Știri din categoria Economie

Salariile își pierd valoarea pentru a șasea lună consecutiv – inflația bate orice creștereScăderea salariilor reale continuă în România – bugetarii pierd și nominal

13 februarie 2026, 10:17

O persoană oferă bani în numerar, evidențiind problemele economice.

Salariile continuă să piardă din puterea de cumpărare în România, pentru a șasea lună consecutiv, în ciuda unor creșteri salariale nominale, relevă o analiză Profit.ro.

Salariul mediu net din economie a ajuns în decembrie 2025 la 5.914 lei, ceea ce înseamnă o creștere de 5,3% față de noiembrie și de 4,8% față de decembrie 2024, pe fondul primelor de sărbători. Cu toate acestea, raportat la rata inflației, salariile reale au fost cu 4,5% mai mici față de finalul anului precedent. Deși ritmul scăderii s-a temperat ușor comparativ cu noiembrie (-5,1%), este deja a șasea lună consecutivă de scădere a puterii de cumpărare.

Evoluția salariului mediu net în România pe parcursul anilor.

Această erodare a salariilor reale vine în contextul unei inflații accelerate din vara anului trecut, generată de:

majorarea facturilor la energie,
creșterea TVA și a accizelor,
transferul rapid al acestor costuri în prețurile finale.

Inflația a crescut astfel de la aproximativ 5% la un nivel apropiat de 10%, ceea ce a anulat aproape complet orice beneficiu adus de creșterile salariale nominale în multe domenii.

Scăderi vizibile în sectorul bugetar

Mai pronunțată este scăderea în sectorul public, unde salariile au scăzut nu doar în termeni reali, ci și nominal:

În administrația publică, salariul mediu net a fost de 6.943 lei, în scădere cu 3,8% nominal și cu 12,3% real.
În învățământ, salariul mediu net a fost de 5.712 lei, cu 2,8% mai mic nominal și 11,4% mai mic în termeni reali.
În sănătate, salariile au crescut nesemnificativ (0,7%), dar au scăzut cu 8,2% în valoare reală.

Este de menționat că aceste evoluții vin după doi ani de creșteri puternice în sectorul bugetar, pe fondul contextului electoral și al măsurilor pro-ciclice din 2023–2024.

Dinamică reală a salariilor în administrație și educație.

Evoluții pe sectoare private

Situația este mai variabilă în sectorul privat, unde unele ramuri au reușit să mențină creșteri salariale mai consistente:

Domeniu	Salariu mediu net (lei)	Creștere anuală (%)
IT&C	11.405	+6,6%
Intermedieri financiare	11.225	+10,9%
Transporturi	6.066	+9,3%
Industrie prelucrătoare	5.500	+7,9%
Comerț	5.467	+4,8%
Construcții	5.303	+2,4%
Învățământ	5.712	-2,8%
Sănătate	5.389	+0,7%
Hoteluri și restaurante	3.557	+7,0%

Dintre acestea, doar domeniile financiar și de transport au înregistrat creșteri peste inflație. Domeniul HoReCa, în ciuda unei creșteri de 7%, rămâne cu cel mai mic salariu mediu net din economie.

Impactul asupra consumului

Scăderea salariilor reale a început să afecteze și comportamentul consumatorilor, ceea ce se reflectă în diminuarea vânzărilor în retail și în alte sectoare, începând cu a doua jumătate a anului trecut. Acest lucru adâncește riscul unei stagnări economice, mai ales în lipsa unor măsuri de corecție a inflației.

Compararea salariilor din diverse sectoare economice.

Tag-uri:economie romaneasca decembrie 2025 salarii reale salarii inflatie bugetari administratie publica

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăprofit.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

O persoană numără bancnote românești de diverse valori.

