Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
„Prioritatea acestui Guvern rămâne disciplina bugetară”, a declarat Alexandru Nazare după ce agenția Fitch a menținut ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă. Potrivit Digi24, ministrul Finanțelor a transmis vineri, 13 februarie 2026, că Executivul va continua ajustarea fiscală și reducerea deficitului pentru a păstra stabilitatea economică și încrederea investitorilor.
Nazare a subliniat că reconfirmarea calificativului „investment grade” arată că partenerii externi au încredere în capacitatea Guvernului de a corecta dezechilibrele. El a amintit că deficitul bugetar a fost preluat la un nivel record și că măsurile adoptate au început să producă efecte.
Potrivit raportului Fitch, costurile de finanțare au scăzut de la peste 7,4% la aproximativ 6,5% în perioada octombrie 2025 – februarie 2026, iar interesul investitorilor pentru titlurile de stat rămâne solid. În același timp, agenția estimează o creștere economică sub 2% până în 2027 și o posibilă majorare a datoriei publice spre 63% din PIB, în lipsa unor măsuri suplimentare.
Ministrul Finanțelor a reiterat că obiectivul pe termen mediu este îmbunătățirea ratingului de țară, prin continuarea disciplinei bugetare și respectarea angajamentelor asumate față de Comisia Europeană.
Recomandate
România riscă costuri de finanțare mai mari pe termen lung dacă pierde disciplina fiscală , iar o eventuală retrogradare de rating ar produce efecte „ani de zile”, nu doar câteva luni, a avertizat ministrul propus la Finanțe, Alexandru Nazare , potrivit news.ro . Nazare a primit aviz favorabil luni în comisiile de specialitate din Parlament, cu 22 de voturi pentru, 16 împotrivă și 2 abțineri (doi parlamentari nu au votat). În audiere, el a spus că, în ultima lună, România a fost „de două ori într-o ipostază foarte îngrijorătoare” în relația cu agențiile de rating. Miza: credibilitatea fiscală și ratingul suveran În fața comisiilor, Nazare a susținut că „disciplina fiscală” este esențială pentru creșterea economică și pentru atragerea investițiilor, inclusiv străine, și că România trebuie să păstreze consecvența „în următoarele luni și până la finalul anului 2026”. El a arătat că obiectivul nu ar trebui să fie doar menținerea ratingului, ci îmbunătățirea lui, „în primă etapă” prin schimbarea perspectivei de la negativ la stabil. Pentru asta, a indicat nevoia de prudență în cheltuielile publice în 2026 și, mai ales, în proiectarea bugetului pe 2027, care ar trebui propus „cât mai devreme posibil” și într-o formă pe care agențiile să o considere credibilă. De ce contează o retrogradare, dincolo de 2026 Nazare a avertizat că o retrogradare nu ar fi un eveniment cu impact limitat la anul următor, ci ar putea afecta România pe mai mulți ani și ar putea fi urmată de decizii similare din partea altor agenții. „Efectele unei retrogradări nu se limitează la o lună, două sau trei. Vorbim de ani de zile.” Ce invocă Guvernul: execuția bugetară și dialogul cu agențiile Ministrul propus a spus că, în această perioadă, a întărit dialogul cu agențiile de rating și cu Comisia Europeană și că a prezentat datele din execuția bugetară. Ca argument, a indicat deficitul de 1,2% la aprilie, pe care l-a numit „o performanță” raportat la ținta de deficit pentru 2026, menționând că acest parcurs ar fi contribuit la reconfirmarea ratingului, „în ciuda faptului că suntem într-o criză politică”. În continuare, a spus el, România ar trebui să dovedească prin execuțiile bugetare din lunile următoare că traiectoria pentru 2026 rămâne credibilă, „cu foarte multă prudență și atenție la investiții”. [...]
