Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Guvernul ridică la 3 miliarde lei plafonul de împrumut al primăriilor în 2026, o decizie care mărește spațiul de finanțare pentru investiții locale, dar care vine cu o presiune suplimentară de disciplină bugetară la nivelul administrațiilor, potrivit Digi24.
Măsura, inițiată de Ministerul Finanțelor, crește plafonul pentru finanțările rambursabile (credite care trebuie returnate) contractate de autoritățile administrației publice locale în 2026 de la 2 miliarde lei la 3 miliarde lei. Guvernul susține că decizia urmărește să evite blocaje financiare și să permită continuarea sau demararea proiectelor de dezvoltare.
Argumentul central invocat este gradul ridicat de utilizare a fondurilor deja aprobate. Până acum, au fost autorizate finanțări de aproximativ 1,96 miliarde lei, ceea ce, în varianta plafonului vechi, ar fi lăsat un spațiu limitat pentru proiecte noi în 2026.
În lipsa majorării, autoritățile avertizează că limitele de tragere ar fi putut fi epuizate încă de la începutul anului, cu efect direct asupra finanțării investițiilor publice locale.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a justificat decizia prin nevoia de continuitate a proiectelor și stabilitate bugetară la nivel local, pe baza execuției bugetare și a solicitărilor venite din administrația locală.
„Majorarea plafonului pentru finanțările rambursabile ale autorităților locale în anul 2026 răspunde unei necesități concrete, evidențiate de analiza execuției bugetare și de solicitările administrației publice locale. Măsura are ca obiectiv prevenirea blocajelor în implementarea investițiilor, prin corelarea contractării finanțărilor cu disponibilitatea plafonului pentru trageri.”
„În același timp, menținem o abordare prudentă, compatibilă cu obiectivele de consolidare fiscală și angajamentele europene, asigurând un cadru predictibil și sustenabil pentru dezvoltarea comunităților locale.”
Actul normativ majorează la 3 miliarde lei în 2026 atât plafonul de contractare, cât și plafonul pentru tragerile efective. Pentru 2027 și 2028, plafonul rămâne la 2 miliarde lei pe an, în linie cu cadrul fiscal-bugetar multianual.
Executivul indică drept obiective ale măsurii:
Din aceste plafoane sunt excluse finanțările pentru proiecte cu fonduri europene și cele destinate refinanțării datoriei publice locale, conform legislației în vigoare.
Recomandate
Deficitul bugetar a coborât la 1,17% din PIB după primele patru luni din 2026 , o ajustare care reduce presiunea de finanțare a statului și poate conta în relația cu investitorii și cu angajamentele fiscale asumate la nivel european, potrivit Știrile Pro TV , care citează date ale Ministerului Finanțelor transmise prin Agerpres. În termeni nominali, execuția bugetului general consolidat s-a încheiat la final de aprilie cu un deficit de 23,95 miliarde lei, față de 55,97 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, deficitul este de 1,17%, comparativ cu 2,92% în ianuarie–aprilie 2025, ceea ce înseamnă o reducere de 1,75 puncte procentuale. De ce contează: o corecție fiscală de amploare, după doi ani cu deficit ridicat Ministerul Finanțelor descrie evoluția drept „una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani”, cu o reducere de peste 32 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, instituția arată că, raportat la ultimii doi ani, traiectoria deficitului s-a schimbat vizibil: de la 3,24% din PIB în primele patru luni din 2024, la 2,92% în 2025 și la 1,17% în 2026. Ce a stat în spatele scăderii: venituri mai mari și efectul măsurilor fiscale din 2025 Veniturile totale ale bugetului au însumat 223,83 miliarde lei în primele patru luni din 2026, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ministerul Finanțelor indică drept factori principali veniturile curente, în special din TVA, impozitul pe salarii și venit și contribuțiile de asigurări, și le leagă de măsurile fiscale adoptate în 2025, dar și de o îmbunătățire graduală a colectării și a conformării fiscale. Ținta pentru 2026 și riscurile invocate de Finanțe Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat că obiectivul pentru 2026 rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB „în termeni cash”, în linie cu angajamentele europene. În același timp, el a avertizat că ajustarea are loc într-un context de cerere internă mai slabă și inflație ridicată, ceea ce ar impune control al cheltuielilor curente și accelerarea absorbției fondurilor europene, în paralel cu menținerea investițiilor publice. [...]