Economie12 feb. 2026

Salariile își continuă scăderea reală pentru a șasea lună la rând - bugetarii pierd și nominal, pe fondul inflației ridicate

Salariul mediu net a scăzut în termeni reali pentru a șasea lună consecutiv , în decembrie 2025, pe fondul inflației ridicate, chiar dacă dinamica negativă s-a mai temperat, potrivit unei analize publicate de Profit.ro . Datele arată că salariul mediu net a ajuns la 5.914 lei în ultima lună a anului trecut, în creștere cu 5,3% față de noiembrie și cu 4,8% comparativ cu decembrie 2024, pe fondul primelor de final de an. În termeni reali însă, ajustat cu inflația, salariul mediu net a fost cu 4,5% mai mic decât la finele lui 2024. Deși reculul este mai redus decât în noiembrie, când scăderea ajunsese la 5,1%, seria negativă se prelungește și reflectă impactul creșterii accelerate a prețurilor, în special după majorările de tarife la energie, TVA și accize din vara anului trecut. Inflația a urcat de la aproximativ 5% la aproape 10% în a doua parte a anului, erodând câștigurile salariale. Fără acest șoc inflaționist, dinamica reală a veniturilor ar fi fost, cel mai probabil, aproape de zero. Bugetarii, afectați și nominal Sectorul public contribuie semnificativ la încetinirea creșterii salariale. În administrația publică, salariul mediu net a fost de 6.943 lei în decembrie 2025, în scădere cu 3,8% față de aceeași lună din 2024. Ajustat cu inflația, declinul ajunge la 12,3%. În învățământ, salariul mediu net a coborât la 5.712 lei, cu 2,8% mai puțin nominal și cu 11,4% în termeni reali. În sănătate, salariile au crescut ușor nominal, cu 0,7%, până la 5.389 lei, însă au scăzut cu 8,2% în termeni reali. Aceste evoluții vin după doi ani de creșteri consistente în sectorul public, în 2023 și 2024, perioadă care a contribuit la majorarea deficitului bugetar. Diferențe importante între sectoare În mediul privat, situația este eterogenă: Industria prelucrătoare: +7,9%, până la 5.500 lei Construcții: +2,4%, până la 5.303 lei Comerț: +4,8%, până la 5.467 lei Transporturi: +9,3%, până la 6.066 lei Hoteluri și restaurante: +7%, până la 3.557 lei IT&C: +6,6%, până la 11.405 lei Intermedieri financiare și asigurări: +10,9%, până la 11.225 lei Creșterile din transporturi și sectorul financiar s-au apropiat sau au depășit rata inflației, în timp ce alte domenii au rămas în urmă. Scăderea puterii de cumpărare afectează deja consumul și încrederea populației, iar perspectiva unei reveniri consistente depinde de reducerea inflației, așteptată abia din vara acestui an. Până atunci, salariile reale rămân sub presiune, iar ajustarea pare departe de a se fi încheiat. [...]

Prezentare OLX Job Index 2025 la București, evidențiind tendințele pieței muncii.

Economie12 feb. 2026

OLX Job Index 2025 arată o piață a muncii mai selectivă; Competiția pentru fiecare job a crescut puternic

