Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Știri Economie & Finanțe Publice

Trump impune taxă vamală de 25% pentru țările ce fac afaceri cu Iranul; presiuni crescânde asupra Teheranului
Donald Trump a anunțat impunerea unei taxe vamale de 25% asupra mărfurilor din țările care fac afaceri cu Iranul , informează Digi24 . Această măsură are scopul de a exercita presiuni suplimentare asupra Teheranului, în contextul protestelor antiguvernamentale care continuă de trei săptămâni. Trump a comunicat pe rețelele de socializare că tariful va fi aplicat imediat, fără a detalia ce presupune exact „a face afaceri” cu Iranul. Printre țările cu legături comerciale semnificative cu Iranul se numără China, Irak, Emiratele Arabe Unite, Turcia și India. De asemenea, președintele american a avertizat că ar putea lua măsuri militare dacă regimul de la Teheran va continua să reprime violent protestele. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a confirmat că opțiunile militare rămân pe masă. În același timp, Casa Albă nu a oferit informații suplimentare despre cum vor fi afectate importurile din țările vizate de noul tarif. Protestele din Iran au fost declanșate de scăderea valorii monedei naționale, rialul, și s-au transformat într-o criză de legitimitate pentru liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Agenția de știri HRANA, cu sediul în SUA, a raportat aproape 500 de protestatari și 48 de membri ai forțelor de securitate uciși, însă numărul real ar putea fi mult mai mare. Întreruperea accesului la internet complică verificarea informațiilor din teren. [...]

De la dividende mai impozitate la POS-uri obligatorii; principalele modificări fiscale ale anului 2026
Cele mai importante modificări fiscale pentru anul 2026 vizează creșteri de impozite, noi obligații pentru firme și sancțiuni dure pentru nerespectarea prevederilor legale , conform unei sinteze realizate pe baza mai multor acte normative recente, între care Legea nr. 239/2025 , OUG nr. 89/2025 , OUG nr. 71/2025, OUG nr. 11/2025 și Legea nr. 245/2025 . 1. Impozitul pe dividende și alte venituri Cota de impozitare pe dividende crește de la 10% la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026 , indiferent de anul din care provine profitul. De asemenea, se impozitează cu 16% și bunurile sau serviciile acordate în interes personal de către firmă unui asociat, în condițiile art. 114 din Codul fiscal. 2. CASS și plafoanele anuale Pentru determinarea bazei de calcul a contribuției la sănătate (CASS), se utilizează salariul minim brut pe țară de 4.050 lei , valabil la 1 ianuarie 2026. Astfel, plafoanele de referință sunt: 24.300 lei (6 salarii) 48.600 lei (12 salarii) 97.200 lei (24 salarii) Se iau în considerare veniturile nete, inclusiv din chirii, criptomonede, dobânzi, etc. 3. TVA: plafon nou și momentul înregistrării Plafonul pentru scutirea de TVA a crescut la 395.000 lei din septembrie 2025. Înregistrarea devine obligatorie la momentul depășirii plafonului , nu ulterior. 4. Regimul microîntreprinderilor În 2026 rămâne o singură cotă de impozitare: 1% , indiferent de domeniu. Microîntreprinderile care depășesc plafonul de 100.000 euro (509.850 lei) în 2025 sau în timpul anului 2026 trec definitiv la impozit pe profit. Este obligatorie și existența unui salariat cu normă întreagă . 5. Capitalul social minim pentru SRL SRL-urile vor avea obligația să majoreze capitalul social astfel: 500 lei , dacă cifra de afaceri 400.000 lei Termen: până la 31 decembrie 2027 . În caz contrar, se poate ajunge la dizolvare de drept . 