Guvernul pregătește majorări salariale limitate pentru 53% dintre bugetari, cu un impact bugetar estimat la aproape 8 miliarde de lei , în încercarea de a ține sub control deficitul, potrivit informațiilor prezentate de Euronews . Măsurile ar urma să fie introduse prin noua lege a salarizării, considerată una dintre reformele-cheie din PNRR care trebuie finalizate până la 31 august. Legea vizează veniturile a peste 1,2 milioane de angajați la stat. Cât ar urma să crească salariile și pentru cine Potrivit simulărilor Ministerului Finanțelor citate în material, 53% dintre bugetari ar urma să primească majorări de la 1 ianuarie , însă creșterile „nu vor fi semnificative”. Premierul Ilie Bolojan indică majorări medii de 6–8% , argumentând că statul „nu își permite mai mult” în condițiile reducerii deficitului bugetar. Pentru alte categorii de bugetari, aceeași lege ar putea însemna înghețarea veniturilor , conform surselor citate. De ce contează: costul a fost redus față de varianta inițială Proiectul ar fi fost refăcut cu sprijinul Băncii Mondiale și discutat luni cu Comisia Europeană. Dacă în urmă cu câțiva ani impactul bugetar era estimat la aproximativ 40 de miliarde de lei , varianta actuală ar coborî costul la aproape 8 miliarde de lei , potrivit informațiilor din material. Grila 1–8 și tensiunile cu sindicatele Noua arhitectură salarială ar urma să folosească o grilă de la 1 la 8 , unde 1 este salariul paznicului, iar 8 salariul președintelui. Conform surselor Euronews , și demnitarii ar urma să aibă salarii majorate , peste nivelul dintr-un draft inițial, pe fondul discuțiilor despre ierarhii (de exemplu, secretari de stat vs. parlamentari). În paralel, au apărut nemulțumiri sindicale, pe motiv că grilele nu ar fi fost discutate cu sindicatele. Sindicaliștii susțin, potrivit materialului, că profesorii ar fi cotați la nivelul 3 pe grilă și nu ar ajunge la salariile așteptate. Ce urmează Guvernul discută, în același timp, accelerarea reformelor și proiectelor din PNRR care trebuie finalizate în următoarele trei luni, iar legea salarizării este indicată ca termen-limită 31 august . În acest moment, detaliile finale și forma oficială a proiectului rămân de confirmat, informațiile fiind prezentate „pe surse”. [...]
Cheltuielile cu salariile din sectorul public au ajuns la circa 166 mld. lei, iar spațiul pentru majorări în 2027 este limitat de ținta de deficit , avertizează premierul interimar Ilie Bolojan , care pune pe masă două opțiuni: o corecție „de amplitudine mică” sau reduceri de personal acolo unde „nu se justifică”, pentru a putea crește mai mult salariile celor rămași, potrivit news.ro . Bolojan a legat discuția despre viitoarea lege a salarizării de constrângerile bugetare, susținând că anvelopa salarială din sectorul public nu poate urca semnificativ peste nivelul actual, de 8,1% din PIB, fără a împinge finanțele publice „într-o fundătură”. De ce contează: majorările mai mari ar cere tăieri în altă parte Premierul interimar a spus că „nu avem decât două posibilități reale” pentru creșterile de anul viitor: fie o ajustare mică, fie o creștere mai amplă, posibilă doar prin reducerea bazei de cheltuieli, adică prin scăderea numărului de posturi în zonele unde activitatea nu ar justifica personalul. În același timp, el a indicat că presiunea pe buget nu vine doar din salarii, ci și din costul datoriei: dobânzile plătite anul acesta ar reprezenta „aproape 3% din PIB”, adică „în jur de 60 de miliarde de lei”. Datele invocate de Guvern: posturi, pondere în venituri și decalaj public–privat Bolojan a prezentat câteva repere pe care le consideră baza discuțiilor despre reforma salarizării: aproximativ 1.280.000 de posturi în sectorul public (date colectate de la Ministerul Finanțelor, la sfârșitul anului trecut); cheltuieli salariale totale de circa 166 miliarde lei , echivalentul a 8,1% din PIB ; cheltuielile de personal ar reprezenta circa 40% din veniturile publice , iar „din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”; politicile salariale ar fi fost „decuplate de dinamica productivității”, ceea ce ar fi adâncit decalajul de salarizare dintre sectorul public și cel privat. Ce urmează: negocieri pe legea salarizării , sub presiunea deficitului Premierul interimar a indicat că urmează discuții între partide, Ministerul Muncii și „zona profesională din fiecare domeniu”, iar Guvernul va participa prin miniștri. În viziunea sa, noua lege a salarizării trebuie să fie „transparentă”, „echitabilă” și „sustenabilă”, dar în același timp să respecte angajamentele României privind reducerea deficitului bugetar. [...]
