Știri
Știri din categoria Economie
România spune că a securizat finanțări de aproape 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) pentru proiecte strategice, în special în energie și infrastructură, după o vizită a unei delegații guvernamentale la Washington și New York, potrivit Agerpres, care citează o postare pe Facebook a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Miza economică este reducerea presiunii de finanțare pentru proiecte mari și, implicit, întărirea credibilității României în fața finanțatorilor internaționali.
Cea mai mare parte a sumelor menționate vizează investiții în sectorul energetic, inclusiv retehnologizarea Reactorului 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă și proiecte de transport al gazelor naturale. În paralel, ministrul indică și o componentă de sprijin în contextul „crizelor economice și energetice”.
Conform ministrului Finanțelor, între rezultatele discuțiilor se numără:
Nazare afirmă că aceste finanțări reprezintă „doar o parte” din sumele obținute în cadrul vizitei, fără a detalia restul proiectelor sau calendarul exact al accesării banilor.
Ministrul spune că discuțiile cu instituții financiare internaționale au urmărit securizarea finanțărilor pentru proiecte majore din energie, infrastructură și dezvoltare economică, menționând întâlniri la nivel înalt cu Grupul Băncii Mondiale (World Bank Group), inclusiv cu președintele Ajay Banga.
Separat, în relația cu BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare), Nazare susține că România a obținut eliminarea garanțiilor suverane cerute până acum pentru finanțarea dedicată BERD pentru Reactorul 1 de la Cernavodă. Totodată, el indică întărirea colaborării pentru proiecte în parteneriat public-privat și propunerea ca BERD să participe la un fond de investiții creat împreună cu BID (Banca de Investiții și Dezvoltare).
Un alt pilon al vizitei a fost dialogul cu investitori și agenții de rating, unde ministrul a prezentat evoluțiile economice recente și a afirmat că execuția bugetară din primul trimestru ar indica „un deficit la jumătate” față de aceeași perioadă a anului trecut. În logica prezentată, menținerea direcției de ajustare fiscală și a stabilității macroeconomice ar fi esențiale pentru păstrarea ratingului în categoria investițională, reducerea costurilor de finanțare și controlul datoriei publice.
Nazare mai arată că au fost organizate întâlniri cu investitori de instituții financiare internaționale precum Bank of America, HSBC, Deutsche Bank și ING, pe care le descrie drept importante pentru accesul României la finanțare „în condiții competitive”.
În același mesaj, ministrul leagă rezultatele vizitei de necesitatea ca România să rămână „un partener stabil, predictibil și capabil să livreze”, într-un context global pe care îl descrie drept dificil, marcat de incertitudini economice și geopolitice.
Recomandate
Banca Mondială anticipează o contracție de 0,5% a economiei României în 2026 , pe fondul scăderii consumului, al inflației ridicate și al consolidării fiscale, potrivit Adevărul , care citează raportul „Macro Poverty Outlook – October 2026”. Miza pentru mediul de afaceri și pentru buget este combinația dintre cererea internă mai slabă și costuri mai mari (în special la energie), într-un an în care statul încearcă să reducă deficitul. În scenariul Băncii Mondiale, economia ar urma să revină pe creștere în 2027, cu un avans al PIB de 1,7%, însă evoluția depinde de stabilitatea politică, continuarea reformelor și utilizarea fondurilor europene. Cererea internă slăbește, investițiile trag în sus Raportul indică o contracție de 0,7% a economiei în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, principalul factor fiind consumul privat, în scădere cu 2,5%. Banca Mondială leagă această evoluție de inflația alimentată în special de energie și de înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public. În același timp, investițiile au crescut: formarea brută de capital fix a avansat cu 10,9% în prima jumătate a anului, susținută de cheltuieli de infrastructură finanțate din fonduri europene. Instituția notează că accelerarea lucrărilor a fost influențată și de apropierea termenului de închidere a PNRR (august 2026). Pe sectoare, dinamica este mixtă: construcțiile: +12,3% în primul semestru; industria: -2,9%, afectată de costurile ridicate ale energiei și comprimarea marjelor; comerțul cu ridicata și cu amănuntul: -3,9%, pe fondul cererii interne mai slabe. Inflația rămâne ridicată, cu presiune mai mare pe veniturile mici Banca Mondială consemnează o inflație anuală de 10,4% în iunie 2026, determinată în principal de scumpirea energiei. Printre factorii menționați se află dezechilibrele din rețeaua de electricitate asociate condițiilor meteorologice și volatilitatea piețelor internaționale ale petrolului. Instituția anticipează o temperare a inflației în a doua jumătate a lui 2026, pe măsură