Știri
Știri din categoria Economie
O criză politică prelungită poate împinge rapid în sus cursul și dobânzile, crescând costul finanțării statului și al creditelor populației, avertizează economistul Cristian Păun, într-o analiză preluată de Adevărul. Potrivit acestuia, tensiunile politice „deja influențează” piața valutară, în condițiile în care euro a trecut de 5,10 lei și se apropie de recordul istoric de 5,12 lei (8 mai).
În scenariul în care instabilitatea continuă, Păun susține că deprecierea leului s-ar putea accelera, iar creditorii ar putea cere dobânzi mai mari, pe fondul dependenței României de finanțarea externă. El subliniază că jumătate din datoria publică este denominată în valută, ceea ce amplifică vulnerabilitatea la mișcările de curs.
Economistul avertizează că o criză politică ar putea duce la o creștere rapidă a dobânzilor, cu impact imediat asupra creditelor populației.
„ROBOR și IRCC ar putea crește imediat”
În argumentația sa, statul se finanțează masiv și de pe piața internă, ceea ce poate pune presiune suplimentară pe dobânzi atunci când riscul perceput crește.
Păun mai spune că presiunea pe curs ar putea crește dacă statul ajunge să cumpere valută pentru plata obligațiilor externe. Într-un scenariu de criză politică prelungită, el indică posibilitatea ca euro să urce spre 5,3–5,4 lei.
Pe lanțul economic, un euro mai scump ar însemna costuri mai mari pentru energie, importuri și credite denominate în moneda europeană.
Un alt risc major, în viziunea economistului, este retrogradarea ratingului de țară. România are perspectivă negativă din partea agențiilor de rating, iar o eventuală coborâre în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor) ar putea declanșa retrageri masive de capital, estimate de el la 40–50 de miliarde de euro (aprox. 200–250 miliarde lei), ceea ce ar pune presiune suplimentară pe curs.
Pe termen mai lung, pierderea credibilității ar afecta atât investițiile străine, cât și pe cele locale, iar „lipsa de predictibilitate” este, în opinia sa, riscul central al momentului.
Avertismentele vin în contextul unui deficit bugetar de 7,65% pentru 2025 și al unei estimări a Fondului Monetar Internațional de creștere economică de 0,7% pentru acest an, potrivit articolului.
În plan politic, textul menționează că social-democrații au avut o ședință online a Biroului Permanent (detalii în Adevărul), iar la ora 17:00, la Palatul Parlamentului, este programat evenimentul „Momentul Adevărului”, unde ar urma să participe peste 200 de membri, în condițiile în care 5.000 de membri ar urma să voteze pentru sau împotriva ieșirii de la guvernare a miniștrilor PSD (conform Adevărul).
Recomandate
Criza politică și lipsa unui guvern funcțional costă economia României circa 63,8 milioane de euro pe zi (aprox. 319 milioane lei) , potrivit declarațiilor făcute de președintele IMM România , Florin Jianu , într-o intervenție citată de HotNews . Mesajul vine în contextul unei întâlniri cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, la care au participat și reprezentanți ai Confederației Concordia. Costul economic invocat și blocajul de decizie Jianu a susținut că pierderea zilnică este legată direct de absența unui executiv „în funcție” și de blocajul negocierilor politice, pe care l-a descris drept aproape imposibil de depășit din cauza „condiționalităților” dintre partide. „Uităm că pierdem, așa cum ați menționat, 63,8 milioane de euro în fiecare zi fără un guvern în funcție”, a declarat Florin Jianu. În același context, el a cerut ca forțele politice, mediul de afaceri și mediul universitar să discute împreună și să ajungă la un „pact social și economic”. Problemele semnalate de IMM-uri: concurență neloială și lipsă de numerar La lansarea unei noi ediții a „Cartei Albe a IMM-urilor din România”, Jianu a indicat drept principală dificultate pentru firmele mici și mijlocii „concurența neloială”, pe care a legat-o de economia gri și de munca la negru, dar și de presiunea fiscală și de întârzieri la plata arieratelor statului către companii. În lista problemelor menționate apar și: lipsa de numerar („lipsește cash-ul din economie”); neplata facturilor de către terți, despre care spune că „blochează economia”. Piața muncii: mai mulți pleacă decât se angajează Șeful IMM România a afirmat că piața muncii traversează o situație „fără precedent” în ultimii aproape 20 de ani, iar IMM-urile ajung să reducă personalul. El a descris un „spor negativ” al angajărilor în sectorul IMM, comparând situația cu perioada 2008–2010. „Avem, în medie, trei oameni care se angajează și aproape patru care pleacă.” Jianu a legat această tendință și de creșterea ratei oficiale a șomajului publicată de INS, conform declarațiilor sale. Ce sectoare mai susțin economia Întrebat despre domeniile cele mai afectate, Jianu a spus că singurul sector care mai susține în prezent economia este cel al construcțiilor. Declarațiile au fost făcute la Digi24 , după întâlnirea cu liderul PSD, în condițiile în care mediul de afaceri reclamă efecte directe ale incertitudinii politice asupra finanțării, plăților și deciziilor de angajare. [...]