OLX a prezentat la București cea de-a X-a ediție a raportului OLX Job Index . Datele pentru 2025 arată o piață a muncii care nu s-a oprit , dar care funcționează mai calculat. Pe platformă au fost publicate aproximativ 484.000 de anunțuri de angajare, cu 14% mai puține decât în 2024. În același timp, numărul aplicărilor a crescut cu 19%, depășind 8 milioane. Asta înseamnă o medie de 17 candidați per job, față de 12 în anul anterior. Companiile sunt mai atente la ce roluri scot la bătaie , iar procesele de recrutare devin mai structurate, cu accent pe competențe esențiale, eficiență și adaptabilitate. Digitalizarea și integrarea tehnologiilor AI în recrutare contribuie la această filtrare mai riguroasă. Segmentul joburilor operaționale rămâne coloana vertebrală a pieței. Industria și transporturile cumulează aproximativ 81% din totalul posturilor disponibile, chiar dacă zona blue-collar a înregistrat o ușoară scădere față de 2024. În 2025, cele mai multe anunțuri de angajare au fost înregistrate în următoarele domenii: Lucrători producție – depozit – logistică: 170.277 anunțuri Șoferi – servicii auto – curierat: 78.556 anunțuri Personal hotelier – restaurant: 47.556 anunțuri Șoferii, lucrătorii din producție, logistică și HoReCa rămân extrem de căutați, iar volumul mare de aplicări confirmă interesul pentru aceste roluri. Totuși, presiunea pe salarii și pe condițiile de muncă rămâne ridicată, mai ales în contextul majorării salariului minim brut de la 4.050 lei la 4.325 lei, începând cu 1 iulie 2026. Aproximativ 1,8 milioane de angajați vor fi afectați de această creștere, în special în producție, transporturi, logistică și HoReCa, unde multe poziții gravitează în jurul salariului minim. Diferențele salariale între domenii rămân semnificative. În 2025, cele mai bine plătite domenii sunt: Tehnologia informației – salariu mediu net de 11.810 lei; Transporturile aeriene – 10.739 lei; Extracția petrolului și a gazelor naturale – 10.706 lei; Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului – 10.651 lei; Activitățile de editare – 10.209 lei. La polul opus: Fabricarea mobilei – 3.907 lei; Tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea încălțămintei – 3.886 lei; Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 3.465 lei; Hoteluri și restaurante – 3.396 lei. IT-ul rămâne lider detașat la salarii , dar și domenii precum transporturile aeriene sau sectorul energetic oferă medii salariale peste 10.000 lei net. În schimb, industriile intensive în forță de muncă continuă să opereze aproape de pragul minim, ceea ce accentuează polarizarea pieței. Distribuția geografică a joburilor arată aceeași concentrare puternică în zona București-Ilfov, cu peste 161.000 de anunțuri – de aproape cinci ori mai mult decât următorul județ clasat. Cluj, Brașov, Constanța și Iași formează un al doilea pol economic, dar diferența față de capitală rămâne mare. Interesant este că nivelul competiției variază mult: în Covasna și Harghita un anunț atrage în medie 6 aplicări, în timp ce în Iași și Dolj se ajunge la 29, respectiv 28 de candidați per job. În paralel, deficitul de personal împinge companiile spre recrutare internațională. În primele 11 luni din 2025, 145.372 de cetățeni non- UE aveau drept de ședere pentru muncă, cu 46% mai mult față de 2024, Nepalul fiind principalul furnizor de forță de muncă. Domenii precum curierat (26.275 poziții vacante), manipulant mărfuri (20.912), construcții (20.484) și comerț (16.246) sunt printre cele mai afectate. Din 2026, directiva europeană privind transparența salarială va obliga companiile să comunice salariile încă din faza de recrutare, schimbare care va influența direct modul în care se negociază și se ocupă posturile. [...]

Dan Ostahie discutând despre criza economică din România.

Economie11 feb. 2026

Dan Ostahie, fondatorul Altex avertizează: : „Suntem deja în criză, doar că cifrele încă nu o arată”