6. Restricții la dividende și împrumuturi Legea 239/2025 interzice acordarea de împrumuturi acționarilor în același an în care se distribuie dividende interimare . De asemenea, nu se pot returna împrumuturi dacă activul net este sub jumătate din capitalul social. 7. Salariul minim În primul semestru din 2026, salariul minim brut rămâne 4.050 lei , dar este anunțată o creștere la 4.325 lei de la 1 iulie 2026. 8. Amenzi majorate pentru muncă nedeclarată Amenda pentru „munca la negru” este acum de 40.000 lei/persoană , cu un plafon maxim de 1.000.000 lei . Munca la gri rămâne sancționabilă cu până la 10.000 lei/persoană . 9. Concedii medicale În perioada 2026-2027, nu se mai plătește prima zi de concediu medical. Angajatorul suportă de la ziua a 2-a până la a 6-a, iar restul este plătit din bugetul de sănătate. 10. RO e-Factura: termen nou Din 1 ianuarie 2026, termenul de transmitere a facturilor în SPV este de 5 zile lucrătoare , nu calendaristice. Amenda: 15% din valoarea facturilor netransmise . 11. Impozitarea investițiilor Impozitul pentru câștigurile din titluri de valoare și criptomonede crește semnificativ: de la 10% la 16% (tranzacții directe) de la 1/3% la 3/6% (prin broker, în funcție de durata deținerii) Pentru criptomonede, se introduce obligația de raportare către ANAF de către platformele crypto (DAC 8), începând cu anul 2026. 12. Impozite locale crescute În 2026, impozitele locale cresc cu până la 150% , în funcție de localitate. Dacă o clădire nu a fost reevaluată în ultimii 5 ani și contribuabilul a fost notificat, impozitul aplicabil va fi de 5% din valoarea impozabilă . 13. Obligații pentru conturi bancare și POS Toate firmele trebuie să aibă cel puțin un cont bancar începând cu 2026. Lipsa contului atrage sancțiuni și inactivare fiscală . Totodată, toate entitățile trebuie să accepte plata cu cardul (POS sau aplicații), sub sancțiunea unei amenzi între 20.000 și 50.000 lei . 14. Eșalonarea la plată Persoanele fizice, juridice sau asocieri pot beneficia de eșalonare dacă au datorii între: 500 și 100.000 lei (persoane fizice) 5.000 și 400.000 lei (persoane juridice) Este necesar un contract de fideiusiune , în formă autentică. 15. Taxă logistică pentru colete extracomunitare Se introduce o taxă logistică de 25 lei /colet pentru bunurile sub 150 euro venite din afara UE, colectată de furnizorii de servicii poștale . 16. Înregistrarea fiscală a punctelor de lucru Sediile secundare cu cel puțin un salariat trebuie înregistrate la ANAF în termen de 30 zile de la înființare. Este necesară depunerea Declarației 060 și a documentelor doveditoare. 17. Reguli pentru PFA-uri Persoanele care închiriază mai mult de 7 camere pe termen scurt vor fi considerate ca desfășurând activitate economică. Venitul net anual se stabilește prin aplicarea unei cote forfetare de 30% asupra veniturilor brute. Tabel sinteză: modificări cheie în 2026 Măsură Noua prevedere Intrare în vigoare Impozit dividende 16% (de la 10%) 1 ianuarie 2026 TVA – plafon scutire 395.000 lei 1 septembrie 2025 CASS – salariu minim 4.050 lei 1 ianuarie 2026 Microîntreprinderi Cota unică 1%; plafon 100.000 euro 1 ianuarie 2026 POS obligatoriu Pentru toate entitățile înregistrate la ONRC 1 ianuarie 2026 Taxă logistică 25 lei/colet extracomunitar 1 ianuarie 2026 E-factura – termen 5 zile lucrătoare 1 ianuarie 2026 Salariu minim (sem. II) 4.325 lei (preconizat) 1 iulie 2026 [...]

