acordul ministerului de resort. Din perspectiva fiscalității, miza este dublă: pe de o parte, reducerea TVA și a accizei ar diminua încasările unitare ale statului din fiecare litru vândut; pe de altă parte, inițiatorul susține că efectul urmărit este ieftinirea la pompă, cu potențiale efecte în lanț în economie (costuri de transport și distribuție). Calendar politic: când ar putea intra la vot Bogdan Ivan a cerut parlamentarilor să susțină proiectul în viitoarea sesiune extraordinară și a solicitat ca dezbaterea să nu fie transformată într-o confruntare politică. „Nu folosiți această inițiativă pentru răfuieli politice sau ideologice. Am mare încredere că, în absența unui ordin de partid, 99% dintre parlamentari ar vota pentru reducerea prețului carburanților în această formă”, a transmis Ivan. În acest moment, informațiile disponibile se limitează la anunțul depunerii inițiativei și la elementele enumerate de inițiator; articolul nu oferă detalii despre calendarul procedural exact, avize sau un impact bugetar estimat. [...]
Înghețarea indexării a tăiat puterea de cumpărare a pensiilor , iar o pensie nominală de 3.000 de lei ajunge să valoreze, în termeni reali, circa 1.950–2.000 de lei raportat la scumpirile cumulate din ultimii ani, potrivit unei analize citate de Adevărul . Miza economică este că, în absența ajustărilor automate, inflația funcționează ca o reducere „invizibilă” a veniturilor fixe, cu efect direct asupra consumului de bază al vârstnicilor. Analistul economic Adrian Negrescu estimează că, dacă se însumează inflația din ultimii cinci ani, prețurile au crescut cumulat cu aproximativ 50–55%. În această logică, o pensie de 3.000 de lei care a rămas nemodificată ar avea astăzi puterea de cumpărare a aproximativ 1.950–2.000 de lei din 2021. Privit invers, pentru același nivel de trai ca în 2021, ar fi necesară o pensie de aproape 4.600–4.700 de lei. Eroziune accelerată pe termen scurt: minus „un sfert” în trei ani Negrescu mai arată că și pe un interval mai scurt, 2023–2025, cumularea inflației depășește 27–28%. Concret, o pensie de 3.000 de lei de astăzi ar cumpăra cam cât cumpărau 2.340–2.350 de lei acum trei ani, ceea ce ar însemna o pierdere reală de aproximativ un sfert din puterea de cumpărare în 36 de luni. În acest context, ultima creștere importantă a pensiilor este plasată la începutul lui 2024: indexare de 13,8% și o recalculare care ar fi dus la o creștere medie de aproximativ 20% pentru circa 3 milioane de pensionari vizați de noua formulă de calcul. Ulterior, mecanismul de indexare ar fi fost înghețat, iar pensiile nu ar fi fost indexate nici în 2025, nici în 2026, pe fondul deficitului bugetar; analistul spune că este posibil să nu crească nici în 2027. De ce „inflația pensionarilor” poate fi mai mare decât media oficială Un punct central al analizei este diferența dintre inflația „oficială” (calculată de INS pe un coș mediu de consum) și structura reală de cheltuieli a unui pensionar. Potrivit analistului, vârstnicii alocă o pondere mai mare pentru: energie și utilități; medicamente și servicii medicale; alimente de bază; cheltuieli de locuire. Aceste categorii ar fi avut creșteri de preț peste medie, ceea ce amplifică presiunea asupra bugetelor fixe. Ca exemplu, Negrescu indică energia electrică: o factură medie de aproximativ 200 de lei în urmă cu un an ar depăși acum 300 de lei, adică o creștere de peste 50%. În paralel, la medicamente, unii vârstnici ar ajunge să cumpere doar jumătate din rețeta prescrisă, pe fondul scumpirilor. Analistul punctează și dimensiunea socială a problemei: pentru aproximativ 2,7 milioane de români cu pensii sub 2.700 de lei, scumpirile ar însemna o reducere imediată a nivelului de