România se află deja într-o criză economică, chiar dacă încă nu există cifre oficiale care să confirme acest lucru, a avertizat Dan Ostahie, fondatorul Altex , în cadrul unei conferințe organizate de EY România, relatează AGERPRES . Potrivit omului de afaceri, este doar o chestiune de timp până când datele statistice vor reflecta realitatea resimțită deja de mediul de business și de consumatori. „ Ne îndreptăm spre o criză, în care am și intrat, dar nu avem cifre ca să ne spună că suntem acolo ”, a spus Ostahie, anticipând că, odată cu apariția datelor oficiale, va urma o perioadă de conștientizare și „jale”, în funcție de cât de repede vor fi adoptate măsuri macroeconomice eficiente. Măsurile propuse de Ostahie pentru relansarea economiei: Reducerea inflației , posibilă doar printr-o scădere a costurilor de administrare ale statului Costuri energetice sub media europeană , necesare pentru ca România să-și valorifice potențialul industrial Control mai bun asupra prețului energiei , considerat un bun național și fundament al creșterii economice În ceea ce privește posibila creștere a TVA de la 19% la 21%, Ostahie a fost rezervat, afirmând că nu ar fi o măsură dramatică, dat fiind că nivelul actual este oricum sub media UE. El a subliniat că România trebuie să evite greșelile din criza anterioară, comparând actualul context cu anii 2009–2010. Spre deosebire de atunci, consideră că băncile, statul și companiile sunt acum mai bine pregătite, dar cheia ieșirii din criză rămâne viteza de reacție a statului . Critici la adresa Justiției: „Instituțiile nu funcționează” Dan Ostahie a criticat și blocajele din sistemul juridic, în special în contextul amânării deciziei privind pensiile magistraților de către Curtea Constituțională. Acesta a spus că Justiția ar trebui să fie un pilon al societății, însă actualul „ping-pong” între instituții dovedește că statul nu funcționează eficient . „Un stat puternic înseamnă un stat în care instituțiile funcționează. Și a funcționa înseamnă să iei decizii – chiar și unele nepopulare, dar asumate.” [...]

Sediul Băncii Naționale a României, simbol al stabilității financiare.

Economie06 feb. 2026

BNR avertizează: șase riscuri ridicate planează asupra stabilității financiare în 2026

Cele mai mari riscuri pentru stabilitatea financiară a României în 2026 sunt legate de dezechilibrele macroeconomice, atacurile cibernetice și incertitudinea legislativă informează Banca Națională a României , în cel mai recent Sondaj privind riscurile sistemice , realizat pe baza răspunsurilor celor mai importante nouă bănci comerciale din țară. Dintre cele unsprezece riscuri analizate, șase sunt considerate ridicate , iar cinci moderate . În topul riscurilor persistă dezechilibrele macroeconomice interne, în special din cauza deficitelor gemene – bugetar și de cont curent – și a estimărilor privind încetinirea creșterii economice. Instituțiile de credit avertizează că vulnerabilitățile economiei pot afecta semnificativ calitatea portofoliului de credite. Riscurile ridicate identificate în raportul BNR: Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne – rămâne cel mai important risc, dificil de gestionat. Provocările cibernetice și inovația financiară – probabilitate ridicată de apariție, în creștere față de începutul anului, cu impact major și gestionare complexă. Cadrul legislativ impredictibil – reglementările recente și taxarea suplimentară a sistemului bancar sporesc incertitudinea. Nerambursarea creditelor de către sectorul neguvernamental – în ușoară creștere, dar considerat mai ușor de gestionat. Creșterea costurilor de finanțare – generată de dobânzi mai mari și deprecierea cursului, cu risc crescut pentru populație și IMM-uri. Scăderea încrederii investitorilor în economiile emergente – probabilitate redusă, dar cu impact financiar semnificativ. Pe lângă acestea, băncile au semnalat drept riscuri moderate legăturile cu sectorul public, dinamica pieței imobiliare (rezidențială și comercială), lichiditatea sistemului bancar și riscurile climatice. De exemplu, deși piața imobiliară rezidențială a cunoscut o cerere susținută, prețurile reale ale locuințelor au scăzut în termeni ajustați cu inflația. Expunerile cele mai vulnerabile , conform sondajului, sunt: IMM-urile , în special cele din agricultură, energie și HoReCa. Persoanele fizice cu venituri reduse , afectate de creșterea TVA, accize și eliminarea plafonării la energie. Creditele garantate de stat , care prezintă dificultăți de plată. Companiile din construcții cu relații economice cu statul , unde sunt semnalate întârzieri în acceptarea lucrărilor. Se anticipează o posibilă deteriorare a profilului de risc în rândul categoriilor vulnerabile, fără a exista însă semnale de fluctuații majore la nivelul portofoliilor bancare. Cu toate acestea, BNR subliniază necesitatea unei monitorizări atente a sectoarelor dependente de finanțare publică sau expuse volatilității prețurilor. Datele sondajului sunt colectate de la cele nouă bănci cu cea mai mare cotă de piață: UniCredit Bank, Banca Comercială Română, Banca Transilvania, CEC Bank, Garanti Bank, Raiffeisen Bank, BRD, ING Bank și Exim Bank, care dețin împreună 90% din activele sistemului bancar național. [...]

