Știri
Știri din categoria Economie
Ministerul Economiei vrea să refacă schemele de ajutor de stat după „promisiuni fără acoperire”, iar criteriul anunțat este impactul real în economie, nu finanțarea „la paușal” a unor afaceri foarte diferite, potrivit news.ro. Ministrul Economiei, Irineu Darău, spune că statul a promis în repetate rânduri programe pentru antreprenori, iar după campaniile electorale acestea au fost abandonate, ceea ce a generat costuri și incertitudine pentru firmele care au început demersuri pe baza acelor angajamente.
Darău afirmă că, în primele luni de mandat, a constatat „eterogenitate” și lipsă de unitate în abordarea schemelor de ajutor de stat. În locul relansării „în bloc” a programelor, ministrul spune că ministerul va decide ce continuă în funcție de bugetul primit și de efectul economic estimat.
În acest cadru, o parte dintre schemele aflate în responsabilitatea directă a ministerului ar urma să fie implementate, în timp ce altele sunt încă în analiză, pentru a stabili „ce este rațional să continuăm și ce va avea impact mare în economie”.
Ministrul critică folosirea programelor în scop electoral și avertizează asupra promisiunilor fără acoperire bugetară, care îi pot împinge pe antreprenori să pregătească dosare și investiții fără ca finanțarea să mai apară.
„Este o greşeală fundamentală şi este inacceptabil să se promită programe, să demareze antreprenorii demersuri şi apoi să nu se ţină statul de promisiune.”
Totodată, Darău susține că unele scheme au „lipsuri” fie prin domeniile eligibile, fie prin modul de alocare (de tip „primul venit, primul servit”), fie prin faptul că nu finanțează adecvat etapele de dezvoltare ale unei companii.
Un punct central al mesajului ministrului este că finanțarea ar trebui calibrată în funcție de profilul și nevoile companiilor, nu aplicată uniform.
„Nu poţi să finanţezi fix la fel o frizerie sau start-up în IT.”
Declarațiile au fost făcute în contextul în care Darău a fost întrebat despre renunțarea la programul „Rabla pentru tractoare”, decizie care afectează o parte dintre antreprenori.
Ministerul Economiei derulează o analiză a tuturor schemelor de ajutor de stat, cu accent pe „impactul real în economie”. În informațiile transmise nu apar un calendar, criterii detaliate sau decizii finale privind programele care vor fi continuate ori oprite.
Recomandate
Ministerul Finanțelor pregătește măsuri pentru un cadru fiscal „predictibil și competitiv” dedicat industriei festivalurilor , pe fondul argumentului că marile evenimente de muzică aduc consum, turiști și venituri suplimentare la buget, potrivit Mediafax . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , susține că cele mai mari festivaluri din România reunesc anual peste un milion de participanți, atrag zeci de mii de turiști străini și generează un impact economic de milioane de euro. În viziunea sa, efectele se văd în lanțul de servicii locale – de la cazare și restaurante la transport, cumpărături și alte servicii – cu venituri pentru antreprenori, locuri de muncă și încasări suplimentare atât la bugetele locale, cât și la bugetul de stat. „Fiecare turist care participă la un festival înseamnă nopți de cazare, consum la restaurante, transport, cumpărături și servicii locale. Înseamnă venituri pentru antreprenori, locuri de muncă, încasări suplimentare la bugetele locale și la bugetul de stat.” De ce contează: fiscalitatea devine un factor de investiții în „turismul de evenimente” Nazare afirmă că beneficiile depășesc impactul economic direct, prin promovarea imaginii României în străinătate și prin poziționarea țării ca destinație europeană pentru evenimente mari, cu efect asupra interesului investitorilor și al organizatorilor internaționali. „O țară care demonstrează că poate găzdui în condiții excelente sute de mii de participanți transmite un semnal puternic despre capacitatea de organizare și despre potențialul său economic.” Ce urmează: grupuri de lucru și „echitate fiscală” pentru sector Ministrul spune că Ministerul Finanțelor lucrează la măsuri pentru a asigura un cadru fiscal „predictibil și competitiv” pentru investițiile private din domeniu și că, în ultimul an, au fost demarate grupuri de lucru „pentru a aduce mai multă echitate fiscală” acestui sector. În evaluarea sa, România ar putea deveni una dintre principalele destinații europene pentru turismul de evenimente, însă obiectivul depinde de stabilitatea și predictibilitatea mediului fiscal, care să încurajeze investițiile pe termen lung. (Aceeași informație este relatată și de Adevărul.) [...]