Ancheta penală a șefului Fed provoacă turbulențe globale; dolarul scade, aurul atinge un nivel record
Ancheta penală asupra președintelui Rezervei Federale din SUA, Jerome Powell, a avut efecte imediate pe piețele financiare globale , informează Antena 3 CNN . Investitorii au reacționat rapid, iar semnele de instabilitate s-au propagat prin deprecierea dolarului, scăderea indicilor bursieri și creșterea prețului aurului la un nou nivel record. Aurul a atins luni dimineață cotația istorică de 4.600,33 dolari uncia , iar argintul a crescut cu aproximativ 4,5%, continuând astfel trendul ascendent început în 2025. Metalul galben s-a apreciat cu 6% de la începutul acestui an, fiind perceput ca activ-refugiu într-un climat politic tensionat. Prețurile cresc și pe fondul temerilor legate de pierderea independenței Fed, în contextul în care președintele Powell ar fi fost amenințat cu inculpare de către administrația Trump, potrivit declarațiilor sale. Bursele europene și americane au reacționat negativ: La Londra, indicele FTSE 100 a scăzut cu aproape 0,2%; La Paris, CAC 40 a coborât cu 0,2%, iar DAX din Frankfurt a stagnat; Pe Wall Street, contractele futures au arătat o scădere de 0,75% pentru S&P 500, 0,65% pentru Dow Jones și peste 1% pentru Nasdaq 100. Russ Mould, director de investiții la AJ Bell, afirmă că ancheta a „tulburat piețele” și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul Rezervei Federale după retragerea lui Powell, programată pentru luna mai. Intervențiile politice sugerate de această situație sporesc temerile privind influențarea deciziilor monetare într-un moment în care inflația trebuie ținută sub control. Profesorul Costas Milas de la Universitatea din Liverpool a catalogat știrea drept „șocantă”, explicând că presiunile asupra independenței Fed reprezintă o amenințare majoră pentru stabilitatea financiară. La rândul său, economistul-șef al Goldman Sachs, Jan Hatzius , a avertizat că amenințarea la adresa președintelui Fed amplifică temerile privind autonomia băncii centrale americane , deși crede că Powell va rămâne fidel deciziilor bazate pe date economice. Această evoluție neașteptată complică începutul anului 2026 pentru piețele globale, iar analiștii se așteaptă la o perioadă de volatilitate crescută, influențată de potențiale schimbări în politica monetară americană și de contextul geopolitic tensionat. [...]

Exporturile și importurile României în 2025; Mașinile și echipamentele de transport domină comerțul
Deficitul balanței comerciale a României a scăzut cu 1% în primele 11 luni din 2025 , potrivit Profit.ro . În perioada ianuarie-noiembrie 2025, deficitul a fost de 29,77 miliarde euro, cu 299,6 milioane euro mai mic decât în aceeași perioadă a anului precedent. În luna noiembrie 2025, exporturile FOB (Free On Board) au fost de 8,372 miliarde euro, iar importurile CIF de 10,633 miliarde euro, rezultând un deficit de 2,260 miliarde euro. Comparativ cu noiembrie 2024, exporturile au scăzut cu 0,1%, iar importurile cu 5,3%. Pe ansamblul primelor 11 luni din 2025, exporturile au crescut cu 3,9%, iar importurile cu 2,6% față de perioada similară din 2024. Mașinile și echipamentele de transport domină comerțul, reprezentând 46,5% din exporturi și 36,8% din importuri. Alte produse manufacturate au o pondere de 26,9% la export și 28,4% la import. Schimburile intra- UE27 au fost de 64,118 miliarde euro la exporturi și 86,223 miliarde euro la importuri, în timp ce schimburile extra-UE27 au fost de 25,302 miliarde euro la exporturi și 32,966 miliarde euro la importuri. Tabelul de mai jos ilustrează datele comerciale pentru perioada ianuarie-noiembrie 2025: Indicatori Valoare (miliarde euro) Pondere în total (%) Exporturi totale 89,420 - Importuri totale 119,19 - Deficit comercial 29,77 - Exporturi intra-UE27 64,118 71,7 Importuri intra-UE27 86,223 72,3 Exporturi extra-UE27 25,302 28,3 Importuri extra-UE27 32,966 27,7 Aceste date subliniază importanța parteneriatelor comerciale intra-UE pentru România, precum și rolul semnificativ al mașinilor și echipamentelor de transport în structura comerțului internațional. [...]

