Știri
Știri din categoria Economie
România spune că a securizat finanțări de aproape 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) pentru proiecte strategice, în special în energie și infrastructură, după o vizită a unei delegații guvernamentale la Washington și New York, potrivit Agerpres, care citează o postare pe Facebook a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Miza economică este reducerea presiunii de finanțare pentru proiecte mari și, implicit, întărirea credibilității României în fața finanțatorilor internaționali.
Cea mai mare parte a sumelor menționate vizează investiții în sectorul energetic, inclusiv retehnologizarea Reactorului 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă și proiecte de transport al gazelor naturale. În paralel, ministrul indică și o componentă de sprijin în contextul „crizelor economice și energetice”.
Conform ministrului Finanțelor, între rezultatele discuțiilor se numără:
Nazare afirmă că aceste finanțări reprezintă „doar o parte” din sumele obținute în cadrul vizitei, fără a detalia restul proiectelor sau calendarul exact al accesării banilor.
Ministrul spune că discuțiile cu instituții financiare internaționale au urmărit securizarea finanțărilor pentru proiecte majore din energie, infrastructură și dezvoltare economică, menționând întâlniri la nivel înalt cu Grupul Băncii Mondiale (World Bank Group), inclusiv cu președintele Ajay Banga.
Separat, în relația cu BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare), Nazare susține că România a obținut eliminarea garanțiilor suverane cerute până acum pentru finanțarea dedicată BERD pentru Reactorul 1 de la Cernavodă. Totodată, el indică întărirea colaborării pentru proiecte în parteneriat public-privat și propunerea ca BERD să participe la un fond de investiții creat împreună cu BID (Banca de Investiții și Dezvoltare).
Un alt pilon al vizitei a fost dialogul cu investitori și agenții de rating, unde ministrul a prezentat evoluțiile economice recente și a afirmat că execuția bugetară din primul trimestru ar indica „un deficit la jumătate” față de aceeași perioadă a anului trecut. În logica prezentată, menținerea direcției de ajustare fiscală și a stabilității macroeconomice ar fi esențiale pentru păstrarea ratingului în categoria investițională, reducerea costurilor de finanțare și controlul datoriei publice.
Nazare mai arată că au fost organizate întâlniri cu investitori de instituții financiare internaționale precum Bank of America, HSBC, Deutsche Bank și ING, pe care le descrie drept importante pentru accesul României la finanțare „în condiții competitive”.
În același mesaj, ministrul leagă rezultatele vizitei de necesitatea ca România să rămână „un partener stabil, predictibil și capabil să livreze”, într-un context global pe care îl descrie drept dificil, marcat de incertitudini economice și geopolitice.
Recomandate
Ministrul Finanțelor avertizează că instabilitatea politică poate scumpi finanțarea și amâna investiții , în condițiile în care România are în prezent „uși deschise” la Washington pentru proiecte în energie, infrastructură și tehnologie, potrivit Agerpres . Alexandru Nazare spune că, în cadrul unui turneu de întâlniri în SUA, a discutat cu instituții „cheie” din arhitectura economică americană despre atragerea de investiții și cooperare în domenii sensibile pentru securitatea economică. Mesajul central transmis de partenerii americani, susține ministrul, este că evoluțiile interne din România sunt urmărite atent, iar „direcția” și stabilitatea politică cântăresc direct în deciziile de investiții. De ce contează: costul finanțării și calendarul investițiilor Nazare leagă explicit stabilitatea politică de condițiile de finanțare și de apetitul investitorilor: în lipsa acesteia, „lucrurile se traduc rapid” în costuri mai mari de finanțare, investiții amânate sau anulate și scăderea încrederii investitorilor. „În lipsa acestora, lucrurile se traduc rapid în costuri mai mari de finanțare, investiții amânate sau anulate și scăderea încrederii investitorilor.” Ce discuții a avut la Washington Ministrul afirmă că a avut întâlniri, alături de colegi din Guvern, cu instituții americane relevante pentru finanțarea și direcțiile investițiilor globale, între care: U.S. International Development Finance Corporation (DFC) , unde a discutat despre energie nucleară, gaze, infrastructură și tehnologie, inclusiv cu directorul de investiții Connor Coleman; U.S. Department of Commerce, unde au fost abordate atragerea companiilor americane și cooperarea în domenii sensibile pentru securitatea economică, în discuții cu subsecretarii William Kimmitt (comerț internațional) și Jeffrey Kessler (industrie și securitate). Context: proiecte energetice și reluarea colaborării cu Grupul Băncii Mondiale Potrivit ministrului, România a reluat colaborarea cu Grupul Băncii Mondiale, prin MIGA și IFC, pentru investiții în energie și infrastructură, de la rețeaua de gaze la proiectele nucleare de la Cernavodă. În paralel, spune el, a fost consolidat dialogul direct pe energie cu administrația SUA, inclusiv cu secretarul american pentru Energie, Chris Wright. Nazare participă la reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional, organizată la Washington DC, în perioada 14–20 aprilie 2026. [...]