România riscă o scumpire a finanțării externe dacă nu își reduce rapid deficitul bugetar , avertizează economistul-șef al BNR, Valentin Lazea , într-o intervenție citată de Adevărul . În opinia sa, combinația dintre inflație ridicată, deficit bugetar mare și datorie publică în creștere poate împinge țara spre retrogradarea ratingului la categoria „nerecomandată investițiilor” (junk), cu efecte directe asupra accesului la capital. Lazea spune că, în cursul acestui an, datoria publică va depăși pragul de 60% din PIB, ceea ce ar însemna că România nu va mai respecta „ultimul criteriu de la Maastricht” pe care îl îndeplinea. El a făcut declarațiile la o conferință organizată de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România. Miza: ratingul de țară și accesul la piețele externe Economistul-șef al BNR avertizează că indicatorii macroeconomici actuali cresc riscul unei retrogradări a României la nivelul nerecomandat investițiilor, scenariu care ar putea aduce: dificultăți de finanțare pe piețele externe de capital; „oprirea finanțărilor” din aceste piețe, potrivit lui Lazea; riscul unei „ajustări brutale a nivelului de trai”. În acest context, el propune stabilirea unor limite clare pentru inflație, deficit bugetar și creștere economică, care să fie respectate indiferent de guverne. Ținta indicată pentru deficit: 2,5–3% din PIB Lazea leagă stabilizarea și, ulterior, scăderea datoriei publice de reducerea deficitului bugetar sub nivelul cheltuielilor cu dobânzile, pe care le evaluează la aproximativ 2,8% din PIB. Concluzia sa este că deficitul ar trebui adus în intervalul 2,5–3% din PIB. Critici către mediul de afaceri: „narativă deliberată” pentru deficit În aceeași intervenție, Lazea critică o parte a mediului de afaceri pentru raportarea la concepte macroeconomice și susține că, în ultimii ani, creșterea deficitului a fost justificată printr-o „narativă deliberată” potrivit căreia cheltuielile publice ridicate ar accelera creșterea economică—abordare pe care o consideră greșită. Pentru context, Adevărul a mai tratat separat tema inflației și a deficitului bugetar , pe care Lazea le indică drept componente ale riscului macroeconomic curent. [...]
România riscă să piardă accesul ieftin la finanțare externă dacă nu vine rapid cu măsuri fiscale credibile, pe fondul combinației dintre inflație ridicată, deficit bugetar mare și creșterea datoriei publice, potrivit Antena 3 . Valentin Lazea , economistul-șef al BNR, avertizează că România poate ajunge la retrogradarea ratingului de țară spre categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), scenariu care ar putea duce la oprirea finanțărilor de pe piețele externe. Lazea a spus că România traversează „o perioadă complicată”, cu „cea mai mare rată a inflației” și „cel mai mare deficit bugetar” și că, în acest an, țara ar urma să depășească „pragul datoriei publice”. În lipsa unor măsuri credibile, el vede riscul retrogradării și al blocării finanțării externe, făcând apel la renunțarea la politici populiste. Ce ar trebui să urmărească Guvernul: venituri mai mari fără șocuri fiscale În opinia economistului-șef al BNR, creșterile de impozite „acum în România” sunt „nerealiste din punct de vedere social și politic”. În schimb, el indică drept prioritate reducerea evaziunii fiscale și creșterea colectării, susținând că actualul Cod fiscal permite numeroase forme de evitare a plății taxelor. „Trebuie să eliminăm evaziunea fiscală pentru a crește veniturile. Codul fiscal îți dă mii de șanse să nu îți plătești taxele.” Tot Lazea afirmă că, pentru ca datoria publică să înceapă să scadă, deficitul bugetar ar trebui redus până la „aproximativ 2,5% din PIB”. El leagă această țintă de necesitatea unui „surplus primar” — adică venituri mai mari decât cheltuielile, fără a include costurile cu dobânzile. Avertisment și din sectorul bancar: taxele mai mari nu garantează încasări mai mari Ciprian Dascălu , economistul-șef al BCR, a atras atenția că majorarea taxelor nu se traduce automat în venituri bugetare mai mari, invocând comparația cu Bulgaria, care ar avea „încasări mai bune” cu taxe mai mici. Pe partea de ciclu economic, Dascălu a avertizat asupra riscului de recesiune în 2026, dacă datele economice „nu vor fi revizuite”, precizând că ar putea fi vorba de „o recesiune, nu doar de recesiune tehnică” (două trimestre consecutive de scădere economică). În ceea ce privește datoria publică, el estimează că un vârf ar putea fi atins în 2029, la „aproximativ 68% din PIB”, condiționat de respectarea planului de reducere a deficitului bugetar. Dascălu notează însă că anul 2028 este electoral, ceea ce poate pune presiune pe disciplina fiscală. Miza imediată pentru economie rămâne credibilitatea ajustării bugetare: fără un plan convingător de reducere a deficitului și îmbunătățire a colectării, costurile de finanțare pot crește, iar accesul la capital extern se poate restrânge exact într-un moment în care statul are nevoie de refinanțare constantă. [...]