Noua lege a salarizării unitare ar putea adăuga încă 8 miliarde de lei la factura anuală a statului , într-un moment în care Guvernul discută despre înghețarea pensiilor și limitarea cheltuielilor, potrivit Adevărul . Economiști citați de publicație avertizează că, în forma actuală, reforma riscă să împingă și mai mult presiunea pe deficit, în condițiile în care o parte importantă din cheltuielile cu salariile bugetarilor este acoperită din împrumuturi. Legea, aflată în dezbatere publică și descrisă ca posibil să fie aprobată pentru a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027, schimbă modul de calcul al salariilor în sectorul public: valoarea de referință ar urma să crească de la 2.080 lei la 4.100 lei, iar coeficienții de salarizare să scadă de la 12 la 8. În unele cazuri, calculele publicației indică majorări ale salariului brut chiar și cu 25%, deși ministrul Dragoș Pîslaru a spus la prezentarea legii că majorările vor fi de maximum 22%. Presiunea pe buget: „de unde încă 8 miliarde de lei?” Analistul economic Adrian Negrescu pune problema sustenabilității finanțării, în contextul în care, potrivit datelor citate, statul plătește anual 167 de miliarde de lei pentru bugetari, „în principal din împrumuturi”. În acest cadru, el avertizează că noua lege ar putea forța ulterior fie înghețări pe mai mulți ani, fie reduceri de personal pentru a ține sub control cheltuiala. „De unde va face rost guvernul de încă 8 miliarde de lei, pe lângă cei 167 de miliarde pe care îi plătește anual pentru bugetari în principal din împrumuturi. Nu e o cheltuială sustenabilă și de aceea cred că această lege va avea o mare problemă de rezolvat – ori îngheață salariile pe mai mulți ani, până când ne revenim economic, ori va genera ample disponibilizări de personal menite să reducă factura cheltuielilor bugetare.” Negrescu critică și faptul că reforma nu ar trata, în aceeași logică, zona companiilor de stat și a instituțiilor autonome, unde, spune el, există niveluri de salarizare foarte ridicate raportat la repere regionale. Problema structurală: dimensiunea aparatului bugetar Profesorul de economie Radu Nechita mută accentul de pe nivelul salariilor pe mărimea sectorului public, argumentând că numărul angajaților la stat este prea mare față de capacitatea economiei private de a susține aceste costuri. El mai spune că, deși au existat măsuri de control al cheltuielilor, totalul lor a continuat să crească de la an la an, inclusiv exprimat în euro. „Avem un număr total de angajați în sectorul public mult prea mare față de posibilitățile sectorului privat.” În plus, Nechita avertizează că măsurile de plafonare și restrângere a angajărilor pot fi ocolite în practică, din interiorul sistemului, ceea ce ar complica implementarea oricărei reforme. Cine câștigă cel mai mult: exemple de creșteri la vârf (brut) Pe baza calculelor prezentate, aplicarea noilor grile de la 1 ianuarie 2027 ar duce la creșteri semnificative pentru demnitari și aleși, între care: președintele României: 32.800 lei brut (de la 24.960 lei), +7.840 lei; președinții Senatului și Camerei Deputaților: 30.750 lei (de la 23.920 lei), +6.830 lei; senatori și deputați: 24.600 lei (de la 18.720 lei), +5.880 lei; premierul: 30.750 lei (de la 23.920 lei), +6.830 lei; viceprim-ministrul: 27.060 lei (de la 22.256 lei), +4.804 lei; miniștri: 26.650 lei (de la 21.840 lei), +4.810 lei; secretari de stat: 22.960 lei (de la 16.640 lei), +6.320 lei. În paralel, articolul notează că Guvernul discută despre austeritate, inclusiv înghețarea pensiilor și a alocațiilor pentru copii, ceea ce amplifică tensiunea publică în jurul priorităților bugetare. Ce urmează În acest stadiu, legea este în dezbatere publică și este prezentată ca parte a angajamentelor din PNRR . Rămâne neclar, din informațiile disponibile în material, cum va fi acoperit impactul bugetar suplimentar indicat de economiști și de calculele publicației, fără măsuri compensatorii (înghețări, restructurări sau alte tăieri de cheltuieli). [...]