Războiul din Iran împinge în sus inflația și taie din creștere în economiile emergente , iar FMI și Banca Mondială se pregătesc să majoreze sprijinul de urgență pentru țările vulnerabile, pe fondul unor datorii publice deja la niveluri record, potrivit Economica . Înainte de izbucnirea războiului din Iran, pe 28 februarie, cele două instituții se așteptau să își îmbunătățească estimările, invocând rezistența economiei globale chiar și după tarifele vamale suplimentare impuse de președintele SUA, Donald Trump. Conflictul a schimbat însă rapid tabloul: oficiali ai FMI și ai Băncii Mondiale au semnalat că vor revizui în jos prognozele de creștere globală și vor urca estimările privind inflația, cu un impact mai dur pentru piețele emergente și țările în curs de dezvoltare, prin scumpirea energiei și întreruperi de aprovizionare. Ce arată noile scenarii: creștere mai mică, inflație mai mare Scenariul de bază al Băncii Mondiale indică pentru 2026 o creștere de 3,65% a economiilor emergente și în curs de dezvoltare, în scădere de la 4% (estimarea din octombrie). Instituția avertizează că avansul ar putea coborî până la 2,6% dacă războiul se prelungește. Pe partea de prețuri, inflația în aceste economii este prognozată la 4,9% în 2026, față de 3% anterior, iar în scenariul cel mai nefavorabil ar putea urca la 6,7%. Presiune pe bugete și cereri de finanțare de urgență FMI și Banca Mondială își calibrează răspunsul într-un moment în care datoria publică este la niveluri record, iar spațiul bugetar este limitat. FMI anticipează cereri suplimentare de sprijin de urgență de 20–50 miliarde dolari (aprox. 87–218 miliarde lei) pe termen scurt, din partea țărilor cu venituri mici și importatoare de energie. Banca Mondială spune că ar putea mobiliza aproximativ 25 miliarde dolari (aprox. 109 miliarde lei) prin instrumente de răspuns la crize pe termen scurt și până la 70 miliarde dolari (aprox. 305 miliarde lei) în șase luni, dacă va fi necesar. De ce contează: riscul măsurilor „largi” și un nou șoc sistemic Economiștii citați în material avertizează că guvernele ar trebui să folosească măsuri țintite și temporare pentru a amortiza scumpirile pentru populație, deoarece intervențiile mai ample pot alimenta inflația. Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga , a descris situația drept un șoc cu efecte asupra întregului sistem: „Dar acesta este un șoc la adresa sistemului.” În paralel, FMI a avertizat că aproximativ 45 de milioane de persoane suplimentare ar putea ajunge în insecuritate alimentară acută dacă războiul persistă și continuă să perturbe livrările de îngrășăminte. Context: tensiuni geopolitice și presiunea pe reforme Pe lângă șocul războiului, FMI și Banca Mondială operează într-un climat global mai fragmentat, cu tensiuni ridicate între SUA și China și cu dificultăți în construirea unui răspuns coordonat la nivelul G20. Mary Svenstrup, fost oficial al Trezoreriei SUA, în prezent la Centrul pentru Dezvoltare Globală, spune că multe economii emergente au intrat în criză cu vulnerabilități mai mari la datorie și rezerve mai mici decât în urmă cu câțiva ani și cere regândirea modului în care FMI sprijină țările vulnerabile, inclusiv prin finanțare accesibilă, programe de reformă și, posibil, reduceri mai ample ale datoriilor. [...]