România riscă o plată de 680 milioane euro către Pfizer, cu presiune directă pe buget , iar Ministerul Finanțelor spune că încearcă să obțină fie o eșalonare, fie o soluție de compensare prin medicamente, în condițiile în care decizia din Belgia nu este încă motivată și, deci, nu a început să curgă termenul oficial de plată, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat într-un interviu pentru Digi24 că suma de 680 de milioane de euro (aprox. 3,4 miliarde lei) ar reprezenta „cea mai mare daună la bugetul de stat” și că nu a fost prognozată, ceea ce face dificilă includerea ei în cheltuielile bugetare din acest an. El a estimat impactul la „aproape 0,2% din PIB”. Termenul de plată depinde de motivarea instanței din Belgia Nazare a precizat că, în acest moment, România nu a primit încă motivarea instanței din Belgia pentru plata banilor. Din momentul în care aceasta va veni și va exista notificarea oficială, suma ar trebui achitată în două luni, conform explicațiilor din interviu. În paralel, ministrul spune că discuțiile cu Pfizer au continuat, iar compania ar fi desemnat un reprezentant pentru negocieri. Costul dobânzilor: 81.000 euro pe zi, potrivit ministrului Pe lângă suma principală, Nazare a indicat și costul dobânzilor după pierderea procesului: 81.000 de euro pe zi. „Plătim lunar 2,5 milioane de euro numai cu titlu de dobândă. E cea mai mare sumă pe care o are România de plătit, pe care va fi foarte greu să o acomodăm.” Ce opțiuni spune Finanțele că urmărește: eșalonare sau compensare Întrebat despre șansele unei negocieri, ministrul a spus că România își dorește să obțină medicamente de care are nevoie „în schimbul plății” pentru vaccinuri de care nu mai are nevoie. În privința eșalonării, Nazare a afirmat că există „mai multe scenarii” în discuție și că o plată etapizată ar fi preferabilă față de achitarea integrală dintr-o singură tranșă. Totodată, el a menționat discuții tehnice cu Comisia Europeană și nevoia de coordonare „în măsura în care comisia e dispusă să intervină” pe acest dosar. [...]