Scăderea consumului timp de 10 luni la rând ridică semne de întrebare despre cererea internă , după ce fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu a susținut, într-o postare pe Facebook, că România traversează „a zecea lună consecutivă de scădere a consumului”, potrivit Mediafax . Câciu afirmă că această evoluție „nu este firească” și o pune pe seama deciziilor politice ale actualei guvernări, pe care o acuză că a contribuit la deteriorarea nivelului de trai. „A 10-a lună de scădere a consumului! Nu e nimic firesc în asta! E doar ticăloșia din capul unora, bolojeniști, «reformiști», de dreapta, influenceri plătiți, propagandiști care nu vor ca românii să trăiască decent!” În aceeași postare, fostul ministru susține că „românii o duc cu aproximativ 40% mai rău decât în 2024” și avertizează că „va fi complicată revenirea”. Ce indică datele invocate și de ce contează Câciu spune că a atașat un grafic „bazat pe date INS” privind evoluția consumului, care ar arăta trecerea de la creșteri pozitive în prima parte a lui 2025 la scăderi consecutive începând din august 2025. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre indicatorul exact folosit (de exemplu, comerț cu amănuntul sau altă măsură a consumului), afirmația rămâne la nivelul interpretării prezentate de autorul postării. Pentru economie, un consum în scădere pe o perioadă lungă poate semnala o slăbire a cererii interne, cu potențiale efecte în lanț asupra vânzărilor din retail și a veniturilor companiilor orientate către piața locală. [...]
Un scenariu de conservare în Munții Făgăraș ar putea aduce aproape 100 de milioane de euro până în 2030 (aprox. 500 de milioane de lei) în economia locală, prin cheltuieli ale turiștilor în cazare, ghidaj și servicii conexe, potrivit Știrile Pro TV . Estimarea este condiționată de protejarea zonei și includerea ei într-un sistem de conservare, spune István Szabó, director în cadrul Fundației Conservation Carpathia (FCC). Banii ar proveni din consumul direct al vizitatorilor – „cazări, ecoturism, ghizi locali, produse locale și serviciile conexe”, conform lui Szabó, care indică drept bază un studiu de impact al ecoturismului asupra economiei locale realizat de Roland Berger. Miza economică, în această logică, este schimbarea sursei de venit: de la exploatarea lemnului la servicii turistice care lasă o parte mai mare din cheltuieli în comunitate. De ce contează: alternativă la un model economic dependent de lemn FCC urmărește crearea în Munții Făgăraș a unui parc național de mari dimensiuni, proiect descris în material ca „Yellowstone-ul Europei”. Potrivit fundației, inițiativa întâmpină opoziție din partea comunităților locale și a industriei forestiere, pe fondul temerilor că declararea parcului ar opri exploatarea lemnului – activitate care „susține mii de locuri de muncă în prezent” – și ar bloca proiecte de infrastructură, precum pârtii de schi și drumuri. În contrapondere, fundația susține că ecoturismul poate funcționa ca alternativă economică, cu câștiguri directe pentru localnici din: cazare; servicii de ghid; vânzarea de produse tradiționale; servicii conexe pentru turiști. Modelul invocat: Bavaria și efectul de acceptare în timp Ca exemplu, FCC indică Parcul Național Pădurea Bavareză din Germania, prezentat drept „motor economic regional”. Szabó spune că, deși ideea nu a fost inițial populară, acceptarea ar fi crescut de la 20% la peste 80%, iar „impactul total al parcului” ar fi ajuns la peste 500 de milioane de euro anual. În același context, el compară cheltuielile turiștilor: în Bavaria ar ajunge anual peste 1,3 milioane de vizitatori, cu o cheltuială medie de aproximativ 80 de euro pe sejur, iar în Munții Făgăraș cheltuiala medie „depășește deja 50 de euro per turist”, cu potențial de creștere. Cum ar ajunge banii în comunitate și ce activități sunt deja în derulare Un element central al modelului descris este proporția cheltuielilor care rămâne local: Szabó afirmă că peste 60% din banii cheltuiți de turiști s-ar întoarce direct la localnici și producători. În prezent, organizația spune că lucrează cu 40 de producători locali și o rețea de 10 puncte gastronomice locale, iar peste 80% dintre angajații implicați