Știri
Știri din categoria Economie
FIFA își apără strategia de prețuri la CM 2026, mizând pe piața americană și pe veniturile din bilete – Gianni Infantino susține că nivelul ridicat al tarifelor reflectă specificul SUA și faptul că, o dată la patru ani, Cupa Mondială este principala sursă de finanțare a organizației, potrivit Al Jazeera.
Președintele FIFA a răspuns criticilor privind prețurile și disponibilitatea biletelor la ediția din 2026 organizată în America de Nord, afirmând că FIFA este o organizație non-profit cu 211 federații membre și că veniturile generate sunt reinvestite în dezvoltarea fotbalului la nivel global. Infantino a vorbit la summitul anual pe economie mondială organizat de Semafor, la New York, în cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri.
O verificare făcută vineri pe StubHub, un site de revânzare (piață secundară), arăta prețuri foarte ridicate pentru meciuri-cheie:
Infantino a insistat că „principalul, și până acum singurul” eveniment care generează venituri pentru FIFA este Cupa Mondială, desfășurată timp de o lună o dată la patru ani, iar restul perioadei banii sunt cheltuiți pentru activitățile organizației și pentru granturi către federații.
„Mulți oameni nu știu… FIFA este o organizație non-profit, ceea ce înseamnă că toate veniturile pe care le generăm le investim în organizarea jocului, în 211 țări din întreaga lume.”
În acest context, el a spus că „trei sferturi” dintre țările membre probabil nu ar putea organiza fotbal fără granturile oferite, iar FIFA încearcă „să găsească echilibrul potrivit”.
După plângeri inițiale legate de prețuri și disponibilitate, FIFA a introdus o opțiune de 60 de dolari (aprox. 275 lei), descrisă ca reprezentând o mică parte din capacitatea fiecărei arene.
Infantino a numit America de Nord „o piață foarte specială” și a spus că locuiește în SUA de „doi până la trei ani” pentru a înțelege mai bine piața.
Turneul din 2026 va avea un format record: 48 de echipe, 12 grupe de câte patru și un total de 104 meciuri, găzduite în Statele Unite, Canada și Mexic. În practică, miza economică a prețurilor la bilete crește odată cu amploarea competiției, însă articolul nu oferă detalii despre politica oficială de tarifare a FIFA, ci doar exemple de pe piața secundară și reacția conducerii FIFA la criticile publice.
Recomandate
Ministerul Economiei vrea să refacă schemele de ajutor de stat după „promisiuni fără acoperire” , iar criteriul anunțat este impactul real în economie, nu finanțarea „la paușal” a unor afaceri foarte diferite, potrivit news.ro . Ministrul Economiei, Irineu Darău , spune că statul a promis în repetate rânduri programe pentru antreprenori, iar după campaniile electorale acestea au fost abandonate, ceea ce a generat costuri și incertitudine pentru firmele care au început demersuri pe baza acelor angajamente. Ce se schimbă: analiză pe toate schemele și selecție după buget și impact Darău afirmă că, în primele luni de mandat, a constatat „eterogenitate” și lipsă de unitate în abordarea schemelor de ajutor de stat. În locul relansării „în bloc” a programelor, ministrul spune că ministerul va decide ce continuă în funcție de bugetul primit și de efectul economic estimat. În acest cadru, o parte dintre schemele aflate în responsabilitatea directă a ministerului ar urma să fie implementate, în timp ce altele sunt încă în analiză, pentru a stabili „ce este rațional să continuăm și ce va avea impact mare în economie”. Problema de fond: promisiuni electorale și finanțări „la paușal” Ministrul critică folosirea programelor în scop electoral și avertizează asupra promisiunilor fără acoperire bugetară, care îi pot împinge pe antreprenori să pregătească dosare și investiții fără ca finanțarea să mai apară. „Este o greşeală fundamentală şi este inacceptabil să se promită programe, să demareze antreprenorii demersuri şi apoi să nu se ţină statul de promisiune.” Totodată, Darău susține că unele scheme au „lipsuri” fie prin domeniile eligibile, fie prin modul de alocare (de tip „primul venit, primul servit”), fie prin faptul că nu finanțează adecvat etapele de dezvoltare ale unei companii. De ce contează pentru firme: criterii diferențiate pe tipuri de afaceri Un punct central al mesajului ministrului este că finanțarea ar trebui calibrată în funcție de profilul și nevoile companiilor, nu aplicată uniform. „Nu poţi să finanţezi fix la fel o frizerie sau start-up în IT.” Declarațiile au fost făcute în contextul în care Darău a fost întrebat despre renunțarea la programul „Rabla pentru tractoare”, decizie care afectează o parte dintre antreprenori. Ce urmează Ministerul Economiei derulează o analiză a tuturor schemelor de ajutor de stat, cu accent pe „impactul real în economie”. În informațiile transmise nu apar un calendar, criterii detaliate sau decizii finale privind programele care vor fi continuate ori oprite. [...]