Veniturile bugetare au început să scadă în termeni reali , după ce ritmul de creștere la cinci luni a coborât sub inflație, un semnal care complică ecuația consolidării fiscale într-un an cu avans economic aproape nul, potrivit Ziarul Financiar . În mai 2026, veniturile bugetului consolidat au fost de 55,7 mld. lei, în scădere cu 0,7% (circa 400 mil. lei) față de mai 2025, în condițiile în care inflația a fost de 10,9%. Această inversare a fost suficientă pentru ca, pe ansamblul primelor cinci luni, veniturile nominale să urce cu 9,2% an/an, sub inflația de 10,9% (nivelul din mai), ceea ce înseamnă venituri reale cu 1,5% mai mici. Ce a tras în jos veniturile: minus la nefiscale Scăderea din mai a venit „în bună măsură” din veniturile nefiscale – încasări ale statului care nu provin din taxe sau impozite obligatorii. Concret, acestea au fost: cu 4 mld. lei mai mici în primele cinci luni din 2026 (minus 17%); cu 2 mld. lei mai mici în mai 2026 față de mai 2025 (minus 40%). Este prima dată în 2026 când „tabloul de bord” al Ministerului Finanțelor indică o creștere a veniturilor sub rata inflației, notează publicația. De ce contează: semnal pentru PIB și presiune pe buget Ziarul Financiar leagă dinamica veniturilor de tabloul macro: inflația „umflă” nominal PIB-ul și veniturile, dar nu ajută creșterea reală, iar cele mai optimiste estimări indică pentru 2026 o creștere economică de 0,1%. În T1/2026 economia s-a restrâns cu 1,2% an/an, iar pe baza evoluției veniturilor la cinci luni (care include două luni din T2), publicația sugerează că și T2 ar putea rămâne pe minus în termeni reali, dacă în iunie „nu s-a întâmplat nicio minune”. Deficitul după cinci luni: 36 mld. lei, dar cu venituri sub inflație Potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate în articol, la cinci luni veniturile consolidate au fost de 279,5 mld. lei, iar cheltuielile au ajuns la 315,5 mld. lei, rezultând un deficit de 36 mld. lei (1,75% din PIB). În aceeași perioadă a anului trecut, deficitul era de 64 mld. lei (3,35% din PIB). Chiar dacă deficitul este mai mic față de anul trecut, faptul că veniturile intră pe scădere reală ridică miza pentru a doua parte a anului: fără o accelerare a încasărilor peste inflație, ajustarea bugetară devine mai greu de susținut doar din dinamica nominală a economiei. [...]
Deficitul bugetar pe primele cinci luni a scăzut cu peste 40%, dar Guvernul avertizează că disciplina fiscală trebuie menținută potrivit Ziarul Financiar , care relatează reacția premierului interimar Ilie Bolojan la datele de execuție bugetară . Execuția bugetară pentru ianuarie–mai 2026 indică un deficit de 36 de miliarde de lei, în scădere de la 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Ilie Bolojan afirmă că reducerea, de peste 28 de miliarde de lei, reprezintă „prima corecție serioasă” după ani în care cheltuielile statului au crescut „mult peste ceea ce producem”, într-un mesaj publicat pe Facebook. Ce înseamnă scăderea deficitului în termeni de costuri viitoare Premierul interimar leagă consolidarea bugetară de capacitatea statului de a reduce presiunea dobânzilor plătite la datorie în anii următori, astfel încât resursele publice să fie direcționate către modernizare, nu către finanțarea deficitului. În același timp, el avertizează că ajustarea poate avea efecte neplăcute pe termen scurt, comparând corecția cu un tratament medical: „Ca să-ţi fie bine şi să te însănătoşeşti, în prima etapă a tratamentului poate să-ţi fie mai rău. Este calea spre însănătoşire”. Riscul politic: revenirea la „populism, clientelism și risipă” Mesajul lui Bolojan pune accent pe continuitatea măsurilor de disciplină fiscală și pe riscul ca derapajele să reapară. În formularea sa, „boala” se poate întoarce dacă politicile publice revin la cheltuieli neacoperite de venituri: „Boala se poate întoarce. Populismul, clientelismul şi risipa ne pot readuce cu spatele la zid”. Pentru mediul de afaceri, miza imediată este dacă această corecție a deficitului se consolidează în a doua parte a anului, astfel încât să reducă presiunea pe finanțarea statului și, implicit, pe costurile de împrumut din economie. În material nu sunt detaliate măsurile concrete care au dus la scăderea deficitului sau pașii următori ai Guvernului. [...]