Europa vrea să evite un război comercial cu China; producătorii auto pot limita importurile de vehicule electrice
Comisia Europeană permite producătorilor auto să limiteze voluntar importurile de vehicule electrice din China pentru a evita tarifele de până la 35% , conform The New York Times , într-un acord care ar putea favoriza direct Volkswagen și modelul său electric Cupra Tavascan fabricat în China. Luni, 12 ianuarie 2026, Comisia Europeană și Ministerul Comerțului din China au anunțat un cadru de colaborare menit să dezamorseze tensiunile comerciale privind subvenționarea producției de vehicule electrice. Inițiativa vizează o alternativă la tarifele punitive impuse de Uniunea Europeană la finalul lui 2024, prin care se permite constructorilor să limiteze voluntar volumul de vehicule importate din China și să stabilească prețuri minime de vânzare pentru acestea. În schimbul acestui angajament, aceștia ar putea fi scutiți de tarifele de până la 35% aplicate anterior. Volkswagen este unul dintre principalii beneficiari ai acestui cadru, având în vedere că modelul său Cupra Tavascan este produs în China pentru piața europeană. Astfel, compania ar putea evita noile bariere vamale dacă acceptă condițiile impuse: plafonarea volumului de export și fixarea unor prețuri minime care să reflecte costuri reale, fără ajutor guvernamental ascuns. Această mișcare vine pe fondul presiunilor crescânde asupra UE de a menține deschis comerțul cu China, dar și de a proteja industria auto europeană de concurența neloială a modelelor subvenționate masiv de statul chinez. Bruxelles-ul speră că acest aranjament voluntar va reduce tensiunile comerciale fără a declanșa represalii tarifare sau un război comercial mai larg. În paralel, Comisia Europeană urmează să monitorizeze îndeaproape respectarea angajamentelor asumate de producători, iar eventualele abateri ar putea reactiva automat impunerea de tarife. Totodată, cadrul rămâne deschis și altor producători care vor să evite taxele, inclusiv companiilor chineze care colaborează cu mărci europene. Acest pas este văzut ca o soluție temporară, în așteptarea unei reglementări mai clare privind relațiile comerciale UE-China în sectorul mobilității electrice. [...]

Statul pregătește o nouă creștere a impozitelor pe locuințe; Proprietățile ar putea fi taxate la valoarea lor de piață începând din 2026
Impozitele pe locuințe ar putea crește semnificativ începând cu anul 2026, dacă va fi aplicată măsura prin care taxarea se va face la valoarea de piață a proprietăților , informează Antena 3 . Potrivit sursei, autoritățile iau în calcul modificarea sistemului de impozitare pentru a crește veniturile locale și a corela nivelul taxelor cu realitatea din piața imobiliară. În prezent, impozitele sunt calculate pe baza valorii impozabile stabilite prin grilele notariale sau prin formule rigide, care nu reflectă întotdeauna valoarea actuală de piață. Noua abordare ar urma să aducă o schimbare radicală: evaluarea periodică a proprietăților și ajustarea impozitelor în funcție de prețul real al locuințelor, așa cum se practică deja în alte state europene. Măsura este încă în stadiu de analiză, dar ar putea fi inclusă într-un pachet legislativ mai amplu de reformare fiscală, menit să crească gradul de colectare și să reducă discrepanțele între contribuabili. De asemenea, această modificare ar putea avea un impact considerabil asupra proprietarilor din marile orașe, unde prețurile imobiliarelor au crescut accelerat în ultimii ani. Nu este exclus ca această reformă să fie dublată de introducerea unor plafoane sau deduceri pentru anumite categorii sociale, cum ar fi pensionarii sau persoanele cu venituri reduse, pentru a diminua impactul asupra celor vulnerabili. Autoritățile locale și centrale urmează să stabilească metodologia exactă și ritmul de implementare, însă aplicarea măsurii ar putea începe din 1 ianuarie 2026, cu o perioadă de tranziție pentru adaptarea contribuabililor la noul sistem. [...]

Guvernul ajustează impozitele pentru clădiri și terenuri; creștere medie de 70% a bazei de impozitare
Guvernul estimează venituri bugetare mai mari cu 3,7 miliarde de lei în urma majorării impozitelor locale , scrie Profit.ro . Această creștere este rezultatul ajustării impozitelor pe locuințe, terenuri și mijloace de transport, care ar aduce o creștere a veniturilor cu 30% comparativ cu anul trecut. Executivul a explicat că noile cuantumuri ale impozitelor vor rămâne la bugetele locale, având în vedere că, din cauza deficitului bugetar, Guvernul nu mai poate transfera sume către acestea. Majorarea medie a impozitelor pe proprietate este estimată la 70%-80%, dar în anumite cazuri pot apărea diferențe semnificative. Principalele contribuții la creșterea veniturilor sunt: Clădiri: +1,42 miliarde lei Terenuri: +1,09 miliarde lei Autoturisme și mijloace de transport: +1,18 miliarde lei Guvernul subliniază că măsurile sunt tranzitorii, până la implementarea completă a impozitării la valoarea de piață, preconizată să înceapă de la 1 ianuarie 2027. Până atunci, baza de impozitare pentru clădiri și terenuri va fi recalibrată pentru a elimina valorile istorice care nu mai reflectă realitatea economică. Creșterea bazei de impozitare este de aproximativ 70%, ajungând la 2.677 lei/mp, o valoare considerată realistă pentru construirea unei locuințe cu finisaje standard. Aceasta va servi ca referință tehnică până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață. [...]