în activitățile din zonă ar proveni din localitățile de la poalele Munților Făgăraș. Materialul subliniază și ideea că ecoturismul „nu necesită investiții foarte mari, construite de la zero”, ci mai degrabă „accesibilizarea resurselor naturale”. Ce înseamnă, practic, ecoturismul în această abordare În descrierea din material, ecoturismul se diferențiază de turismul de masă prin accentul pe protejarea naturii și pe beneficii directe pentru comunități. Sunt menționate ca exemple: trasee ghidate (drumeții organizate cu ghizi locali); observarea faunei; gastronomie tradițională; cazare în pensiuni mici, adaptate arhitecturii locale; educație montană. Ce urmează: condiția-cheie rămâne statutul de protecție Estimarea de „aproape 100 de milioane de euro până în 2030” este prezentată ca dependentă de protejarea zonei și includerea într-un sistem de conservare. În lipsa acestor pași, materialul nu oferă un calendar sau o decizie concretă care să garanteze materializarea veniturilor, iar tensiunea cu actorii care depind de exploatarea lemnului rămâne un factor major de risc pentru implementare. [...]
Suprataxarea băncilor riscă să frâneze creditarea și competitivitatea economiei , avertizează CEO-ul Băncii Transilvania, Ömer Tetik , într-un interviu preluat de Banca Transilvania . Mesajul central: pe măsură ce costurile fiscale suplimentare cresc, scade capacitatea băncilor de a transforma capitalul în finanțare pentru companii și populație, cu efecte care se propagă dincolo de sectorul financiar. În viziunea lui Tetik, discuția despre „linia roșie” a taxării nu poate fi redusă la un prag unic, pentru că mecanismul este gradual: mai multe taxe și contribuții înseamnă mai puține resurse pentru investiții, digitalizare, consolidarea capitalului și, în timp, pentru creșterea portofoliilor de credite. În plus, predictibilitatea fiscală devine critică, deoarece mediul de afaceri și investitorii își calibrează deciziile în funcție de stabilitatea regulilor. De ce contează: finanțarea economiei depinde de capital și încredere CEO-ul BT susține că efectul unei taxări mai ridicate nu se oprește la nivelul profitabilității băncilor, ci poate afecta capacitatea întregii economii de a susține proiecte mari și investiții pe termen lung. În acest cadru, el punctează că băncile „nu finanțează din profituri, ci din capital și din încredere”, însă profiturile rămân importante pentru acumularea de capital, care stă la baza creditării. Pe fondul incertitudinilor interne și externe, Tetik pune accent și pe componenta de încredere: în perioade de instabilitate, aceasta devine „o resursă economică la fel de importantă ca finanțarea”, iar România ar traversa și „o criză de încredere”, vizibilă printr-un comportament mai conservator al populației și companiilor. Competitivitatea regională: investițiile pot ocoli România În comparația cu alte piețe din regiune, Tetik spune că investitorii evaluează „întregul sistem” — stabilitate legislativă, predictibilitate fiscală, costul capitalului și accesul la finanțare. Dacă aceste elemente devin mai puțin atractive decât în țările vecine, există riscul ca investițiile să fie redirecționate către piețe considerate mai competitive. În acest context, el afirmă că impozitarea crescută a sistemului bancar „deja reduce competitivitatea economiei” și leagă direct capacitatea României de a construi companii mari de capacitatea de finanțare, care, la rândul ei, presupune bănci puternice. Context macro: vulnerabilitățile interne apasă mai mult decât șocurile externe Pe tabloul general, Tetik descrie o economie influențată simultan de factori externi (războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu, volatilitatea piețelor energetice) și interni (consolidare fiscală, stabilitate politică). Deși România este expusă la șocuri externe, el indică drept principale provocări cele interne, menționând creșterea datoriei publice și nivelul dobânzilor plătite de stat. În privința unei posibile recesiuni, Tetik evită o predicție și susține că prioritatea ar trebui să fie menținerea investițiilor și accelerarea proiectelor cu impact economic major, de la infrastructură și energie la digitalizare, educație și susținerea