O criză politică prelungită poate împinge rapid în sus cursul și dobânzile, crescând costul finanțării statului și al creditelor populației , avertizează economistul Cristian Păun , într-o analiză preluată de Adevărul . Potrivit acestuia, tensiunile politice „deja influențează” piața valutară, în condițiile în care euro a trecut de 5,10 lei și se apropie de recordul istoric de 5,12 lei (8 mai). În scenariul în care instabilitatea continuă, Păun susține că deprecierea leului s-ar putea accelera, iar creditorii ar putea cere dobânzi mai mari, pe fondul dependenței României de finanțarea externă. El subliniază că jumătate din datoria publică este denominată în valută, ceea ce amplifică vulnerabilitatea la mișcările de curs. Dobânzi mai mari, efect direct în rate și în costul împrumuturilor statului Economistul avertizează că o criză politică ar putea duce la o creștere rapidă a dobânzilor, cu impact imediat asupra creditelor populației. „ROBOR și IRCC ar putea crește imediat” În argumentația sa, statul se finanțează masiv și de pe piața internă, ceea ce poate pune presiune suplimentară pe dobânzi atunci când riscul perceput crește. Presiune suplimentară pe curs: statul ar putea avea nevoie de mai multă valută Păun mai spune că presiunea pe curs ar putea crește dacă statul ajunge să cumpere valută pentru plata obligațiilor externe. Într-un scenariu de criză politică prelungită, el indică posibilitatea ca euro să urce spre 5,3–5,4 lei. Pe lanțul economic, un euro mai scump ar însemna costuri mai mari pentru energie, importuri și credite denominate în moneda europeană. Riscul de rating: scenariul „junk” și retrageri de capital Un alt risc major, în viziunea economistului, este retrogradarea ratingului de țară. România are perspectivă negativă din partea agențiilor de rating, iar o eventuală coborâre în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor) ar putea declanșa retrageri masive de capital, estimate de el la 40–50 de miliarde de euro (aprox. 200–250 miliarde lei), ceea ce ar pune presiune suplimentară pe curs. Pe termen mai lung, pierderea credibilității ar afecta atât investițiile străine, cât și pe cele locale, iar „lipsa de predictibilitate” este, în opinia sa, riscul central al momentului. Context: deficit ridicat și creștere economică modestă Avertismentele vin în contextul unui deficit bugetar de 7,65% pentru 2025 și al unei estimări a Fondului Monetar Internațional de creștere economică de 0,7% pentru acest an, potrivit articolului. În plan politic, textul menționează că social-democrații au avut o ședință online a Biroului Permanent (detalii în Adevărul ), iar la ora 17:00, la Palatul Parlamentului, este programat evenimentul „Momentul Adevărului”, unde ar urma să participe peste 200 de membri, în condițiile în care 5.000 de membri ar urma să voteze pentru sau împotriva ieșirii de la guvernare a miniștrilor PSD (conform Adevărul ). [...]