Eugen Rădulescu despre reorganizarea administrativ-teritorială; România rămâne blocată în anii '60
Eugen Rădulescu, consilier la Banca Națională a României, a criticat măsurile de reducere a cheltuielilor administrative cu 10% , considerându-le insuficiente, potrivit Digi24 . El a subliniat că problema majoră este lipsa modernizării și că România rămâne blocată în structura administrativă din anii '60. Rădulescu a explicat că măsurile actuale sunt doar soluții temporare și că nu abordează problema fundamentală a cheltuielilor bugetare mari. El a evidențiat risipa colosală generată de existența a 41 de județe și 3.200 de localități, sugerând că reorganizarea administrativ-teritorială este esențială. Cu toate acestea, oficialul a menționat că subiectul pare „înmormântat” și că nu există mișcări concrete în această direcție. În ceea ce privește reforma administrativă, Rădulescu a afirmat că nu este sigur că ar necesita modificarea Constituției, subliniind că numărul județelor nu este specificat constituțional. Deși șansele unei astfel de reforme sunt scăzute, el a subliniat importanța și necesitatea acesteia pentru modernizarea României. [...]

SUA cere G7 acțiuni urgente pentru reducerea dependenței de China în sectorul mineralelor rare; Bessent avertizează asupra unei amenințări strategice
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, va solicita statelor G7 și altor economii cheie să accelereze eforturile de reducere a dependenței de China pentru mineralele esențiale , în contextul unei întâlniri internaționale ce va avea loc luni, 15 ianuarie 2026, la Washington, informează Reuters . Întâlnirea debutează duminică seară cu o cină de lucru și reunește miniștri de finanțe sau membri ai cabinetului din țările G7, Uniunea Europeană, Australia, India, Coreea de Sud și Mexic – un grup care cumulează 60% din cererea globală de minerale critice. În centrul agendei se află preocupările privind dominația Chinei în lanțurile de aprovizionare cu minerale esențiale, utilizate în tehnologia militară, semiconductori, baterii și energie regenerabilă. Conform Agenției Internaționale pentru Energie, China controlează între 47% și 87% din procesarea globală de cupru, litiu, cobalt, grafit și pământuri rare. Scott Bessent a insistat pentru organizarea acestei reuniuni încă din iunie 2025, după ce a prezentat un raport pe tema mineralelor rare la summitul liderilor G7 din Canada. Deși atunci s-a convenit un plan de acțiune pentru diversificarea surselor și întărirea lanțurilor de aprovizionare, Bessent s-a declarat nemulțumit de ritmul lent al implementării. Oficialii americani susțin că doar Japonia a reacționat prompt, învățând lecția blocadei impuse de China în 2010. Oficialul american a subliniat că SUA sunt pregătite să coopereze „cu cei care simt aceeași urgență” și să împărtășească experiența proprie. Administrația Trump promovează acorduri cu parteneri strategici precum Australia și Ucraina, pentru a stimula producția internă. Acordul semnat cu Australia în octombrie 2025 prevede o investiție de 8,5 miliarde de dolari într-un lanț de aprovizionare alternativ, inclusiv o rezervă strategică de pământuri rare și litiu. China a început recent să limiteze exporturile de pământuri rare și magneți speciali către companii japoneze și a interzis livrările de produse cu dublă utilizare către armata Japoniei , însă oficialii americani spun că întâlnirea de la Washington fusese planificată înaintea acestor evoluții. Deși nu este așteptat un anunț comun concret, SUA intenționează să emită o declarație oficială la finalul discuțiilor. Bessent și administrația americană consideră că dependența de China în sectorul mineralelor critice este o vulnerabilitate majoră, iar lipsa de acțiune rapidă din partea aliaților riscă să lase economiile dezvoltate în fața unui risc strategic major în anii următori. [...]