Încheierea PNRR în august 2026 obligă România să-și regândească rapid modelul de creștere , avertizează ministrul interimar de Interne, Cătălin Predoiu, într-o analiză citată de Antena 3 . El susține că reducerea deficitului bugetar, deși necesară, nu este suficientă pentru relansarea economiei, în lipsa unei strategii care să stimuleze investițiile și oferta internă. Predoiu argumentează că modelul de dezvoltare din ultimul deceniu s-a sprijinit pe trei piloni – îndatorare externă, fonduri europene și consum – iar fiecare „și-a arătat limitele”, ceea ce face ca finalul PNRR să fie un punct de inflexiune pentru finanțarea publică și pentru ritmul investițiilor. De ce contează finalul PNRR: dispariția unei surse „excepționale” de finanțare În analiza sa, Predoiu notează că fondurile europene au fost frânate de capacitate administrativă redusă, birocrație și, în unele cazuri, corupție, iar în cazul PNRR accesarea banilor a venit la pachet cu reforme structurale „dificile”, pe care administrația nu le-a finalizat. În acest context, el afirmă că România „a pierdut anul trecut miliarde de euro” și că „alte câteva miliarde” rămân expuse riscului de a fi pierdute, în condițiile în care reformele asumate nu au fost implementate integral. În plus, subliniază că în august 2026 PNRR se încheie, ceea ce înseamnă că această sursă de finanțare nu va mai fi disponibilă. Ce nu mai funcționează în vechiul model: datorie, fonduri UE, consum pe importuri Predoiu descrie îndatorarea externă drept un pilon care a finanțat în principal creșteri de cheltuieli salariale și de asistență socială, dar și investiții în infrastructură cu impact mai ales local sau regional, inclusiv prin Programul „Anghel Saligny”. El susține că o parte importantă din resurse ar fi trebuit orientată către domenii cu „efect de multiplicare ridicat”, precum „industriile viitorului”, digitalizarea, mineralele critice, cercetarea și tehnologiile avansate. În privința consumului, acesta ar fi fost alimentat „în mare măsură prin importuri”, cu efect direct asupra deficitului comercial, pe fondul unei oferte interne care nu a ținut pasul cu cererea. Cauza invocată: „suprareglementarea și barierele birocratice” care descurajează investițiile și dezvoltarea sectorului privat. Ce propune: audit administrativ, dereglementare și un model pe 5–10 ani Predoiu pledează pentru un „audit administrativ profesionist” care să evalueze cadrul legislativ și structurile instituționale, inclusiv suprapunerile și contradicțiile dintre reglementări și măsura în care acestea devin obstacole pentru mediul economic. El estimează că o astfel de evaluare ar putea dura „unul sau doi ani”, iar implementarea ajustărilor încă „câțiva ani”. În paralel, spune că dereglementarea trebuie corelată cu reorganizarea administrației centrale și locale, pentru a obține reduceri de costuri „rațional”, fără a afecta capacitatea instituțională. Pe partea de creștere, Predoiu insistă că scăderea deficitului nu garantează relansarea economică și că este nevoie de acțiune „la ambele capete” ale problemei: reduceri de costuri, dar și măsuri de stimulare economică. În acest cadru, el cere un program „ambițios” de atragere a investițiilor străine, inclusiv din state partenere strategice și din regiunea Golfului, unde „sunt multe lichidități care își caută plasamentul”. Miza politică: fără relansare, consolidarea fiscală rămâne insuficientă Predoiu susține că România are nevoie de un consens politic larg pentru un model economic aplicat consecvent „cel puțin 5–10 ani”, comparabil cu consensul pentru aderarea la NATO și UE. În lipsa unei relansări economice rapide, avertizează el, susținerea politică pentru un guvern poate deveni fragilă, iar întrebarea centrală rămâne: după reducerea deficitului, ce urmează – doar consolidare fiscală sau un model care să repornească economia și să genereze creștere sustenabilă? Analiza integrală la care face referire Antena 3 este publicată pe blogul personal al lui Cătălin Predoiu, aici: predoiupolitica.ro . [...]