Guvernul a blocat prin OUG 11/2026 „rotația” șomerilor subvenționați , după ce ANOFM a sesizat poliția privind accesarea repetată și nejustificată a ajutoarelor de angajare, potrivit Fanatik . Miza este una bugetară și de eficiență a politicilor publice: schema a rulat 1,3 miliarde de lei în 2024–2025, iar autoritățile spun că au identificat tipare de abuz. ANOFM a transmis o plângere către Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția de Investigare a Criminalității Economice , pentru „a clarifica mecanismele prin care subvențiile ar fi fost accesate în mod repetat și nejustificat”, conform unui răspuns al instituției obținut de publicație. Cum funcționa subvenția și unde apărea vulnerabilitatea Schema viza angajarea șomerilor de lungă durată (peste 12 luni), în special persoane peste 45 de ani sau părinți singuri. Conform Legii nr. 76/2002, angajatorii puteau primi 2.250 de lei lunar, timp de 12 luni pentru fiecare persoană eligibilă, iar obligația era menținerea raporturilor de muncă cel puțin 18 luni, pentru integrare reală pe piața muncii. În practică, mecanismul suspect descris în datele analizate de ANOFM se baza pe încetarea contractului prin demisie după perioada subvenționată, urmată de reînregistrarea persoanei ca șomer și reangajarea ei la o altă firmă, care solicita din nou subvenția. Publicația notează că, „în general”, firmele implicate aveau legături între acționari, ceea ce permitea reluarea ciclului. Dimensiunea programului: 1,3 miliarde de lei în doi ani În perioada 2024–2025, 25.385 de angajatori au beneficiat de subvenții, iar firmele au angajat peste 60.341 de șomeri , potrivit datelor obținute de Fanatik de la Ministerul Muncii. Statul a plătit aproximativ 739 milioane lei în 2024 și 574 milioane lei în 2025 , totalul ajungând la 1,3 miliarde de lei în cei doi ani, conform informațiilor prezentate în material. Ce au găsit controalele: nereguli, debite și sancțiuni În urma verificărilor ANOFM, „doar în acest an” au fost depistate 1.017 nereguli , fiind stabilite 506 debite (sume de restituit la buget) în valoare totală de 3,8 milioane de lei . Totodată, au fost aplicate 1.017 sancțiuni contravenționale , potrivit datelor citate. Un reprezentant ANOFM a explicat, pentru publicație, că deși sumele constatate nu sunt mari raportat la bugetul anual al schemei, prejudiciile sunt relevante prin natura abuzului: firmele ar fi folosit programul pentru „venituri necuvenite”. Unde s-au concentrat angajările și suspiciunile Analiza distribuției subvențiilor indică o concentrare în anumite domenii: comerț (1.953 angajatori), construcții (1.759), restaurante (934) și transporturi (917). Separat, materialul menționează că, potrivit declarațiilor publice, în 2025 peste jumătate dintre angajările subvenționate s-ar fi făcut în sectorul pazei și protecției. Ca arie geografică, schema ar fi fost fraudată „în special” de firme din București și din județele Gorj și Galați, iar în două agenții județene fenomenul ar fi fost suficient de extins încât să ridice suspiciuni privind mecanisme organizate, conform datelor prezentate. Ce schimbă OUG 11/2026: pauză de 24 de luni după demisie După ce mecanismul a fost descris public inclusiv de premierul Ilie Bolojan, autoritățile au intervenit legislativ. Prin Ordonanța de Urgență nr. 11/2026 , persoanele care demisionează în perioada de subvenționare nu mai pot genera o nouă subvenție timp de 24 de luni . Măsura este concepută să întrerupă exact „rotația” prin care aceeași persoană putea fi folosită succesiv pentru a atrage subvenții de la mai multe companii. În paralel, ancheta declanșată prin sesizarea ANOFM urmează să stabilească dacă au existat fapte penale și cine răspunde pentru accesarea nejustificată a fondurilor. [...]
Ministerul Economiei vrea să refacă schemele de ajutor de stat după „promisiuni fără acoperire” , iar criteriul anunțat este impactul real în economie, nu finanțarea „la paușal” a unor afaceri foarte diferite, potrivit news.ro . Ministrul Economiei, Irineu Darău , spune că statul a promis în repetate rânduri programe pentru antreprenori, iar după campaniile electorale acestea au fost abandonate, ceea ce a generat costuri și incertitudine pentru firmele care au început demersuri pe baza acelor angajamente. Ce se schimbă: analiză pe toate schemele și selecție după buget și impact Darău afirmă că, în primele luni de mandat, a constatat „eterogenitate” și lipsă de unitate în abordarea schemelor de ajutor de stat. În locul relansării „în bloc” a programelor, ministrul spune că ministerul va decide ce continuă în funcție de bugetul primit și de efectul economic estimat. În acest cadru, o parte dintre schemele aflate în responsabilitatea directă a ministerului ar urma să fie implementate, în timp ce altele sunt încă în analiză, pentru a stabili „ce este rațional să continuăm și ce va avea impact mare în economie”. Problema de fond: promisiuni electorale și finanțări „la paușal” Ministrul critică folosirea programelor în scop electoral și avertizează asupra promisiunilor fără acoperire bugetară, care îi pot împinge pe antreprenori să pregătească dosare și investiții fără ca finanțarea să mai apară. „Este o greşeală fundamentală şi este inacceptabil să se promită programe, să demareze antreprenorii demersuri şi apoi să nu se ţină statul de promisiune.” Totodată, Darău susține că unele scheme au „lipsuri” fie prin domeniile eligibile, fie prin modul de alocare (de tip „primul venit, primul servit”), fie prin faptul că nu finanțează adecvat etapele de dezvoltare ale unei companii. De ce contează pentru firme: criterii diferențiate pe tipuri de afaceri Un punct central al mesajului ministrului este că finanțarea ar trebui calibrată în funcție de profilul și nevoile companiilor, nu aplicată uniform. „Nu poţi să finanţezi fix la fel o frizerie sau start-up în IT.” Declarațiile au fost făcute în contextul în care Darău a fost întrebat despre renunțarea la programul „Rabla pentru tractoare”, decizie care afectează o parte dintre antreprenori. Ce urmează Ministerul Economiei derulează o analiză a tuturor schemelor de ajutor de stat, cu accent pe „impactul real în economie”. În informațiile transmise nu apar un calendar, criterii detaliate sau decizii finale privind programele care vor fi continuate ori oprite. [...]
