Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Guvernul ridică la 3 miliarde lei plafonul de împrumut al primăriilor în 2026, o decizie care mărește spațiul de finanțare pentru investiții locale, dar care vine cu o presiune suplimentară de disciplină bugetară la nivelul administrațiilor, potrivit Digi24.
Măsura, inițiată de Ministerul Finanțelor, crește plafonul pentru finanțările rambursabile (credite care trebuie returnate) contractate de autoritățile administrației publice locale în 2026 de la 2 miliarde lei la 3 miliarde lei. Guvernul susține că decizia urmărește să evite blocaje financiare și să permită continuarea sau demararea proiectelor de dezvoltare.
Argumentul central invocat este gradul ridicat de utilizare a fondurilor deja aprobate. Până acum, au fost autorizate finanțări de aproximativ 1,96 miliarde lei, ceea ce, în varianta plafonului vechi, ar fi lăsat un spațiu limitat pentru proiecte noi în 2026.
În lipsa majorării, autoritățile avertizează că limitele de tragere ar fi putut fi epuizate încă de la începutul anului, cu efect direct asupra finanțării investițiilor publice locale.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a justificat decizia prin nevoia de continuitate a proiectelor și stabilitate bugetară la nivel local, pe baza execuției bugetare și a solicitărilor venite din administrația locală.
„Majorarea plafonului pentru finanțările rambursabile ale autorităților locale în anul 2026 răspunde unei necesități concrete, evidențiate de analiza execuției bugetare și de solicitările administrației publice locale. Măsura are ca obiectiv prevenirea blocajelor în implementarea investițiilor, prin corelarea contractării finanțărilor cu disponibilitatea plafonului pentru trageri.”
„În același timp, menținem o abordare prudentă, compatibilă cu obiectivele de consolidare fiscală și angajamentele europene, asigurând un cadru predictibil și sustenabil pentru dezvoltarea comunităților locale.”
Actul normativ majorează la 3 miliarde lei în 2026 atât plafonul de contractare, cât și plafonul pentru tragerile efective. Pentru 2027 și 2028, plafonul rămâne la 2 miliarde lei pe an, în linie cu cadrul fiscal-bugetar multianual.
Executivul indică drept obiective ale măsurii:
Din aceste plafoane sunt excluse finanțările pentru proiecte cu fonduri europene și cele destinate refinanțării datoriei publice locale, conform legislației în vigoare.
Recomandate
Guvernul ridică la 3 miliarde lei plafonul de îndatorare pe termen scurt al primăriilor pentru 2026 , după ce aproape tot spațiul disponibil fusese deja consumat, potrivit Economica . Decizia vizează atât contractările, cât și tragerile din finanțări rambursabile (credite), cu scopul de a evita blocaje în derularea investițiilor publice locale. Hotărârea de Guvern majorează plafonul pentru 2026 de la 2 miliarde lei la 3 miliarde lei. Pentru anii 2027 și 2028, plafoanele ar urma să rămână la 2 miliarde lei pe an, în linie cu cadrul fiscal-bugetar multianual. De ce a fost necesară majorarea Motivul invocat este gradul ridicat de utilizare a plafonului aprobat pentru 2026: au fost deja autorizate finanțări în valoare de 1.965,06 milioane lei, ceea ce reduce semnificativ spațiul pentru proiecte noi. În acest context, menținerea plafonului la nivelul anterior ar fi putut duce la epuizarea limitelor de tragere încă de la începutul anului, cu risc de blocaje pe parcursul lui 2026, din lipsa resurselor disponibile pentru trageri. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a argumentat că măsura răspunde unei nevoi „evidențiate de analiza execuției bugetare și de solicitările administrației publice locale” și că urmărește corelarea contractării cu disponibilitatea plafonului pentru trageri. „Măsura are ca obiectiv prevenirea blocajelor în implementarea investițiilor, prin corelarea contractării finanțărilor cu disponibilitatea plafonului pentru trageri.” Ce acoperă plafonul și ce rămâne în afara lui Actul normativ are ca obiective, între altele, asigurarea cadrului financiar pentru continuarea și demararea investițiilor locale, creșterea predictibilității financiare la nivelul autorităților locale și menținerea disciplinei fiscal-bugetare. În același timp, se menține excluderea din plafoane a unor categorii de finanțări rambursabile, respectiv cele destinate: prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile; refinanțării datoriei publice locale, conform cadrului legal aplicabil. Într-o relatare separată, Economedia notează că majorarea a fost aprobată de Guvern și este prezentată de Ministerul Finanțelor ca o măsură de continuitate pentru investițiile locale, în condițiile păstrării disciplinei fiscal-bugetare și a angajamentelor europene. [...]