Economia Germaniei ar urma să accelereze peste așteptări în 2026 , potrivit unei prognoze a institutului ifo citate de Politico , un semnal important pentru companiile europene care depind de cererea din cea mai mare economie a UE după ani de stagnare. Institutul ifo estimează că PIB-ul Germaniei va crește cu 1,4% în acest an , în urcare cu 0,6 puncte procentuale față de prognoza anterioară. Pentru anii următori, ifo vede o creștere de 1,2% în 2027 și de 0,8% în 2028 . În spatele revizuirii stau, potrivit ifo, cererea externă mai puternică și cheltuielile mai mari ale guvernului german pentru infrastructură, măsuri climatice și apărare. Acestea ar urma să compenseze efectele unui șoc al prețurilor la energie și impactul nivelurilor scăzute ale apelor din râuri, pe fondul vremii caniculare din acest an. „Redresarea economiei germane continuă”, a declarat Timo Wollmershäuser, șeful departamentului de prognoze economice al ifo, indicând semne de îmbunătățire mai ales în sectorul industrial, puternic afectat de crize. Diferențe față de Bundesbank și ce a schimbat ifo în calcule Prognoza ifo este mai optimistă decât evaluarea președintelui Bundesbank, Joachim Nagel, care a spus într-un interviu publicat de Le Monde că Germania este pe cale să crească cu aproximativ 1% în acest an — dublu față de prognoza Bundesbank din iunie, de 0,5% . Ifo a revizuit în sus și estimarea pentru 2027, cu 0,4 puncte procentuale , invocând date istorice actualizate de la Oficiul Federal de Statistică al Germaniei și o evaluare mai bună a „dinamicii de bază” a economiei. Inflația: peste țintă pe termen scurt, mai aproape de 2% în 2028 Pe partea de prețuri, ifo anticipează o inflație de 2,8% în acest an și de 3% anul viitor, urmată de o temperare la 2,3% în 2028 , ceea ce ar aduce-o mai aproape de ținta Băncii Centrale Europene. [...]
Rusia discută tot mai des despre „militarizarea” economiei, iar riscul pentru populație și companii este o redistribuire forțată a resurselor către război , potrivit unui episod video publicat de Meduza , în care jurnalistul Vladislav Gorin îl intervievează pe economistul Serghei Aleksașenko (cercetător senior la centrul analitic NEST). Ce teme economice sunt puse pe masă Materialul pornește de la mai multe subiecte cu potențial impact direct asupra economiei și finanțelor personale în Rusia: un document prezentat drept „notă analitică a Sberbank ”, publicat de hackeri, care ar descrie posibile scenarii de încheiere a războiului la scară largă dintre Rusia și Ucraina; întrebarea dacă loviturile forțelor ucrainene asupra Ozon și Wildberries ar putea declanșa o criză a sistemului bancar; posibilitatea unei înghețări a depozitelor și ce ar însemna asta pentru economiile populației; ideea de „militarizare” a economiei și opțiuni de protejare a finanțelor personale, discutate în cadrul interviului. De ce contează: semnal de risc pentru stabilitatea financiară internă Dincolo de dezbaterea politică, miza economică sugerată de discuție este una de stabilitate: dacă presiunea războiului împinge statul spre măsuri excepționale, efectele se pot vedea în funcționarea piețelor, în sectorul bancar și în accesul populației la propriile economii. Meduza nu publică în pagina episodului concluzii sau date care să confirme autenticitatea documentului atribuit Sberbank și nici nu oferă o evaluare factuală a probabilității scenariilor discutate; materialul este prezentat ca o conversație explicativă cu un economist, pe teme de risc și posibile evoluții. Contextul imediat al discuției Episodul (52 de minute) este publicat la 26 august 2026 și leagă explicit discuția despre „mobilizarea” economiei de trei teme: documentul atribuit Sberbank apărut în spațiul public, vulnerabilități legate de mari platforme de comerț online (Ozon și Wildberries) și întrebarea dacă populația ar trebui să se teamă de măsuri precum înghețarea depozitelor. În lipsa unor detalii suplimentare în textul paginii, rămâne de urmărit dacă autoritățile ruse sau instituțiile financiare vizate vor reacționa public la documentul invocat și la scenariile discutate. [...]