FIFA își apără strategia de prețuri la CM 2026, mizând pe piața americană și pe veniturile din bilete – Gianni Infantino susține că nivelul ridicat al tarifelor reflectă specificul SUA și faptul că, o dată la patru ani, Cupa Mondială este principala sursă de finanțare a organizației, potrivit Al Jazeera . Președintele FIFA a răspuns criticilor privind prețurile și disponibilitatea biletelor la ediția din 2026 organizată în America de Nord, afirmând că FIFA este o organizație non-profit cu 211 federații membre și că veniturile generate sunt reinvestite în dezvoltarea fotbalului la nivel global. Infantino a vorbit la summitul anual pe economie mondială organizat de Semafor, la New York, în cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri. Cât costă biletele, potrivit verificărilor pe piața secundară O verificare făcută vineri pe StubHub, un site de revânzare (piață secundară), arăta prețuri foarte ridicate pentru meciuri-cheie: pentru meciul de deschidere al SUA, pe 12 iunie, contra Paraguay: cel mai ieftin bilet listat era de 1.359 dolari (aprox. 6.200 lei), iar locuri în zona inferioară a stadionului din Los Angeles ajungeau până la 14.000 dolari (aprox. 64.000 lei) pe loc; pentru finala din zona New York, pe 19 iulie: un bilet la inelul superior era listat la 8.860 dolari (aprox. 40.800 lei), iar în zona inferioară până la 25.000 dolari (aprox. 115.000 lei). Argumentul FIFA: „un singur eveniment care aduce bani”, o dată la patru ani Infantino a insistat că „principalul, și până acum singurul” eveniment care generează venituri pentru FIFA este Cupa Mondială, desfășurată timp de o lună o dată la patru ani, iar restul perioadei banii sunt cheltuiți pentru activitățile organizației și pentru granturi către federații. „Mulți oameni nu știu… FIFA este o organizație non-profit, ceea ce înseamnă că toate veniturile pe care le generăm le investim în organizarea jocului, în 211 țări din întreaga lume.” În acest context, el a spus că „trei sferturi” dintre țările membre probabil nu ar putea organiza fotbal fără granturile oferite, iar FIFA încearcă „să găsească echilibrul potrivit”. Ajustare după plângeri: opțiune de 60 de dolari, în număr limitat După plângeri inițiale legate de prețuri și disponibilitate, FIFA a introdus o opțiune de 60 de dolari (aprox. 275 lei), descrisă ca reprezentând o mică parte din capacitatea fiecărei arene. Infantino a numit America de Nord „o piață foarte specială” și a spus că locuiește în SUA de „doi până la trei ani” pentru a înțelege mai bine piața. Context operațional: ediție extinsă, mai multe meciuri Turneul din 2026 va avea un format record: 48 de echipe, 12 grupe de câte patru și un total de 104 meciuri, găzduite în Statele Unite, Canada și Mexic. În practică, miza economică a prețurilor la bilete crește odată cu amploarea competiției, însă articolul nu oferă detalii despre politica oficială de tarifare a FIFA, ci doar exemple de pe piața secundară și reacția conducerii FIFA la criticile publice. [...]