Volatilitatea și șocul energetic generate de războiul din Iran au redistribuit rapid câștigurile în economie , cu bănci de investiții, companii de apărare, platforme de pariuri pe evenimente, industria de cipuri și energia regenerabilă printre beneficiari, în pofida deteriorării perspectivelor macro, potrivit Al Jazeera . Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus prognoza de creștere globală pentru 2026 de la 3,3% la 3,1%, invocând efectele războiului SUA–Israel cu Iranul și închiderea Strâmtorii Hormuz asupra economiei mondiale. Conflictul a afectat infrastructura energetică din Golf, iar exporturi critice – petrol, gaze, produse chimice și îngrășăminte – rămân în mare parte blocate după închiderea strâmtorii de către Iran și blocada navală ulterioară a porturilor iraniene de către SUA. În scenariul pesimist al unui război prelungit, FMI estimează că avansul economiei globale ar putea coborî la 2,5% în 2026, cu economiile cu venituri mici și cele în curs de dezvoltare lovite cel mai puternic de scumpirea materiilor prime și a energiei; separat, transporturile și logistica se confruntă cu o criză distinctă. Cine câștigă din volatilitate: bănci de investiții și „piețe de predicție” Pe fondul oscilațiilor de piață, băncile de investiții au raportat profituri în creștere, alimentate de volume mai mari de tranzacționare și activitate intensă a clienților. Sean Dunlap, director de cercetare pe acțiuni la Morningstar Research Services, explică mecanismul: repoziționarea frecventă a investitorilor duce la mai multe tranzacții, iar „spread-urile” (diferența dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare) tind să crească, ceea ce mărește profitabilitatea intermediarilor. Rezultatele din primul trimestru din 2026, publicate săptămâna aceasta, indică: Morgan Stanley: profit de 5,57 miliarde dolari (aprox. 25,6 miliarde lei), +29% an/an; Goldman Sachs: profit de 5,63 miliarde dolari (aprox. 25,9 miliarde lei), +19% an/an; JPMorgan Chase: câștiguri trimestriale de 16,49 miliarde dolari (aprox. 75,9 miliarde lei), +13% an/an. Dunlap avertizează însă că trendul se poate inversa dacă volatilitatea persistă prea mult, deoarece investitorii pot deveni mai prudenți și mai puțin dispuși să se împrumute pentru tranzacții. În paralel, platformele de „piețe de predicție” (pariuri între utilizatori pe probabilitatea unor evenimente) au crescut odată cu interesul pentru evoluțiile conflictului. Polymarket, o platformă bazată pe criptomonede, ar câștiga de la începutul lunii peste 1 milion de dolari pe zi (aprox. 4,6 milioane lei) din comisioane, după ce și-a revizuit structura de taxe pe 30 martie. Potrivit datelor DefiLlama, schimbarea ar fi adus Polymarket peste 21 milioane de dolari (aprox. 96,6 milioane lei) în comisioane de la 1 aprilie, față de 11,6 milioane de dolari (aprox. 53,4 milioane lei) în tot martie și 6,23 milioane de dolari (aprox. 28,7 milioane lei) în tot februarie; dacă ritmul continuă, analiza DefiLlama indică posibilitatea a 342 milioane de dolari (aprox. 