ce se estompează efectele eliminării plafonării prețului la electricitate și ale majorărilor de TVA și accize. Pentru primul trimestru din 2027, inflația ar urma să coboare la aproximativ 5,2%, în linie cu proiecțiile BNR. Raportul mai arată că șocurile de preț sunt resimțite mai puternic de gospodăriile cu venituri mici, care alocă o pondere mai mare din buget pentru energie și produse esențiale. În acest context, publicația trimite și la analiza despre cum „veniturile reale ale gospodăriilor sunt afectate de un nou șoc” al prețurilor la energie, pe fondul schimbărilor din piață și al eliminării plafonării: Adevărul . Deficitul se reduce, dar datoria publică urcă Consolidarea fiscală a avansat în prima jumătate din 2026: deficitul bugetar raportat pentru această perioadă s-a redus aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, până la aproximativ 2% din PIB. Ajustarea a fost susținută atât de venituri mai mari, cât și de reducerea unor cheltuieli, inclusiv scăderea cheltuielilor de personal cu 3,9% în primul semestru, după creșterea de 10,1% din perioada similară a anului trecut. Pe partea de venituri, încasările din TVA au crescut cu 25,1% față de primul semestru din 2025, după majorarea cotei standard la 21% în august 2025. Pentru întreg anul 2026, Banca Mondială estimează un deficit de 6% din PIB, în scădere de la 7,9% în 2025. În paralel, datoria publică este proiectată să crească de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,7% în 2026, apoi la 63,2% în 2027 și 64,5% în 2028. Mesajul instituției este că reducerea deficitului trebuie continuată fără a compromite investițiile care pot susține creșterea pe termen mediu. Riscuri: instabilitate politică, rating și deficit extern ridicat Banca Mondială avertizează că o perioadă prelungită de instabilitate politică poate întârzia reformele, afecta încrederea investitorilor și reduce capacitatea de a atrage și utiliza fondurile europene. Un alt risc este retrogradarea ratingului de țară, care ar crește costurile de finanțare pentru stat și companii, cu efecte asupra investițiilor private și consumului. În plus, deficitul de cont curent este estimat la 7,6% din PIB în 2026 și ar urma să rămână ridicat: 7,4% în 2027 și 7,3% în 2028. Ce urmează: revenire condiționată de fonduri UE și credibilitatea ajustării După contracția estimată pentru 2026, Banca Mondială vede o creștere de 1,7% în 2027 și de 2% în 2028, susținută de investiții publice și private, reforme structurale și utilizarea fondurilor europene. Raportul menționează un pachet de aproximativ 31 de miliarde de euro (aprox. 155 miliarde lei) din fondurile structurale ale UE, cu plăți estimate la niveluri ridicate în perioada 2027–2029. În esență, scenariul de redresare rămâne legat de două variabile: absorbția fondurilor europene și credibilitatea planului de reducere a deficitului, într-un context în care inflația și costurile cu energia continuă să apese pe consum și pe marjele din economie. [...]
Ministerul Finanțelor își coordonează pozițiile cu BNR și ASF înainte de ECOFIN , pe fondul unor decizii europene care pot influența direct competitivitatea sectorului financiar și accesul la finanțare, potrivit Economica . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că România trebuie să își „articuleze clar și ferm” interesele în dosarele economice aflate pe agenda UE. Nazare a anunțat că miercuri a avut loc, la Ministerul Finanțelor, o întâlnire de pregătire a următoarei reuniuni ECOFIN, cu reprezentanți ai Băncii Naționale a României și ai Autorității de Supraveghere Financiară. Discuția a vizat temele europene și pozițiile pe care România ar urma să le susțină, respectiv interesele pe care trebuie să le protejeze. De ce contează: decizii UE cu impact asupra finanțării și piețelor Ministrul indică faptul că, în perioada următoare, la nivel european se vor lua decizii importante pentru mai multe arii cu relevanță economică, între care: competitivitatea sectorului financiar; accesul la finanțare; funcționarea piețelor de capital; eficiența finanțelor publice; energie; cadrul de coordonare al politicilor economice. În acest context, Nazare susține că România nu este doar parte a discuțiilor, ci participă cu poziții „clare, bine fundamentate și coordonate” între instituțiile care evaluează implicațiile pentru economia locală. Miza pentru România: poziții comune și „limite” de apărat Nazare atrage atenția că interesele statelor membre nu coincid întotdeauna, ceea ce impune o definire precisă a priorităților și a „limitelor” pe care România trebuie să le apere în negocieri. El afirmă că obiectivul coordonării este ca România să fie prezentă „din timp”, să își construiască argumentele și alianțele și să evite situația în care poziția sa este „definită de alții”. „Trebuie să știm foarte clar ce susținem, unde sunt interesele specifice ale României și care sunt limitele pe care trebuie să le apărăm.” [...]