Dacă investeai în aur în 2005, azi erai cu 13 ori mai bogat
Valoarea aurului a crescut de peste 13 ori în ultimii 21 de ani, devenind unul dintre cele mai profitabile plasamente accesibile publicului larg , potrivit unei analize realizate de redacția noastră pe baza datelor oficiale publicate de Banca Națională a României. Dacă în ianuarie 2005 prețul unui gram de aur era în jur de 40–50 de lei, la data de 9 ianuarie 2026 acesta a atins un nou maxim istoric: 627,89 lei/gram . Această evoluție înseamnă un randament cuprins între +1.156% și +1.470% , echivalentul unei multiplicări de peste 13 ori a sumei investite, în funcție de momentul exact al achiziției. Practic, cine a cumpărat aur în urmă cu două decenii și a păstrat investiția, ar fi obținut următoarele rezultate: Sumă investită în 2005 Valoare estimativă în 2026 Randament aproximativ 5.000 lei ~70.000 lei +1.300% 10.000 lei ~140.000 lei +1.300% 50.000 lei ~700.000 lei +1.300% În paralel, leul s-a depreciat față de euro în aceeași perioadă într-un ritm semnificativ mai lent: cursul valutar a trecut de la aproximativ 3,8 lei/euro în 2005 la 5,08 lei/euro în 2026, ceea ce reprezintă un avans de +33,7% . Diferența de randament este uriașă, iar aurul se dovedește a fi nu doar o formă de conservare a valorii, ci și o investiție remarcabilă în sine. Creșterea prețului aurului a fost determinată de o serie de factori globali, printre care inflația persistentă, crizele financiare succesive, incertitudinile geopolitice și scăderea încrederii în monedele fiat. În plus, dobânzile reale negative și achizițiile masive de aur realizate de băncile centrale au susținut cotațiile pe termen lung. Această analiză nu este un îndemn la speculație, ci o invitație la reflecție: Ce am fi făcut altfel dacă am fi privit banii dintr-o perspectivă pe termen lung? Cât valorează astăzi o decizie aparent banală luată în urmă cu 20 de ani? [...]

Guvernul explică abia acum creșterea taxelor locale; Harta scumpirilor din 2026 arată cât de inegal sunt afectați contribuabilii
Creșterile de taxe și impozite locale aplicate începând cu 2026 au fost motivate de Guvern prin presiuni bugetare și angajamente asumate prin PNRR și s-au concretizat în scumpiri substanțiale în toate marile orașe din țară, potrivit unui comunicat oficial, citat de Digi24 . Conform Guvernului, modificările au vizat o aliniere la media europeană a veniturilor din impozitarea proprietății, România având anterior o pondere de doar 0,55% din PIB, față de 1,85% media UE. Executivul estimează că aceste măsuri vor aduce 3,7 miliarde lei în plus la bugetele locale în anul 2026, însă recunoaște că procesul de implementare a fost grăbit și imperfect, generând probleme administrative și nemulțumiri generalizate. Decizia de reformare a sistemului de impozitare a fost asumată încă din perioada 2021–2022, dar a fost amânată repetat de diverse guvernări. Codul Fiscal modificat în decembrie 2025 a impus actualizarea valorii impozabile a clădirilor și a terenurilor, dar și schimbarea modului de calcul al impozitelor auto, în funcție de norma de poluare și capacitatea cilindrică. În București, de exemplu, pentru o locuință obișnuită, valoarea impozabilă pe metru pătrat a crescut de la 1.492 lei la 2.677 lei, ceea ce a dus la majorări de peste 70% ale sumelor de plată, conform unei analize realizate de Știrile Pro TV . Impactul asupra populației variază în funcție de oraș și de deciziile luate la nivel local. În Cluj-Napoca și Iași, autoritățile au susținut că nu au majorat cotele de impozitare, ci doar au aplicat valorile minime prevăzute în Codul Fiscal. În schimb, în orașe precum Vaslui sau Zalău, scumpirile au fost semnificative, unele ajungând la peste 90% pentru anumite tipuri de imobile. În Vaslui, de exemplu, pentru clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice, impozitul a crescut cu 90%, potrivit Antena 3 CNN . Modificările au vizat nu doar clădirile, ci și terenurile și autoturismele. În tabelul de mai jos sunt prezentate, pe scurt, principalele creșteri pentru cele mai populare bunuri