1,57 miliarde lei) comisioane în acest an. Tot aici apare și un risc de reglementare: cercetători citați în material arată că 1% dintre utilizatori au captat 84% din câștigurile din tranzacționare, iar autoritățile federale americane au anunțat că vor intensifica măsurile împotriva tranzacționării pe informații privilegiate, după pariuri considerate suspect de bine sincronizate pe rezultatele războiului. Apărarea și tehnologia: cerere militară, boom de cipuri și listări așteptate Industria aerospațială și de apărare beneficiază de creșterea cheltuielilor militare, pe fondul conflictelor din Ucraina, Iran, Sudan, Gaza și Liban și al majorării bugetelor de apărare la nivel global. FMI notează într-un raport din aprilie că aproximativ jumătate dintre țările lumii și-au crescut bugetele militare în ultimii cinci ani, ceea ce se traduce în achiziții mai mari, de la drone la rachete. În Europa, țările NATO s-au angajat să urce cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2035. Pe bursă, MSCI World Aerospace and Defence Index a raportat randamente nete de 32% an/an la final de martie, peste MSCI World Index (18,9%), care urmărește 1.300 de companii mari și medii din aceleași 23 de piețe globale. În inteligența artificială, perspectiva rămâne robustă: UNCTAD estima anterior că industria AI ar putea crește de la 189 miliarde dolari (aprox. 869 miliarde lei) în 2023 la 4,8 trilioane dolari (aprox. 22,1 trilioane lei) până în 2033, iar războiul din Iran „nu pare să fi afectat” această traiectorie, potrivit materialului. Nick Marro, analist-șef pentru comerț global la Economist Intelligence Unit, spune că se vede „reziliență” în sectoare precum AI și energia regenerabilă, unul dintre indicatori fiind exporturile de semiconductori din Asia de Est. Taiwan a raportat exporturi de mărfuri de 80,2 miliarde dolari (aprox. 369 miliarde lei) în martie, +61,8% an/an, creșterea fiind condusă de exporturile către SUA, +124% an/an, potrivit analizei EIU. TSMC a anunțat un venit net de 572,8 miliarde dolari taiwanezi (NTD), echivalentul a 18,1 miliarde dolari (aprox. 83,3 miliarde lei), pentru primele trei luni din 2026, +58% an/an în NTD. Materialul mai notează că lideri din industrie precum Anthropic și OpenAI ar planifica listări publice (IPO) în acest an, un semnal de încredere pe termen scurt. Energia regenerabilă: războiul accelerează politicile de securitate energetică Conflictul a reaprins tema securității energetice și a accelerat politicile de tranziție de la combustibili fosili, pe fondul celui de-al treilea șoc energetic al deceniului, după pandemie și invazia Rusiei în Ucraina (2022). Marro afirmă că războiul a „stimulat” energia regenerabilă prin urgența de a diversifica sursele și de a reduce dependența de combustibili fosili. Agenția Internațională a Energiei (IEA) arăta deja, înainte de război, că guvernele investesc în regenerabile și din motive geopolitice. Potrivit unui raport IEA publicat luna aceasta, 150 de țări au politici active pentru dezvoltarea regenerabilelor și a energiei nucleare, 130 au politici de eficiență energetică și electrificare, iar 32 au politici pentru reziliența și diversificarea lanțurilor de aprovizionare pentru minerale critice și tehnologii de energie curată. În Asia – regiune care cumpără de regulă 80-90% din petrolul și gazele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz – închiderea strâmtorii a forțat măsuri de urgență, inclusiv raționalizare a combustibililor și plafonări de prețuri. Coreea de Sud, Thailanda, India, Cambodgia, Indonezia, Vietnam și Filipine au anunțat măsuri variate, de la facilități fiscale pentru panouri solare la domiciliu până la noi proiecte de regenerabile și chiar repornirea unor reactoare nucleare. Pe piață, S&P Global Clean Energy Transition Index – care urmărește 100 de companii din solar, eolian, hidro, biomasă și alte surse regenerabile – este în creștere cu 70,92% an/an, potrivit datelor citate. [...]