antreprenoriatului. În același timp, spune că România are „șanse bune să evite o recesiune severă”, fără a exclude riscurile. Ce propune pentru convergența cu Vestul: mutarea accentului de la consum la investiții Pentru reducerea decalajelor față de economiile dezvoltate, Tetik argumentează că România trebuie să mute accentul de la consum către investiții și productivitate, cu investiții constante în infrastructură, tehnologie și educație. El insistă și pe rolul investițiilor private, pe nevoia de predictibilitate legislativă și pe valorificarea capitalului local, inclusiv prin economisire, investiții și dezvoltarea pieței de capital, la care menționează aportul pensiilor private. Interviul integral este publicat de Financial Intelligence, potrivit materialului BT, iar pozițiile prezentate reflectă opinia CEO-ului Băncii Transilvania în acest cadru. [...]
Modelele climatice indică un El Niño excepțional, iar miza economică ar putea ajunge la pierderi de 10.000 de miliarde de dolari până în 2032 , dacă scenariile se confirmă, potrivit Gizmodo . Proiecțiile descrise în material sugerează că episodul din 2026–2027 ar putea depăși cu mult recordurile istorice, cu efecte în lanț asupra vremii extreme și, implicit, asupra costurilor pentru economii și companii. De ce contează pentru economie: un risc de pierderi „de ordinul trilioanelor” Publicația citează o estimare prezentată de Nature News potrivit căreia, dacă prognozele sunt „cât de cât corecte”, El Niño din 2026–2027 ar putea provoca pierderi economice de 10 trilioane de dolari (aprox. 45.000 de miliarde de lei ) până în 2032. Declarația îi aparține lui Justin Mankin , profesor și cercetător în domeniul climei la Dartmouth College, și este legată de intensificarea fenomenelor meteo extreme asociate unui El Niño foarte puternic. În termeni practici, un astfel de șoc climatic se traduce, de regulă, în costuri mai mari pentru asigurări, întreruperi de activitate, presiune pe lanțuri logistice și volatilitate pe piețele de energie și materii prime, pe fondul valurilor de căldură, secetei, inundațiilor și incendiilor de vegetație. Cât de „mare” ar putea fi acest El Niño, potrivit modelelor Zeke Hausfather, cercetător la organizația non-profit Berkeley Earth, a analizat prognoze din iulie provenite din 667 de membri de ansamblu (simulări) din 14 modele sezoniere . Concluzia: temperatura de vârf în Pacificul tropical ar putea urca la circa 3,6°C peste medie , adică cu 0,8°C peste precedentul record din „super” El Niño 2015–2016. Hausfather pune diferența în context: ecartul dintre cel mai puternic și al cincilea cel mai puternic El Niño din ultimii 150 de ani ar fi de numai 0,5°C , ceea ce ar face ca actualele proiecții să iasă „din plaja” evenimentelor observate până acum. Calendarul de impact: vârful la final de an, efectul global mai puternic în 2027 NOAA (Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA) a declarat oficial instalarea El Niño în iunie. Materialul notează că vârful temperaturilor la suprafața mării apare, de obicei, între noiembrie și februarie , iar impactul maxim asupra temperaturii medii globale se vede adesea în anul următor formării. Într-un briefing Berkeley Earth citat de Nature News , Hausfather a spus că nu este exclus ca efectul combinat al acestui El Niño și al încălzirii globale să împingă temperatura medie globală până la 1,7°C peste nivelul preindustrial în 2027 , peste pragul de 1,5°C asociat angajamentelor din Acordul de la Paris. Textul precizează însă că astfel de depășiri lunare sau anuale nu echivalează automat cu ratarea țintei pe termen lung (măsurată pe decenii), dar sunt semnale de apropiere periculoasă de limită. Limita prognozelor: modelele nu au fost „testate” pe un astfel de teritoriu Deși există o convergență a modelelor, Hausfather avertizează că sistemele de prognoză sezonieră au performanțe demonstrate pentru evenimente „obișnuite”, însă nu au mai prognozat și apoi verificat un El Niño de 3,6°C peste medie , pentru că un asemenea eveniment nu s-a produs în epoca observațiilor moderne. Concluzia materialului: riscul este suficient de mare încât climatologii urmăresc atent evoluția în lunile următoare, dar nimic nu este încă cert . [...]