Guvernul ridică la 3 miliarde lei plafonul de împrumuturi al primăriilor în 2026 , o decizie care lărgește spațiul de finanțare pentru investițiile locale, dar menține presiunea pe disciplina fiscal-bugetară, potrivit G4Media . Hotărârea de Guvern majorează cu 1 miliard de lei plafonul finanțărilor rambursabile (credite) pe care autoritățile administrației publice locale le pot contracta în 2026, de la 2 miliarde lei la 3 miliarde lei. Plafonul se aplică atât contractărilor, cât și tragerilor (utilizării efective a sumelor). De ce a fost mărit plafonul: spațiu aproape epuizat pentru proiecte noi Ministerul Finanțelor , inițiatorul actului normativ, justifică măsura prin gradul ridicat de utilizare a plafonului din 2026: au fost deja autorizate finanțări în valoare de aproape 1,97 miliarde lei, ceea ce „limitează semnificativ” spațiul rămas pentru noi proiecte. În această logică, menținerea plafonului la nivelul anterior ar fi dus la alocarea integrală a limitelor de tragere încă de la începutul anului, cu riscul apariției unor blocaje în finanțarea investițiilor publice locale, din lipsa resurselor disponibile pentru trageri pe parcursul lui 2026. Ce urmărește Guvernul și ce rămâne neschimbat Ministerul Finanțelor susține că majorarea plafonului are ca obiectiv prevenirea blocajelor în implementarea investițiilor, prin corelarea contractării finanțărilor cu disponibilitatea plafonului pentru trageri, în paralel cu „o abordare prudentă” compatibilă cu consolidarea fiscală și angajamentele europene. Principalele obiective menționate de minister includ: asigurarea cadrului financiar pentru continuarea și demararea investițiilor locale; evitarea disfuncționalităților dintre contractare și tragerile efective; creșterea predictibilității financiare la nivel local; susținerea infrastructurii locale și a serviciilor publice; menținerea disciplinei fiscal-bugetare. Totodată, se menține excluderea din aceste plafoane a finanțărilor rambursabile destinate prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor cu fonduri externe nerambursabile, precum și a celor destinate refinanțării datoriei publice locale, conform cadrului legal aplicabil. Ce se întâmplă în 2027–2028 Pentru anii 2027 și 2028, Guvernul propune menținerea plafoanelor la 2 miliarde lei anual, în concordanță cu cadrul fiscal-bugetar multianual. [...]
Premierul Ilie Bolojan anunță reduceri de „zeci de mii” de posturi în administrația centrală și locală, potrivit News.ro . Șeful Guvernului avertizează că, în lipsa restructurărilor, alocările bugetare nu vor acoperi cheltuielile de personal, iar România riscă să adâncească din nou deficitul bugetar. Bolojan a spus că reducerea schemelor de personal este una dintre cele mai importante provocări pe termen scurt și că măsurile vor trebui aplicate în lunile următoare în întreg aparatul administrativ. El a explicat că procesul presupune pași administrativi și decizionali care îl fac dificil de implementat rapid: hotărâri de consiliu, ordonanțe, hotărâri de guvern și organizarea de concursuri. „Prin urmare vom avea nişte reduceri în lunile următoare, care sunt la nivelul zecilor de mii de posturi în tot aparatul central şi în administraţia locală.” Premierul a legat direct restructurările de construcția bugetară pe 2026, susținând că Ministerul Finanțelor a bugetat cheltuieli de salarizare mai mici, cu „câteva procente”, la nivelul ministerelor, ceea ce ar face inevitabilă ajustarea numărului de posturi. În acest context, el a invocat experiența din 2025, când s-au estimat reduceri de personal de 5% în primele luni, dar acestea nu s-au realizat, iar cheltuielile au crescut, ceea ce a contribuit la deteriorarea execuției bugetare. În același timp, Bolojan a arătat că în ministerele unde există deficit de personal și unde reducerile nu sunt fezabile, precum Ministerul de Interne și Ministerul Apărării, Guvernul are în vedere o altă măsură cu impact bugetar: creșterea vârstei de pensionare pentru aceste categorii, printr-un proiect ce ar urma să fie pus în dezbatere publică până la finalul lunii martie. Premierul a mai spus că reforma companiilor de stat rămâne o prioritate, dar este dificilă în condițiile unor contracte care nu impun criterii de performanță managementului. [...]