China își accelerează creșterea în turism, iar avansul călătoriilor inbound și al cheltuielilor străinilor ar putea-o împinge spre poziția de lider global până în 2030 , potrivit unei analize citate de Global Times , pe baza datelor World Travel & Tourism Council (WTTC) . Miza economică este majoră: sectorul de travel & tourism a crescut cu 9,9% în 2025, peste dublul mediei globale de 4,1%. WTTC indică faptul că, dacă ritmul se menține, China ar putea deveni „cea mai mare economie turistică din lume” până la finalul deceniului, o estimare atribuită de WTTC președintei și CEO-ului Gloria Guevara , într-un context relatat de Bloomberg. Consiliul mai arată că impulsul a venit „în mare parte” dintr-o creștere de peste 10% a cheltuielilor turiștilor internaționali. În același timp, contribuția sectorului chinez de travel & tourism este evaluată la 1,8 trilioane de dolari (aprox. 8,3 trilioane lei) la PIB-ul global. Datele care susțin trendul: intrări, cheltuieli, vize Potrivit Biroului Național de Statistică din China, anul trecut China a primit 154,5 milioane de turiști inbound, în creștere cu 17,1% față de anul anterior. Din total, 30,08 milioane de vizitatori străini au intrat fără viză, un avans de 49,5% de la an la an. Cheltuielile totale ale turiștilor inbound au ajuns la 131,1 miliarde de dolari (aprox. 603 miliarde lei), în creștere cu 39,2% față de anul anterior. La finalul lui 2025, numărul țărilor care beneficiau de acces unilateral fără viză în China urcase la 48, conform materialului. WTTC mai indică o proiecție: sosirile totale ale vizitatorilor internaționali în China continentală ar urma să depășească 250 de milioane în 2035, potrivit unei estimări afișate pe site-ul organizației. Efectul politicilor de facilitare și al platformelor de rezervări În perioada sărbătorii Qingming (începutul lui aprilie), rezervările inbound au fost „aproape duble” față de anul anterior, iar rezervările din țările cu regim fără viză au crescut de trei ori mai repede decât cele din țările fără acest avantaj, potrivit datelor Trip.com citate în articol. În top 20 piețe-sursă inbound din perioada respectivă, 15 au fost țări fără viză. Un reprezentant al CYTS Tours Holding Co, citat de publicație, pune creșterea pe seama reducerii barierelor de intrare prin politicile de viză, dar și pe diversificarea ofertei turistice și optimizarea „mediului” pentru inbound. Tehnologia ca diferențiator operațional în experiența turistică Pe lângă factorii de reglementare (vize), articolul descrie și o componentă operațională: integrarea tehnologiei în produse turistice. Sunt menționate expoziții virtuale imersive în muzee, tururi de noapte și experiențe în realitate virtuală (VR) și realitate augmentată (AR), inclusiv utilizarea unor dispozitive precum ochelari AR. Sunt date exemple punctuale: utilizarea tehnologiilor AR/VR într-o zonă scenică din provincia Anhui și proiecții 3D „fără ochelari” în Chongqing, respectiv croaziere de noapte pe Yangtze în zona Yichang, cu proiecții luminoase pe peisaj, pe baza informațiilor atribuite Three Gorges Tourism Group. În ansamblu, datele citate sugerează că, dacă trendul de creștere a inbound și a cheltuielilor se menține, China își consolidează poziția nu doar ca destinație, ci ca motor economic în turism, cu efecte directe asupra veniturilor din servicii și asupra industriei locale de ospitalitate și transport. [...]