Creșterea rapidă a numerarului în Rusia începe să submineze colectarea taxelor , pe fondul întreruperilor de internet mobil care blochează plățile cu cardul și împing populația și micile afaceri spre cash, potrivit HotNews , care citează o analiză BBC. Doar de la începutul acestui an, volumul numerarului în circulație în Rusia a crescut cu echivalentul în ruble a 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei), cea mai mare creștere în afara anului declanșării pandemiei de Covid-19, conform datelor Băncii Centrale a Rusiei. Vârful acestei creșteri a coincis cu intensificarea atacurilor cu drone ale Ucrainei, perioadă în care Kremlinul a recurs la blocarea internetului mobil în zone extinse pentru a îngreuna ghidarea dronelor. Efectul secundar a fost unul economic imediat: mulți ruși s-au trezit fără posibilitatea de a plăti cu cardul, ceea ce a alimentat retragerile de numerar și preferința pentru „ banii la saltea ”. „Să ai bani cash îți dă un oarecare sentiment de control și siguranță. Dacă apare o urgență în oraș, știu că tot voi putea cumpăra bunuri de bază, chiar și dacă rețeaua mobilă cade.” Presiune fiscală mai mare, economie mai lentă, plăți „la plic” Trecerea spre numerar complică și mai mult capacitatea statului de a colecta taxe într-un moment în care deficitul bugetar crește din cauza costurilor războiului. În ianuarie, guvernul de la Moscova a majorat TVA de la 20% la 22% și a coborât pragul de la care micile afaceri trebuie să plătească această taxă, măsuri care, potrivit materialului, au împins multe IMM-uri spre faliment. În acest context, afaceri precum farmacii, restaurante, saloane de cosmetică sau mici magazine îi îndeamnă pe clienți să plătească în numerar, pentru a putea ascunde o parte mai mare din venituri. Fenomenul se vede și în piața muncii: Taras Skvorțov, director financiar operațional la Sberbank, a avertizat în iunie că există „semne foarte serioase” că mai multe firme își plătesc angajații „la plic”. „Este un moment foarte îngrijorător. Nu vedem banii lichizi că se întorc în sistemul bancar. Rămân în mâinile oamenilor.” O asociație patronală, Opora Russia, indică faptul că aproximativ 6% dintre antreprenori recunosc folosirea unor „scheme gri” pentru a face față poverii fiscale. Plățile cash îi ajută să rămână sub pragul de TVA, iar salariile „la plic” pot reduce plata contribuțiilor sociale. De ce contează: statul pierde vizibilitate, băncile pierd resurse Pe termen scurt, întreruperile de internet împing consumul și plățile spre numerar, iar pe termen mai lung cresc riscurile pentru buget: o parte mai mare din economie se mută în zona greu de urmărit fiscal. În paralel, băncile se confruntă cu o problemă operațională: numerarul retras nu se mai întoarce în sistem, chiar dacă dobânzile la depozite au ajuns la două cifre, în condițiile în care banca centrală menține dobânzile ridicate pentru a combate inflația alimentată de război, potrivit aceleiași analize. [...]