Banca Mondială anticipează o contracție de 0,5% a economiei României în 2026 , în pofida unei reduceri a deficitului bugetar la 6% din PIB, ceea ce indică faptul că ajustarea fiscală ar urma să frâneze activitatea economică pe termen scurt, potrivit Newsweek , care citează un raport actualizat al instituției. Prognoza vine în contextul în care România ar face „cea mai ambițioasă ajustare fiscală” din regiunea Europei și Asiei Centrale: deficitul ar urma să scadă cu aproape două puncte procentuale, pe baza unor măsuri de creștere a veniturilor și a unui control mai strict al cheltuielilor curente. În paralel, investițiile publice ar rămâne ridicate, la aproximativ 8% din PIB, cu fonduri europene care ar finanța peste 70% din cheltuielile de investiții. De ce scade PIB-ul, deși deficitul se reduce Banca Mondială estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026 pe fondul consolidării fiscale și al costurilor mai ridicate cu energia. Instituția notează și că, deși costurile de împrumut au crescut în regiune din cauza preocupărilor privind sustenabilitatea fiscală, creșterea mai moderată a costurilor de finanțare pentru România ar putea reflecta o percepție mai bună a pieței asupra eforturilor de consolidare fiscală. Totuși, raportul avertizează că ajustarea bugetară va avea un impact semnificativ asupra economiei, prin temperarea cererii interne. Scenariul de revenire: 2027–2028 Banca Mondială anticipează o revenire în anii următori, susținută de redresarea veniturilor reale și de încetinirea inflației. În scenariul citat, economia ar urma să crească cu aproximativ 1,7% în 2027 și 2% în 2028. Raportul mai indică faptul că, deși creșterea ar reveni după declinul din 2026, consolidarea fiscală ar continua să tempereze cererea internă, pe măsură ce economia se mută către un model de creștere bazat pe investiții. România, excepția negativă din Europa Centrală Conform estimărilor din raport, România ar urma să fie singura economie din Europa Centrală menționată care înregistrează contracție în 2026. Pentru comparație, Banca Mondială estimează: Bulgaria: creștere de 2,6% Croația: creștere de 2,2% Polonia: creștere de 3,6% La nivelul Europei și Asiei Centrale, economia regională ar încetini de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026, pe fondul prețurilor mai ridicate la energie, al incertitudinii și al expansiunii mai slabe a principalilor parteneri comerciali (excluzând Rusia, de la 3,7% la 3%). Riscuri structurale: dependența de auto și piața europeană Un risc important rămâne dependența de industria auto și de evoluția pieței europene. Banca Mondială arată că sectorul auto este responsabil pentru aproximativ 17% din exporturile de mărfuri ale României, ceea ce crește vulnerabilitatea la încetinirea industriei auto europene și la intensificarea concurenței externe. În același timp, instituția notează progrese în reforme digitale, fiscale și energetice și menționează avansul proiectului Neptun Deep , cu investiții estimate la aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), cu producție așteptată să înceapă în 2027. Inteligența artificială: oportunitate, dar cu un risc major Raportul acordă spațiu și inteligenței artificiale, văzută ca posibilă soluție pentru compensarea declinului productivității și a presiunilor demografice. În regiune, aproximativ unul din cinci angajați ar avea un loc de muncă expus semnificativ la AI, însă mai puțin de una din zece firme utilizează în prezent AI, în principal pentru sarcini de bază. Banca Mondială avertizează că riscul principal în următorul deceniu ar fi adoptarea și adaptarea insuficientă la AI, nu adoptarea excesivă, și recomandă extinderea accesului la capacitate de calcul la prețuri accesibile, dezvoltarea competențelor și atragerea de capital privat, potrivit Mediafax. [...]