Via Transilvanica poate deveni o sursă de venit pentru satele de pe traseu , prin servicii precum cazare, transport, gastronomie și activități dedicate drumeților, potrivit G4Media . Ideea centrală: traseul turistic nu ar funcționa doar ca atracție de timp liber, ci ca infrastructură economică pentru comunități rurale, cu potențial de a susține mici afaceri locale și de a reduce presiunea plecării oamenilor din sate. În material este citată Manuela Iftimoaei , de la Fundația „Alături de Voi” România, care descrie cum cererea drumeților se mută dincolo de simpla parcurgere a traseului, către „experiențe inedite” care implică servicii și produse locale. Ce tip de economie locală poate genera traseul Publicația indică mai multe zone în care comunitățile pot monetiza fluxul de turiști, în special prin servicii cu valoare adăugată: cazare în localitățile de pe traseu; transport și logistică pentru drumeți; servicii dedicate drumeților; gastronomie locală. Miza economică, așa cum este prezentată, ține de faptul că aceste activități pot aduce venituri recurente în sate și pot susține inițiative care „țin oamenii în comunitățile lor”. De ce contează pentru mediul de afaceri rural În logica articolului, Via Transilvanica funcționează ca un „coridor” care poate distribui cerere către multe localități, nu doar către câteva destinații consacrate. Asta deschide spațiu pentru microîntreprinderi și afaceri de familie, în special în domenii unde barierele de intrare sunt mai mici (cazare, mâncare, servicii). Materialul nu oferă cifre privind venituri, investiții sau număr de turiști, astfel că dimensiunea exactă a impactului economic rămâne neprecizată în sursă. [...]
Șefa BCE cere reducerea barierelor din piața unică, pe fondul pierderii avantajelor competitive ale Europei , potrivit Economica , care citează o intervenție a Christinei Lagarde la o conferință din cadrul Forumului Economic Mondial . Mesajul are o miză economică directă: modelul de creștere al Europei din perioada postbelică, bazat pe comerț global în expansiune, energie ieftină și o ordine internațională stabilă, „se clatină”, iar companiile europene resimt tot mai puternic presiunea concurenței și a costurilor. În evaluarea prezentată, Lagarde a indicat că China a urcat în lanțul de valori și concurează acum direct zona euro în aproximativ 40% dintre sectoarele în care Europa avea un avantaj comparativ, față de 25% la începutul secolului. În același timp, energia ieftină nu mai este un atu: industriile mari consumatoare de electricitate din UE plătesc, în medie, de peste două ori mai mult pentru electricitate decât în Statele Unite și cu circa 50% mai mult decât în China. Comerț mai restrictiv și lanțuri de aprovizionare mai vulnerabile Lagarde a mai arătat că mediul extern s-a înăsprit, pe fondul unui val de măsuri care limitează comerțul: la nivel mondial au fost introduse peste 2.500 de astfel de măsuri doar anul trecut. În paralel, tensiunile geopolitice scot la suprafață dependențe și blocaje în lanțurile de aprovizionare, ceea ce complică planificarea și crește riscurile pentru industrie. Pariul BCE: piața internă ca motor de creștere În acest context, președinta BCE a susținut că răspunsul este valorificarea uneia dintre principalele forțe ale Europei: piața internă, cu 27 de state membre și aproximativ 450 de milioane de consumatori. Potrivit acesteia, cererea internă este principalul motor de creștere al zonei euro, iar eliminarea barierelor care frânează extinderea companiilor ar trebui să sprijine capacitatea Europei de a crește într-un mediu global mai dificil. [...]