Consolidarea bugetară rămâne esențială pentru rating și costul finanțării, chiar dacă statul intervine pentru a amortiza un nou șoc energetic , avertizează președintele Consiliului Fiscal , Daniel Dăianu, potrivit Agerpres . Mesajul vine în contextul măsurilor de plafonare anunțate pentru 2026 și al presiunilor asupra deficitului și datoriei publice. Dăianu susține că programul de corecție bugetară a dus la un deficit mai mic decât ținta asumată la rectificarea din noiembrie 2025: 7,65% din PIB, față de 8,4% din PIB (în varianta cash). Pentru acest an, Guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB, iar, în opinia sa, „nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite” în afara celor din pachetele de măsuri deja stabilite. Datoria publică, vulnerabilitate majoră: de la 39% din PIB în 2019 la circa 60% acum În documentul prezentat la ediția a 21-a a raportului „ România – Zona Euro Monitor ”, consolidarea bugetară este descrisă ca necesară și pentru a ține sub control datoria publică, aflată „în jur de 60% din PIB”, în creștere de la 39% din PIB în 2019. Dăianu avertizează că, în lipsa corecției bugetare, datoria publică s-ar putea îndrepta către 80% din PIB „în câțiva ani”, pe fondul costurilor de împrumut ale statului. Plafonări în 2026 și condiții pentru intervenția statului Dăianu apreciază decizia Guvernului de a continua plafonarea tarifului la gaz pentru 2026 și de a prelungi plafonarea adaosului comercial la bunuri alimentare de bază, dar insistă ca intervenția statului să nu compromită traiectoria fiscală. Reperele indicate pentru măsurile de sprijin includ: să nu fie periclitată consolidarea bugetară; să fie ajutate sectoarele esențiale pentru economie (agricultura și transportatorii); ajutorul să fie temporar; veniturile suplimentare ale statului din scumpirea energiei să fie folosite pentru compensarea celor care au nevoie de sprijin; companiile cu „profituri excepționale” din creșterea prețurilor la energie să fie impozitate suplimentar (taxă pe câștiguri excepționale). Ce urmează după 2026: colectarea și controlul cheltuielilor Președintele Consiliului Fiscal consideră „crucială” întrebarea legată de perioada de după 2026, în special capacitatea de a continua reducerea deficitului. El indică drept condiții reducerea substanțială a „gap-ului” la TVA (diferența dintre TVA teoretic de colectat și TVA efectiv încasat) și la impozitul pe profit, alături de controlul cheltuielilor bugetare în raport cu dinamica PIB-ului nominal. În acest scenariu, deficitul „ar putea să scadă sub 4% din PIB în câțiva ani”, potrivit lui Dăianu. În același timp, el enumeră riscuri care pot deraia consolidarea: șocuri externe (inclusiv evoluții geopolitice și războaie, precum cel din Orientul Mijlociu), un posibil nou val de dereglementare financiară, expansiunea activelor cripto și erodarea independenței unor bănci centrale, precum și presiunile asociate anului electoral 2028. Miza pentru rating și zona euro Dăianu leagă direct consolidarea fiscală de perspectiva ratingului suveran al României: dacă deficitul rămâne „la circa 6% din PIB” în anii următori, este „improbabil” ca ratingul să se îmbunătățească și există chiar riscul deteriorării, dacă datoria publică nu se stabilizează. În privința aderării la zona euro, el afirmă că aceasta nu poate avea loc fără deficite bugetare mici (3% din PIB), inflație joasă „în mod sustenabil” și o datorie publică sustenabilă, subliniind că problemele României sunt cauzate în principal de „erori în politica fiscală/bugetară”, nu de nonapartenența la zona euro. [...]