România riscă să rămână necompetitivă din cauza taxelor, birocrației și energiei scumpe , iar chiar și o creștere a producției de gaze din 2027 nu ar rezolva problema de fond, potrivit unei analize publicate de Adevărul , care îl citează pe economistul Bogdan Glăvan . Tabloul descris pentru 2026 este unul de dezechilibre macroeconomice – deficit mare, inflație ridicată și presiune fiscală în creștere – care, în opinia profesorului, împinge economia într-o zonă de fragilitate și reduce capacitatea companiilor de a investi și de a concura, inclusiv din cauza costurilor cu energia. De ce contează: costul energiei și reglementările lovesc direct în competitivitate Un punct central al analizei este paradoxul energetic: România are resurse (gaze, hidro, centrală nucleară), dar ajunge să aibă „printre cele mai ridicate prețuri la energie din Uniunea Europeană” și, în ultimii ani, să recurgă tot mai mult la importuri. În această logică, energia scumpă devine o frână structurală pentru industrie și pentru orice strategie de reindustrializare sau de atragere a producției. Glăvan avertizează că așteptările legate de Neptun Deep pot fi supraevaluate. Deși „începând cu 2027 se preconizează” creșterea exploatărilor, el susține că problemele energetice nu dispar automat, iar ideea că „de la anul dispare problema energiei” este „o naivitate”, în condițiile în care competitivitatea depinde de un set mai larg de politici și instituții. Unghiul fiscal-administrativ: „legi simple și predictibile” versus suprareglementare Economistul pune accent pe calitatea instituțiilor și pe cadrul legislativ, descris drept „stufos, birocratic și sufocant”. În viziunea sa, dezvoltarea depinde de instituții solide și reguli clare, nu de acumularea de reglementări, interdicții și scheme care, spune el, distorsionează comportamentele economice și încurajează „vânătoarea de privilegii”. În același registru, analiza extinde critica și la nivel european, indicând că suprareglementările de la Bruxelles, dublate de cele naționale, afectează competitivitatea. „Soluția este cea a libertății economice, nu a reglementărilor și a suprareglementărilor. Altfel spus, soluția este una singură: lasă-i pe oameni să se descurce, să producă, nu sta în calea lor!” Efectul în economie: presiune pe IMM-uri și blocaje în companiile de stat Un efect operațional menționat este presiunea asupra firmelor mici și mijlocii, descrise drept cele mai expuse la creșterile de taxe și impozite și la accesul dificil la finanțare. În paralel, sunt semnalate disfuncționalități în zona companiilor de stat, inclusiv printr-un exemplu legat de riscul penal perceput de manageri atunci când iau decizii, ceea ce ar descuraja administrarea eficientă. „În România, dacă ești director la o companie de stat, e foarte greu să iei decizii, pentru că trebuie să te gândești de fiecare dată dacă se va încadra la cinci ani cu suspendare sau la șapte ani cu executare.” Context regional: comparația cu Bulgaria și țintele ratate În analiza citată, România este prezentată ca restantă la indicatori economici și ca ratând ținte care ar fi putut aduce stabilitate, inclusiv trecerea la zona euro. În contrapunct, este dat exemplul Bulgariei, despre care se afirmă că și-a stabilizat inflația, și-a ținut deficitele sub control și a aderat la euro și OCDE. Materialul mai indică și o polarizare internă – prosperitatea Bucureștiului versus sărăcia din restul țării – ca simptom al dezvoltării inegale, însă argumentul principal rămâne că blocajele instituționale și costurile (fiscale și energetice) se traduc în competitivitate slabă. Pentru perioada următoare, mesajul-cheie este că eventualele îmbunătățiri pe componenta de producție de gaze nu pot compensa, de unele singure, un cadru fiscal și administrativ perceput ca impredictibil și împovărător, cu efecte directe asupra investițiilor și a capacității economiei de a crește „sănătos”, în termenii analizei. [...]
Programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu mizează pe ajutoare de stat și garanții pentru a împinge investițiile private , cu un „plan de relansare economică” de 5 miliarde de euro, potrivit Economedia . Pachetul este construit în jurul unor scheme lansate prin OUG nr. 8/2026 și a unor instrumente financiare derulate prin BID, cu accent pe producție locală, tehnologii avansate și atragerea capitalului din diaspora. Într-o declarație la Antena 1, Luca Niculescu a spus că „există un plan de relansare economică de 5 miliarde de euro care a început să funcționeze și va funcționa și în anii următori, cu sprijin pentru IMM-uri și antreprenori”. Pachetul de relansare: șase scheme, cu evaluare „ex post” Programul prevede că creșterea economică din 2027–2028 „trebuie să vină din investiții private și producție locală”, iar statul ar urma să intervină acolo unde piața nu finanțează singură sau unde există interes strategic, „cu reguli transparente, competitive și evaluate”. Documentul enumeră următoarele scheme de ajutor de stat și bugete: Producția locală a bunurilor importate: 1,05 mld. euro (5,31 mld. lei) TechUp România (cercetare-dezvoltare și tehnologii avansate): 1,05 mld. euro (5,31 mld. lei) Materii prime strategice și critice și tehnologii „zero net”: 1,05 mld. euro (5,31 mld. lei) Convergență regională 2027–2032, prin BID: 500 mil. euro Investiții productive în industria națională de apărare: 200 mil. euro Firme noi cu capital românesc, inclusiv din diaspora: 100 mil. euro Programul mai notează că fiecare schemă va avea evaluare „ex post” a efectelor (locuri de muncă, exporturi și valoare adăugată). Pentru schema dedicată producției locale, companiile ar urma să poată alege între grant și credit fiscal, iar documentul indică intenția de a extinde acest model și la cercetare-dezvoltare. Investitori strategici: proiecte peste 100 mil. euro și parcuri industriale Pentru investiții de peste 100 mil. euro , programul vorbește despre scheme individuale de ajutor de stat „construite de Ministerul Finanțelor împreună cu autoritățile locale și cu Comisia Europeană”, cu efect de antrenare prin furnizori locali și investiții adiacente. Separat, este menționată lansarea, împreună cu Agențiile pentru Dezvoltare Regională, a unei scheme cu fonduri europene pentru dezvoltarea de parcuri industriale și tehnologice, iar schemele recurente ale Ministerului Finanțelor ar urma să încurajeze amplasarea investițiilor productive în aceste parcuri. În zona apărării, documentul indică faptul că firmele românești ar urma să intre în lanțurile de aprovizionare finanțate prin SAFE , sprijinite de schema dedicată investițiilor productive în apărare. IMM-uri: garanții și fonduri de participare prin BID Pe finanțarea IMM-urilor, programul include: Garanția de Portofoliu pentru IMM-uri a BID, cu plafon de 6,16 mld. lei , distribuită prin intermediari care acoperă „peste 95% din piață”; Fondul de Participare Regional (circa 233 mil. euro ) și Fondul de Participare Tranziție Justă (circa 189 mil. euro ), pentru IMM-uri și investiții regionale; „Diaspora Investește Acasă”: 100 mil. euro în 2026–2029, prin BID. Documentul integral al programului de guvernare este disponibil aici: Program de guvernare – Guvern Luca Niculescu . [...]
Peste jumătate din joburile vacante raportate acum sunt pentru persoane fără studii sau cu studii primare/gimnaziale , ceea ce indică o cerere ridicată pe segmentul de muncă necalificată și pune presiune pe recrutare în ocupații de volum, potrivit datelor ANOFM citate de Agerpres . La nivel național sunt disponibile 32.246 de locuri de muncă, iar prin rețeaua Eures România mai există 84 de posturi în Spațiul Economic European (SEE). Din totalul posturilor vacante declarate de angajatori la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, 17.301 sunt destinate persoanelor fără studii sau cu studii primare/gimnaziale. Alte 6.698 de posturi vizează candidați cu studii profesionale, 6.124 sunt pentru studii liceale sau postliceale, iar 2.123 pentru persoane cu studii superioare. Unde se concentrează cererea: șoferi, logistică și retail ANOFM indică drept cele mai numeroase oferte din România următoarele ocupații: conducător auto transport rutier: 3.837 posturi manipulant mărfuri: 1.858 lucrător comercial: 1.632 muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet: 1.368 muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor: 1.238 agent de securitate: 1.182 curier: 1.065 Distribuția sugerează că angajările sunt împinse în principal de activități cu rotație mare de personal și de sectoare precum transportul rutier, logistica și comerțul. Oferte în străinătate: 84 de posturi prin Eures Prin rețeaua Eures România, angajatorii din SEE au disponibile 84 de locuri de muncă pentru lucrători români, astfel: Norvegia: 45 (lucrător în producție – prelucrarea somonului) Cehia: 20 (operator/operatoare linie de producție – asamblarea echipamentelor mecanice) Olanda: 10 (inspector veterinar) Franța: 4 (lucrător agricol în livadă) Danemarca: 4 (mecanic de atelier; zidar) Spania: 1 (manager mentenanță) Cei interesați de un loc de muncă în străinătate pot consulta ofertele pe site-ul ANOFM, la secțiunea Eures, iar pentru posturile din România se pot adresa agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, conform informațiilor transmise de instituție. [...]