trai, iar pensia de 3.000 de lei din exemplu ar fi „la limita superioară” a acestei zone de vulnerabilitate. Ce poate schimba traiectoria în următorii ani În opinia analistului, puterea de cumpărare a pensiilor ar depinde, pe termen mediu, de trei factori principali: Consolidarea fiscală : dacă pachetul de reforme al guvernului Bolojan reduce deficitul conform planului, presiunea pentru înghețarea pensiilor s-ar putea diminua, ceea ce ar putea permite reluarea indexării anunțate pentru 1 ianuarie 2027. Evoluția inflației sub impactul măsurilor fiscale : creșterile de TVA și liberalizarea prețului la energie ar fi alimentat inflația pe termen scurt, iar efectul „dezinflaționist” ar putea apărea abia peste unul-doi ani, interval în care pensionarii ar rămâne expuși. Decizia Curții Constituționale privind CASS pe pensii : o eventuală anulare a taxei ar putea readuce în bugetele pensionarilor sumele reținute din august 2025, însă ar fi un câștig punctual, fără să rezolve problema de fond a erodării prin lipsa indexării. Concluzia analistului este că, în lipsa unor semnale de relaxare fiscală și cu o inflație care, la jumătatea lui 2026, ar rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană, scenariul probabil ar fi o recuperare lentă și parțială: mai degrabă o încetinire a erodării decât o revenire rapidă la nivelul real de trai din urmă cu trei-cinci ani. Linkuri din context (surse secundare din aceeași publicație): „Obiceiurile financiare se formează înainte de 25 de ani” „Inflația a erodat salariile: cât au pierdut românii în ultimii doi ani” „De ce se destramă mai des relațiile în care femeia câștigă mai mult” [...]
Rusia a oprit pe termen nedeterminat emisiunile interne de datorie, semn că finanțarea deficitului devine mai dificilă , după ce Ministerul Finanțelor a suspendat licitațiile de obligațiuni federale de împrumut (OFZ), instrumentul principal prin care statul se împrumută de pe piața internă, potrivit Economedia . Autoritățile de la Moscova justifică decizia prin nevoia de a „stabiliza situația de pe piață”. „Ministerul Finanțelor al Federației Ruse informează cu privire la suspendarea licitațiilor OFZ pentru a contribui la stabilizarea situației de pe piață. Informații suplimentare privind reluarea licitațiilor vor fi comunicate ulterior.” Decizia vine pe fondul intensificării presiunilor asupra finanțelor publice, în contextul cheltuielilor ridicate asociate războiului din Ucraina și al veniturilor afectate de sancțiunile occidentale, dar și de volatilitatea prețurilor la energie. Deficit în creștere și cheltuieli mai mari Suspendarea licitațiilor are loc la scurt timp după informații potrivit cărora deficitul bugetar al Rusiei pentru 2026 ar urma să fie revizuit în creștere cu peste 1.000 de miliarde de ruble. În primul semestru, deficitul bugetului federal a ajuns la aproximativ 5,73 trilioane de ruble, iar cheltuielile bugetare estimate pentru întregul an au fost majorate la 45,11 trilioane de ruble. În mod obișnuit, guvernul acoperă o parte importantă a deficitului prin emiterea de OFZ pe piața internă. Oprirea licitațiilor sugerează că autoritățile încearcă să evite presiuni suplimentare asupra costurilor de finanțare sau asupra pieței obligațiunilor. Reacția pieței și întrebarea-cheie: de unde vin banii După anunț, indicele obligațiunilor guvernamentale tranzacționate la Bursa din Moscova (RGBI) a recuperat o parte din pierderile anterioare și a închis în creștere, semnalând o reacție pozitivă a investitorilor la măsura de stabilizare. Rămâne însă neclar cât va dura suspendarea și prin ce alte surse va finanța Kremlinul deficitul, în condițiile în care necesarul de cheltuieli al statului continuă să crească. [...]