Premierul Bolojan discută despre modelul economic și recesiunea tehnică.

Economie13 feb. 2026

Premierul Bolojan detaliază schimbarea modelului economic - trecerea de la consum la export și disciplină bugetară

PSD acuză că recesiunea tehnică este efectul unor decizii economice „hazardate” , potrivit Biziday , după ce premierul Ilie Bolojan a descris reculul drept „temporar” și „un cost necesar” al tranziției către un model economic mai disciplinat. PSD: „rușine pentru coaliție” și critică directă la adresa deciziilor economice Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a reacționat public după confirmarea oficială a recesiunii tehnice, susținând că efectele sunt deja resimțite de populație. În mesajul său, liderul PSD pune accent pe costurile sociale ale măsurilor recente și pe direcția politicilor economice din coaliție. „După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică.” Grindeanu califică situația drept „o realitate dureroasă și o rușine pentru întreaga Coaliție de guvernământ, inclusiv pentru noi” și afirmă că PSD „își asumă responsabilitatea”, regretând că nu a reușit să oprească „multe dintre toate deciziile hazardate” pe care le descrie drept „experimente făcute pe spatele oamenilor”. Ținta criticilor: „încăpățânarea dusă la absurd” și modelul creșterii taxelor În aceeași intervenție, președintele PSD indică un „vinovat principal” pentru această evoluție, fără a-l numi explicit, dar făcând aluzie la premier. El vorbește despre „încăpățânarea dusă la absurd, rezistența acerbă la orice argument rațional, obsesia permanentă pentru imagine și calculele personale”. Liderul PSD cere schimbarea abordării, criticând explicit direcția fiscală. În formularea sa, este „timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide” și să fie abandonat „modelul creșterii taxelor în neștire și «fără excepții»”, insistând și pe „dialog real în Coaliție, nu de decizii impuse unilateral”. Poziția premierului: recesiune „temporară” și tranziție de la consum la investiții De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan afirmă că România a avut în 2025 o creștere economică de 0,6% și pune evoluțiile recente în contextul „schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic”. El susține că guvernul a început trecerea de la un model „bazat pe deficit și consum” la unul „bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”. Bolojan descrie recesiunea tehnică drept „temporară” și parte dintr-un „cost anticipat și inevitabil” al tranziției, care ar urma să ducă „la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală”, „pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”. Argumentele premierului despre dezechilibrele din 2024 și corecția din 2025 Premierul cere ca anii 2024 și 2025 să fie priviți „ca parte a aceluiași proces” și descrie 2024 drept „atipic”, invocând un deficit bugetar de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern de 8,2% din PIB și o creștere economică reală „modestă, sub 1%”. În opinia sa, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mai puternică, „ceea ce nu s-a întâmplat”. Bolojan mai arată că, potrivit INS, în prima parte a lui 2024 a existat recesiune tehnică (scăderi de -0,4% în primele două trimestre) și susține că o parte importantă din cheltuielile din 2024 a mers către consum curent și cheltuieli rigide, în timp ce consumul a fost alimentat de importuri, iar inflația a absorbit o parte din impulsul fiscal. Pentru 2025, el indică o „corecție de aproximativ 1% din PIB” începută în iulie, cu „costuri sociale și nemulțumiri”, dar afirmă că, în pofida ajustării, creșterea a rămas „în jur de 0,6%”. În ansamblu, disputa din coaliție se conturează ca o confruntare între două interpretări ale aceleiași evoluții: PSD pune recesiunea pe seama deciziilor economice și fiscale recente, în timp ce premierul o prezintă ca pe un efect de tranziție, necesar pentru stabilizarea economiei pe termen lung. [...]