Guvernul pregătește un mecanism de majorare a salariilor bugetarilor legat de PIB, inflație și „anvelopa” de cheltuieli , într-o încercare de a calibra creșterile la spațiul fiscal disponibil și la constrângerile de consolidare bugetară, potrivit Agerpres . Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole , a declarat la Antena 3 că majorările din sectorul public „vor trebui să crească” pe baza unui mecanism stabilit împreună cu Ministerul Finanțelor, raportat la creșterea economică, nivelul inflației și „anvelopa bugetară” pe care România și-o permite pentru cheltuielile de personal. Cum ar urma să fie distribuite creșterile Manole a indicat că prioritatea ar trebui să fie salariile mici din sistemul bugetar, în special în domenii precum sănătatea și educația. „Dorința mea va fi ca principalele creșteri să fie în zona de bază, pentru cei care au salariile cele mai mici (...)” În același timp, ministrul a spus că, dacă vor fi identificate situații în care unele venituri „au ieșit cu mult din grila anterioară”, acestea ar urma să fie înghețate, „dar nu vor fi scăzute”. Legătura cu consolidarea bugetară și PNRR Separat, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a declarat pe 9 aprilie că este important ca proiectul legii salarizării să fie adoptat în acest an, pentru a exista o „țintă” privind corectarea inechităților din administrație, chiar dacă implementarea poate dura câțiva ani. Pîslaru a arătat că discuția are și o dimensiune europeană: Comisia Europeană urmărește continuarea consolidării bugetare, iar spațiul fiscal este „limitat de resursele” disponibile. În acest context, el a menționat existența unui procent din PIB gândit pentru cheltuielile de personal, ceea ce ar însemna că, pe măsură ce PIB-ul crește, crește și spațiul fiscal pentru aceste cheltuieli. Ce urmează Potrivit calendarului invocat de Pîslaru, proiectul ar urma să fie pus „foarte curând” în dezbatere de Ministerul Muncii, după discuțiile cu „familiile ocupaționale” și cu Ministerul Finanțelor. În acest stadiu, nu sunt prezentate în material valori, procente sau un calendar ferm de aplicare a majorărilor. [...]
România nu pregătește un acord cu FMI , iar discuțiile de la Washington sunt axate pe consolidarea fiscală deja începută și pe finanțări pentru proiecte energetice, potrivit Antena 3 , care îl citează pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , aflat la reuniunile de primăvară ale Grupului Băncii Mondiale și FMI . Nazare spune că România „nu [este] în postura de a avea un acord cu FMI”, ci urmărește „să capitalizeze rezultatele consolidării fiscale” programului aplicat până acum. În același context, ministrul indică o „ajustare de aproape 1%, ca și deficit cash”, fără alte detalii în material despre perioada exactă de referință sau nivelul deficitului. Mesajul pentru piețe: consolidare fiscală, nu finanțare de urgență Din perspectiva finanțelor publice, poziționarea contează pentru percepția de risc: un acord cu FMI este asociat, de regulă, cu presiuni de finanțare și condiționalități, în timp ce mesajul transmis de ministru este că România discută „punctual” despre situația macroeconomică, „mult îmbunătățită”, și despre perspectivele pe termen scurt și mediu. Ministrul mai afirmă că România va avea discuții și cu „toate cele 3 agenții de rating”, întâlniri relevante în contextul costurilor de finanțare ale statului și al evaluării riscului suveran. Banca Mondială: proiecte energetice și întâlnire la vârf Nazare afirmă că este „o premieră” întâlnirea României cu președintele Băncii Mondiale și leagă acest lucru de o „postură nouă” și de „credibilitatea” recâștigată în discuțiile începute anul trecut. În material sunt menționate drept proiecte „concrete” pentru care Banca Mondială ar fi „pregătită să intervină cu finanțare”: zona nucleară, inclusiv reabilitarea reactoarelor de la Cernavodă; proiecte cu gaz natural. Investiții și inflație: interes, dar context dificil Ministrul spune că a prezentat potențialul de investiții în România și că „există interes pentru investiții”, inclusiv din partea investitorilor americani, fără a oferi cifre sau angajamente. Pe partea de context macro, Nazare apreciază că „inflația va rămâne ridicată”, invocând și impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra proiecțiilor de dezinflație ale României și ale BNR. Totodată, el arată că delegația României urmează să aibă întâlniri și cu administrația americană, inclusiv la Trezoreria SUA, Departamentul de Comerț și la Casa Albă, cu Consiliul de dominanță energetică. [...]