Ministerul Finanțelor a atras 986,9 milioane de lei la 6,83% pe an , într-o licitație de obligațiuni de stat care arată costul la care se finanțează bugetul în piața internă, potrivit Antena 3 . Împrumutul a fost realizat luni printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip „benchmark” (serii standard, folosite ca reper în piață), cu o maturitate reziduală de 89 de luni, la un randament mediu de 6,83% pe an, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR) , citate de Agerpres. Deși valoarea nominală anunțată a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, băncile au subscris 1,581 miliarde de lei, iar statul a adjudecat 986,9 milioane de lei. Ce urmează: licitație suplimentară Marți este programată o licitație suplimentară, prin care statul vrea să atragă încă 148,1 milioane de lei, la randamentul stabilit în licitația de luni pentru aceste obligațiuni. Context: planul de finanțare din mai, peste nivelul din aprilie Ministerul Finanțelor a planificat în luna mai 2026 împrumuturi de la băncile comerciale de 4,6 miliarde de lei, cu posibilitatea de a adăuga încă 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark. Suma programată pentru mai este cu 700 de milioane de lei mai mare decât cea din aprilie 2026 (3,9 miliarde de lei) și, potrivit sursei, este destinată refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice, precum și finanțării deficitului bugetului de stat. [...]
Renegocierea PNRR și plata rapidă a lucrărilor devin critice pe fondul „reașezării” economiei , după ani în care banii publici au alimentat mai ales consumul și au împins în sus importurile și deficitul comercial, potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan , citate de G4Media . Bolojan a spus, vineri, după o întâlnire cu primarii, că în anii precedenți „s-au alocat sume importante pentru consum”, în timp ce creșterea economică a fost „neglijabilă”, iar deficitul țării „a crescut foarte mult”. În acest context, el a descris o „reașezare” a economiei românești, pe fondul încetinirii economice și al presiunilor inflaționiste. „Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari, deci practic am aruncat bani în piață (...) erau în principal bani duși pe consum, care au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale, de creștere a importurilor, și acum economia noastră se reașează.” Miza imediată: ce proiecte rămân pe grant și ce se mută pe împrumut Premierul interimar a indicat drept prioritate perioada de renegociere a PNRR, în condițiile în care echipa guvernamentală se află la Bruxelles. El a spus că autoritățile trebuie să stabilească: ce proiecte „se termină la sigur”; ce proiecte trebuie să rămână finanțate din grant (fonduri nerambursabile); ce proiecte care nu se pot termina sau au risc de întârziere ar trebui mutate pe împrumut, pentru ca România să nu piardă finanțările. Bolojan a mai afirmat că, în perioada următoare, va fi „foarte important” să existe o rezervă financiară la Ministerul Finanțelor, pentru a acoperi situațiile în care proiectele au nevoie de finanțări suplimentare, inclusiv din cauza creșterii valorii acestora și a faptului că unele cheltuieli nu sunt eligibile la finanțare europeană și trebuie acoperite din bugetul de stat. Blocajele de numerar: întârzieri la plată și presiune pe termene Un alt punct ridicat de Bolojan vizează fluxurile de plăți către constructori. El a spus că a constatat întârzieri la plată pe mai multe proiecte în derulare și că, fără plăți rapide, este greu de presupus că firmele vor putea susține ritmul necesar pentru finalizarea proiectelor „până în luna august”. În ceea ce privește programul „Anghel Saligny”, premierul interimar a afirmat că se va derula „normal” în continuare, însă capacitatea de a suplimenta fondurile față de alocarea inițială este „foarte scăzută”, din cauza nevoilor de finanțare pentru acoperirea diferențelor apărute la proiectele pe fonduri europene. Totodată, el a punctat că „cea mai importantă componentă de investiții publice” din acest an este cea din PNRR, pe care a estimat-o la „aproximativ 10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde lei). Context: inflație peste prognoze și încetinire economică Bolojan a legat evoluțiile recente de creșterea prețurilor la combustibil și de efectele conflictelor externe, afirmând că inflația a depășit prognozele inițiale și că economiile încetinesc, inclusiv cea a României, în condițiile în care economia locală este conectată la evoluția Uniunii Europene. [...]