Creșterea peste așteptări a PIB-ului Chinei în T1 maschează o vulnerabilitate tot mai mare: dependența de exporturi , într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu începe să afecteze comerțul și costurile de transport, potrivit Economica . Biroul Național de Statistică din China a anunțat că PIB-ul a urcat cu 5% în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut, peste estimarea de 4,8% a economiștilor chestionați de AFP. Instituția a descris evoluția drept un „început solid de an”, invocând reziliența economiei. De ce contează: avansul vine mai ales din exporturi, nu din consum În spatele rezultatului peste estimări, indicatorii de cerere internă rămân fragili. Vânzările cu amănuntul – principalul barometru al consumului – au încetinit peste așteptări în martie, crescând cu 1,7% în ritm anual, sub prognoza de 2,4% a unui grup de economiști chestionați de Bloomberg. În același timp, producția industrială a crescut cu 5,7% în martie, peste prognoza Bloomberg (5,3%), dar sub ritmul din ianuarie-februarie (6,3%), semn că impulsul din industrie s-a temperat. Riscurile din exterior se acumulează Textul notează că războiul a perturbat traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz – rută prin care trece o cincime din petrolul și gazele naturale ale lumii – și a afectat comerțul dintre Orientul Mijlociu și China, conform Agerpres. Analiștii citați arată că, pe termen scurt, China a amortizat mai bine șocul energetic decât alte economii asiatice, datorită rezervelor strategice mari de petrol, mixului energetic diversificat și dependenței de cărbune. Totuși, dacă tensiunile persistă, economia chineză ar putea resimți efectele prin încetinirea economiei globale. Semnale mixte pentru restul anului Beijingul vizează o creștere anuală de 4,5%–5% în acest an, cea mai redusă țintă din ultimele decenii, pe fondul problemelor interne: criza prelungită din imobiliare, consumul slab și șomajul ridicat în rândul tinerilor. În plus, datele Autorității vamale chineze citate în material arată că, în martie, ritmul de creștere a exporturilor a încetinit brusc, un indiciu că războiul din Orientul Mijlociu începe să se vadă în comerț. Zichun Huang, analist la Capital Economics, susține că avansul din primul trimestru a fost alimentat de exporturi, construcții și industrie, „nu neapărat de cererea internă”, și anticipează o ușoară încetinire în restul anului, pe măsură ce economia devine „din ce în ce mai dependentă de cererea externă”. La Târgul de la Canton, companii chineze și cumpărători internaționali au semnalat deja presiuni operaționale: scăderea comenzilor și creșterea costurilor de transport. [...]
Creșterea economică a Chinei la început de 2026 ascunde o vulnerabilitate majoră: dependența de exporturi și energie , iar escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu riscă să lovească simultan în costurile industriei și în cererea globală, potrivit HotNews , care preia o analiză Reuters. China a raportat o creștere a PIB de 5,0% în primul trimestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, la limita superioară a țintei anuale de 4,5%-5,0%. Avansul a fost susținut de exporturi și, cel puțin până la momentul la care conflictul a împins în sus costurile cu energia, de un context extern încă favorabil. De ce contează: modelul bazat pe exporturi depinde de rute maritime și de energie ieftină Analiza indică o „vulnerabilitate fundamentală” a economiei chineze: un model de creștere bazat pe exporturi, care generează excedente comerciale anuale „de dimensiunea economiei olandeze” și care depinde de menținerea căilor maritime deschise — atât pentru livrările Chinei, cât și pentru clienții săi. În același timp, China este cel mai mare importator de energie și cea mai mare putere industrială din lume. În acest context, scumpirea petrolului riscă să majoreze costurile de producție și să erodeze marjele fabricilor, descrise deja ca fiind „subțiri”, într-un sector care angajează sute de milioane de oameni. Presiunea se vede în industrie: scumpiri la materii prime și renegocieri comandă cu comandă Un exemplu din industrie vine de la Guangdong Rongsu New Materials , companie care cumpără materii prime petrochimice și produce granule de plastic pentru fabrici de turnare prin injecție. Directorul general, Peng Xin, spune că prețurile pentru două tipuri de nailon au crescut cu aproximativ 40%-60%, iar compania încearcă să transfere costurile în prețurile către clienți. „Metoda actuală de a face față situației este de a negocia prețul pentru fiecare comandă în parte. Dacă acceptați prețul meu, colaborăm. În caz contrar, nu putem face nimic.” „Întregul lanț industrial se află sub presiune.” Semnale de răcire: exporturile încetinesc, iar consumul intern rămâne slab Deși creșterea PIB din T1 a depășit previziunile (4,8%) și nivelul din trimestrul anterior (4,5%), datele comerciale din martie arată tensiuni: exporturile au crescut cu doar 2,5%, după un avans de 21,8% în ianuarie-februarie. Pe partea internă, consumul nu pare să poată compensa rapid o eventuală slăbire a exporturilor. Vânzările cu amănuntul au crescut cu 1,7% în martie, sub 2,8% în ianuarie-februarie, și au rămas în urma producției industriale, care a urcat cu 5,7% în martie (după 6,3% în primele două luni). Ce urmează: riscul este dublu — costuri mai mari și cerere globală mai slabă Junyu Tan, economist pentru Asia de Nord la Coface, apreciază că impactul direct al conflictului rămâne „limitat pentru moment”, dar avertizează că prelungirea tensiunilor poate frâna motorul exporturilor printr-o cerere globală mai slabă. „Dar perspectivele nu sunt deloc roz, în ciuda relativei reziliențe a Chinei.” [...]