Căciulă albastră cu mesaj despre Europa și steagul UE.

Economie13 feb. 2026

Liderii UE discută „Made in Europe” - Legea Industrial Accelerator Act, publicată pe 25 februarie

Liderii UE vor să lărgească definiția „Made in Europe” potrivit Biziday , astfel încât și produsele realizate împreună cu „țări partenere de încredere” să poată fi tratate ca bunuri europene, într-un efort de a crește competitivitatea blocului în fața SUA și Chinei. Summitul informal a avut loc la Castelul Alden-Biesen (Belgia) și a vizat relansarea economiei UE, reducerea barierelor de reglementare și atragerea investițiilor. În acest context, tema etichetei „Made in Europe” a devenit un instrument de politică industrială și comercială, cu impact direct asupra achizițiilor publice și a prioritizării furnizorilor. Presa internațională, citând surse familiarizate cu discuțiile, indică faptul că noua definiție ar urma să includă nu doar bunuri fabricate în UE, ci și produse realizate împreună cu parteneri externi care împărtășesc valori similare. Proiectul de lege asociat, „Industrial Accelerator Act”, ar urma să fie publicat pe 25 februarie. Discuția reflectă o diferență de abordare între statele membre: Franța a susținut o „preferință europeană” mai strictă, în timp ce Germania a pledat pentru o formulă care să păstreze colaborarea internațională. În termeni practici, miza este dacă UE își construiește politica de stimulare a industriei în jurul unei etichete restrictive („produs în UE”) sau al unei etichete extinse, de tip „Made with Europe”, care recunoaște lanțurile de aprovizionare și investițiile realizate împreună cu parteneri considerați compatibili. În forma discutată la summit, „noua definiție” a produselor europene ar însemna, în esență, o reclasificare care să permită prioritate la nivelul UE pentru: produse fabricate în Uniunea Europeană; produse realizate împreună cu „țări partenere de încredere” din afara UE; o aplicare a „preferinței europene” în special în contractele publice, într-o variantă descrisă ca „țintită”, nu ca protecționism generalizat; o delimitare încă disputată a listei de parteneri eligibili: Franța ar limita aria la Spațiul Economic European (SEE) și la state care oferă reciprocitate, în timp ce Germania ar include și țări cu acorduri comerciale cu UE și alte state „asemănătoare ca valori”. Pe fondul acestor dezbateri, Mario Draghi a avertizat asupra „deteriorării peisajului economic” de la publicarea raportului său privind competitivitatea în 2024, conform unui oficial UE familiarizat cu discuțiile. El a insistat pe eliminarea barierelor din piața unică, mobilizarea economiilor private, reducerea prețurilor la energie și introducerea unei preferințe europene „țintite” în achizițiile publice. Draghi a cerut, de asemenea, ca liderii să ia în calcul o Europă cu „două viteze”, prin cooperare consolidată între un grup mai restrâns de state, pentru a avansa mai rapid în domeniile urgente. În plan politic, președintele Nicușor Dan a declarat că executivul european s-a angajat să vină la summitul formal de luna viitoare cu propuneri privind stabilirea prețului la energie, iar în aprilie cu propunerea pentru crearea unui regim unic pentru companii. În același timp, el a spus că liderii nu își doresc o piață protecționistă, dar că UE trebuie să răspundă rapid la practici neconcurențiale, iar ideea „mai multor viteze” nu ar însemna două categorii administrative de state, ci grupuri care cooperează pe obiective comune. La nivelul Comisiei Europene, Ursula von der Leyen s-a poziționat, la începutul săptămânii, în favoarea unei Europe „cu mai multe viteze”, ca soluție pentru avansarea unei agende economice ambițioase atunci când consensul celor 27 nu poate fi obținut. Informațiile sunt atribuite de Biziday unor surse precum Politico și Euronews , citate în material. [...]