Ministerul Finanțelor pregătește măsuri pentru un cadru fiscal „predictibil și competitiv” dedicat industriei festivalurilor , pe fondul argumentului că marile evenimente de muzică aduc consum, turiști și venituri suplimentare la buget, potrivit Mediafax . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , susține că cele mai mari festivaluri din România reunesc anual peste un milion de participanți, atrag zeci de mii de turiști străini și generează un impact economic de milioane de euro. În viziunea sa, efectele se văd în lanțul de servicii locale – de la cazare și restaurante la transport, cumpărături și alte servicii – cu venituri pentru antreprenori, locuri de muncă și încasări suplimentare atât la bugetele locale, cât și la bugetul de stat. „Fiecare turist care participă la un festival înseamnă nopți de cazare, consum la restaurante, transport, cumpărături și servicii locale. Înseamnă venituri pentru antreprenori, locuri de muncă, încasări suplimentare la bugetele locale și la bugetul de stat.” De ce contează: fiscalitatea devine un factor de investiții în „turismul de evenimente” Nazare afirmă că beneficiile depășesc impactul economic direct, prin promovarea imaginii României în străinătate și prin poziționarea țării ca destinație europeană pentru evenimente mari, cu efect asupra interesului investitorilor și al organizatorilor internaționali. „O țară care demonstrează că poate găzdui în condiții excelente sute de mii de participanți transmite un semnal puternic despre capacitatea de organizare și despre potențialul său economic.” Ce urmează: grupuri de lucru și „echitate fiscală” pentru sector Ministrul spune că Ministerul Finanțelor lucrează la măsuri pentru a asigura un cadru fiscal „predictibil și competitiv” pentru investițiile private din domeniu și că, în ultimul an, au fost demarate grupuri de lucru „pentru a aduce mai multă echitate fiscală” acestui sector. În evaluarea sa, România ar putea deveni una dintre principalele destinații europene pentru turismul de evenimente, însă obiectivul depinde de stabilitatea și predictibilitatea mediului fiscal, care să încurajeze investițiile pe termen lung. (Aceeași informație este relatată și de Adevărul.) [...]
România a trecut de pragul de 60% din PIB la datoria publică, ceea ce declanșează o monitorizare europeană mai strictă a sustenabilității finanțelor publice , pe fondul procedurii de deficit excesiv în care țara se află deja, potrivit Mediafax , care citează o analiză a economistului Cristian Socol pe baza datelor Eurostat . Conform acestuia, datoria guvernamentală a ajuns la 60,1% din PIB în metodologia Eurostat și la 60,2% din PIB în datele Ministerului Finanțelor , depășind astfel criteriul de la Maastricht. Ce se schimbă după depășirea pragului Socol susține că depășirea pragului de 60% din PIB are consecințe asupra felului în care este evaluată situația fiscală a României la nivel european, printr-o analiză tehnică mai riguroasă a sustenabilității datoriei – un criteriu relevant pentru respectarea regulilor fiscal-bugetare europene. „Ce reprezintă asta efectiv pentru România, aflată deja în procedura de deficit bugetar excesiv pentru depășirea pragului de deficit 3% din PIB? Că vom fi analizați tehnic și mai riguros, că vom fi mai strict monitorizați și că respectarea țintelor de deficit/datorie angajate în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031 devine și mai stringentă!” Planul Național Bugetar Structural 2025–2031 este documentul care include angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene pentru reducerea deficitului bugetar și limitarea creșterii datoriei publice. Ritmul de creștere al datoriei, în cifre Datele Ministerului Finanțelor citate în material arată că datoria administrației publice a urcat de la 1.013,2 miliarde de lei (30 aprilie 2025) la 1.171,6 miliarde de lei (30 aprilie 2026), adică o creștere de 158,3 miliarde de lei într-un an. În medie, acest avans echivalează cu: aproximativ 434 de milioane de lei pe zi; aproape 18 milioane de lei pe oră; 302.000 de lei pe minut; circa 5.000 de lei pe secundă (aprox. 1.000 de euro pe secundă). Obligații în legislația națională și măsuri invocate Economistul amintește că depășirea pragului de 60% are implicații și în legislația internă. Potrivit lui, art. 13 din Legea responsabilității fiscale prevede obligația Ministerului Finanțelor de a prezenta un raport care să justifice creșterea datoriei și să propună măsuri pentru menținerea indicatorului la un nivel considerat sustenabil. În acest context, Socol indică și tipuri de măsuri prevăzute de lege pentru limitarea creșterii datoriei, inclusiv înghețarea cheltuielilor totale cu salariile din sectorul public și a cheltuielilor totale cu asistența socială din sistemul public. El afirmă că unele măsuri de corecție sunt deja implementate, menționând înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor. Context european: România, între statele cu creșteri rapide Pe baza datelor Eurostat, Socol mai afirmă că România a avut a patra cea mai mare creștere a datoriei ca pondere în PIB în primul trimestru din 2026 față de primul trimestru din 2025. În acest cadru, depășirea pragului de 60% din PIB adaugă presiune asupra respectării țintelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană. [...]