România ar putea atrage în plus circa 150.000 de turiști și venituri de 40 milioane euro (aprox. 200 milioane lei) pentru hoteluri și restaurante, pe fondul reconfigurării fluxurilor turistice dinspre Asia și Orientul Mijlociu către destinații percepute ca mai sigure în Europa Centrală, potrivit unei analize citate de Wall-Street . Miza economică imediată: un plus de cerere în ospitalitate, dar și presiune pe capacitatea de a procesa plăți moderne, fără numerar. De ce se schimbă fluxurile și ce înseamnă pentru Europa Centrală Contextul de securitate din Orientul Mijlociu, amplificat de conflictul din Iran, determină turiștii europeni și internaționali să își ajusteze planurile de vacanță. În acest an, peste 2 milioane de turiști ar putea alege destinații mai sigure din Europa Centrală, conform datelor Global Research Group din cadrul Global Payments. În paralel, de la începutul conflictului, peste 52.000 de zboruri către destinații din Orientul Mijlociu au fost anulate, ceea ce a accelerat redirecționarea cererii. La nivel regional, estimările indică pierderi de 23–38 de milioane de vizitatori în 2026 pentru zona afectată, cu un impact de până la 56 miliarde de dolari (aprox. 252 miliarde lei) în turism, potrivit Oxford Economics/Tourism Economics (martie 2026). O parte dintre acești turiști, aproximativ 8–12 milioane, își reconfigurează vacanțele către Europa, pe baza unor estimări derivate din date Eurostat și Oxford Economics / Morgan Stanley pentru 2026. România: destinații vizate și profilul potențialilor turiști Estimarea pentru România este un aflux suplimentar de aproximativ 150.000 de turiști în 2026, cu cheltuieli totale în jur de 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei) în hoteluri și restaurante. Printre destinațiile menționate se numără litoralul Mării Negre și orașe precum București, Brașov, Cluj și Sibiu. Cei mai mulți dintre noii vizitatori ar putea veni din Austria și Germania, pe fondul unei tendințe de a evita călătoriile lungi și de a alege alternative mai apropiate. În plus, turiști din Franța, Belgia, Olanda și Scandinavia își reorientează planurile dinspre destinații mediteraneene sau îndepărtate către țări considerate mai sigure din spațiul Schengen. Efect operațional: plățile fără numerar devin o condiție de funcționare Pe lângă impactul direct în încasări, analiza pune accent pe o consecință operațională: creșterea cererii pentru plăți fără numerar (card, portofele mobile), în special în destinațiile turistice. Global Payments anticipează că piața terminalelor de plată (POS) din sectorul ospitalității din Europa Centrală ar urma să crească cu 6–8%, pe fondul unui volum mai mare de tranzacții internaționale. În acest context, sunt indicate câteva cerințe care devin tot mai importante pentru hoteluri și pensiuni: acceptarea plăților contactless, integrarea cu sistemele de rezervări pentru preautorizarea plăților și modele de tarifare transparente. „Observăm o orientare clară către destinații europene considerate mai sigure, iar România are oportunitatea de a atrage o parte importantă din acest val suplimentar de turiști. Impactul economic ar putea fi semnificativ pentru Europa Centrală: datele privind plățile cu cardul indică faptul că noii vizitatori ar putea genera venituri suplimentare de până la 1,9 miliarde de euro în regiune.” — Ionela Mitran, Country Manager Global Payments România Tot ea arată că, în sezonul de iarnă 2025–2026, în România s-au înregistrat peste două milioane de tranzacții electronice în restaurante și hoteluri prin terminalele Global Payments, iar cheltuielile prin plăți digitale în hoteluri și restaurante au depășit 260 de milioane de lei (decembrie 2025 – februarie 2026). Ce urmează depinde de persistența instabilității geopolitice: dacă aceasta continuă, Europa Centrală ar putea primi, cumulat, încă 1,1–2,5 milioane de vizitatori în 2026, peste nivelul de 125 de milioane de turiști atrași anul trecut de cele șase țări analizate (Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria, România și Croația). [...]