impozabile: Tip impozit 2025 (lei) 2026 (lei) Diferență (%) Locuință din beton, 55 mp 300–350 500–550 +60% până la +80% Teren arabil intravilan (zona A) 42/ha 75/ha +78% Autoturism Euro 6, 1 litru 41 82 +100% Autoturism Euro 3, 1.6 litri 129 312 +142% Autoturism electric 0 40–100 +100% În ciuda argumentelor tehnice și a obligațiilor asumate prin PNRR, multe dintre administrațiile locale au fost luate prin surprindere de ritmul rapid al implementării. Unele platforme informatice, cum este ghișeul.ro, nu au fost pregătite să proceseze noile calcule, ceea ce a generat erori și confuzii în rândul contribuabililor. În plus, într-o serie de localități, contribuabilii vulnerabili – cum ar fi persoanele cu dizabilități – au pierdut reducerile de care beneficiau, măsură percepută de mulți ca fiind inechitabilă. O categorie de contribuabili afectată direct sunt șoferii. Impozitul auto nu mai ține cont doar de capacitatea cilindrică, ci și de norma de poluare. Astfel, autovehiculele cu norme Euro 4 sau mai vechi sunt penalizate suplimentar, în spiritul principiului „poluatorul plătește”. În unele cazuri, diferențele sunt semnificative: o mașină Euro 3 cu motor de 1,6 litri are un impozit majorat de la 129 lei la peste 300 lei. Pentru mașinile electrice, anterior scutite, s-a introdus un impozit de 40–100 lei pe an. Guvernul susține că toate aceste măsuri sunt necesare pentru a reduce deficitul bugetar, dar recunoaște că aplicarea a fost dificilă. Deși Executivul a argumentat că banii colectați rămân la bugetele locale, multe administrații nu au avut timp să se adapteze. Reforma a fost realizată cu întârziere, în condiții de presiune externă și internă, și riscă să se transforme într-un caz de reformă necesară, dar aplicată prost. [...]

Tinerii britanici se confruntă cu obstacole majore în găsirea unui job; raport ONS dezvăluie problemele
Aproape un milion de tineri din Marea Britanie sunt șomeri, iar Generația Z este considerată nepregătită pentru muncă , potrivit unui raport al Office for National Statistics (ONS), citat de News.ro . Datele arată că între 16 și 24 de ani, mulți tineri nu sunt angajați, nu urmează studii și nu participă la programe de formare profesională. Guvernul britanic a inițiat o analiză independentă a fenomenului NEET, coordonată de fostul ministru al sănătății, Alan Milburn. Un aspect îngrijorător este că aproape 600.000 dintre acești tineri nu caută activ un loc de muncă. Obstacolele principale sunt reducerea locurilor de muncă entry-level din cauza inteligenței artificiale și concurența crescută pentru joburi. Conform Institute for Student Employers , anul trecut au fost depuse peste 1,2 milioane de aplicații pentru doar 17.000 de posturi destinate absolvenților, în timp ce numărul posturilor vacante a scăzut cu aproape 10%. Această situație a dus la un raport de 2,5 persoane șomere pentru fiecare loc de muncă disponibil, față de 1,8 în anul precedent. Experții și angajatorii subliniază că mulți tineri nu sunt suficient de bine pregătiți pentru piața muncii. Lipsa experienței profesionale și neconcordanța dintre educația școlară și cerințele pieței sunt probleme structurale. Pandemia a accentuat aceste deficiențe, afectând dezvoltarea socială a Generației Z. Organizația Shaw Trust evidențiază că izolarea și învățarea online au creat un deficit de socializare și competențe esențiale pentru muncă, cum ar fi lucrul în echipă și comunicarea. Dispariția joburilor de weekend și a altor activități ocazionale a redus oportunitățile de a dobândi experiență practică. Companii mari, precum KPMG și PwC, au observat dificultăți în rândul tinerilor angajați legate de eticheta profesională și colaborare. Aceste firme au introdus programe de formare pentru a îmbunătăți abilitățile soft ale noilor absolvenți. Experții recomandă tinerilor să adopte metode mai directe de căutare a unui loc de muncă, cum ar fi prezentarea personală cu CV-ul la potențiali angajatori, în special în afaceri locale, unde interacțiunea față în față poate fi mai eficientă decât aplicațiile online. [...]
