Știri
Știri din categoria Analize financiare
Fitch menține ratingul României BBB- în categoria recomandată pentru investiții, chiar dacă țara a intrat oficial în recesiune tehnică, conform Profit.ro. Această decizie este esențială pentru investitori, deoarece ratingurile oferite de agențiile de evaluare financiară, precum Fitch, S&P și Moody's, sunt indicatori cruciali ai capacității statului de a-și susține obligațiile financiare.
România a menținut ratingul „BBB-” din partea Fitch încă din iulie 2011, însă perspectiva a fost revizuită la negativă în decembrie 2024, pe fondul unui deficit bugetar în creștere. Această poziție de rating este susținută de apartenența la Uniunea Europeană și de fluxurile de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor și finanțele externe ale României.
Intrarea României în recesiune tehnică aduce presiuni suplimentare asupra economiei, dar menținerea ratingului de către Fitch oferă o oarecare stabilitate. Agenția a subliniat că PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste nivelul altor țări din categoria „BBB”, însă deficitele bugetare și de cont curent mari și persistente, alături de datoria publică în creștere, rămân provocări semnificative.
„Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitele bugetare și de cont curent, mari și persistente, datoria publică în creștere rapidă, polarizarea politică și datoria externă netă destul de ridicată”, potrivit comunicatului agenției.
Guvernul României a început un proces de consolidare fiscală, deși de la o bază slabă, cu un deficit fiscal general de 9,3% din PIB în 2024. Măsurile includ creșterea TVA și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public. Aceste acțiuni sunt esențiale pentru reducerea deficitului bugetar, care se estimează că va scădea la 6,3% din PIB în 2026.
În ciuda acestor eforturi, Fitch preconizează că deficitele bugetare ale României vor rămâne printre cele mai mari din categoria „BBB”. Agenția subliniază că riscurile pentru consolidarea fiscală pe termen mediu sunt semnificative, din cauza creșterii economice slabe și a tensiunilor politice.
Creșterea economică a României a rămas sub 1% din primul trimestru al anului 2024, reflectând dificultățile de politică între consolidarea fiscală și stimularea creșterii economice. Fitch estimează că PIB-ul României nu va atinge rata potențială de creștere de 2% până cel puțin în 2027.
Investițiile sunt așteptate să crească datorită fondurilor UE, care oferă un stimul anticiclic. Totuși, inflația rămâne o problemă, depășind ținta Băncii Naționale a României și fiind amplificată de majorarea TVA și de expirarea plafonului prețului energiei electrice.
Menținerea ratingului „BBB-” de către Fitch este un semnal pozitiv pentru investitori, dar România trebuie să continue eforturile de consolidare fiscală și să gestioneze provocările politice și economice. În ciuda incertitudinilor, sprijinul UE și măsurile guvernamentale sunt esențiale pentru stabilitatea economică pe termen lung.
Cu toate acestea, România rămâne vulnerabilă la schimbările de sentiment pe piețele globale, iar costurile de împrumut ar putea crește până la mediana „BBB” până în 2027. Este esențial ca guvernul să continue implementarea rapidă a măsurilor de consolidare fiscală pentru a reduce deficitul bugetar și a stabiliza economia.
Recomandate
Menținerea ratingului BBB- evită un șoc imediat al costurilor de finanțare , dar perspectiva negativă lasă România expusă la scumpirea împrumuturilor dacă blocajul politic întârzie bugetele și consolidarea fiscală din 2027–2028, potrivit Digi24 . S&P Global Ratings a reconfirmat ratingul suveran la „BBB-/A-3”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor („investment grade”), însă a păstrat semnalul de risc prin perspectiva negativă. Agenția leagă explicit riscul de retrogradare de capacitatea autorităților de a livra o traiectorie credibilă de reducere a deficitului, într-un context de instabilitate politică după destrămarea coaliției în mai 2026 și de nevoi ridicate de finanțare. În evaluarea S&P, vulnerabilitatea vine și din dependența de încrederea investitorilor, pe fondul finanțării externe considerabile și al ponderii ridicate a datoriei publice deținute de nerezidenți. Ce ar putea declanșa o retrogradare S&P indică două canale principale prin care România ar putea ajunge sub pragul „investment grade”: Blocaj politic prelungit care împiedică reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028 , ceea ce ar putea deteriora încrederea investitorilor și ar împinge în sus costurile de finanțare, cu presiuni suplimentare pe balanța de plăți. Intensificarea presiunilor externe , de exemplu prin perturbări pe piața energiei care ar afecta inflația pe termen mediu, creșterea economică și rezultatele fiscale. În comunicatul S&P, miza este descrisă direct: „Am putea reduce ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului [...] ar putea împiedica reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028.” De ce a fost menținut ratingul, în ciuda perspectivei negative Confirmarea ratingului se bazează pe așteptarea că România va reuși să formeze un guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru 2027–2028 și pe faptul că, pentru 2026, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas „pe calea cea bună”, chiar și în lipsa unui acord politic. S&P notează și rolul fondurilor europene în acoperirea unei părți din necesarul de finanțare externă și în susținerea investițiilor publice, menționând un buget de investiții publice „excepțional de ridicat” de 8,5% din PIB și rate de absorbție din mecanismul de redresare peste 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. Indicatorii de risc urmăriți de piețe: deficit, datorie, cont curent În scenariul de bază al S&P, România rămâne pe o traiectorie de reducere a deficitului, dar cu vulnerabilități semnificative: deficit bugetar estimat la 6,25% din PIB în 2026 , în scădere de la 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024; deficitul general ar urma să ajungă la 5,8% din PIB în 2027 și 5,0% în 2028 ; datoria publică netă este estimată să urce la 60% din PIB până în 2027 , de la 52% la final de 2025; deficitul de cont curent este prognozat la 7,5% din PIB în 2026 , iar S&P anticipează că va rămâne ridicat. Agenția avertizează că, deși măsurile pentru 2026 sunt mai bine conturate, bugetele pentru 2027 și 2028 sunt mai incerte , iar spațiul pentru creșteri de salarii și pensii peste ritmul PIB-ului nominal ar fi limitat. Reacția Ministerului Finanțelor: „Important, dar nu suficient” Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că respectarea angajamentelor fiscale și absorbția fondurilor europene au cântărit în decizia S&P, dar a avertizat că rezultatul „nu este suficient”. Pentru 2027, el indică drept miză adoptarea unui buget credibil și continuarea reducerii deficitului, în timp ce S&P atrage atenția asupra riscurilor generate de instabilitatea politică și de necesarul ridicat de finanțare. Ce ar putea îmbunătăți perspectiva S&P spune că ar putea revizui perspectiva la „stabilă” dacă deficitele externe și bugetare se reduc , oprind erodarea bilanțurilor publice și a balanței de plăți, pe baza unui plan de politici credibil pe termen mediu, ideal susținut de un consens politic mai larg. În lipsa acestui progres, perspectiva negativă rămâne un semnal că România poate evita „junk” pe termen scurt, dar nu a eliminat riscul ca finanțarea statului să devină mai scumpă dacă derapajele fiscale sau blocajele politice se prelungesc. [...]
România ar putea evita, cel puțin pe termen scurt, o creștere suplimentară a costurilor de finanțare dacă Standard & Poor’s (S&P) menține vineri ratingul suveran la BBB- (cu perspectivă negativă), scenariu considerat „de bază” de președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Valentin Jakubowicz, potrivit Economedia . Miza este ridicată: BBB- este ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții, iar o retrogradare ar împinge România în zona „speculativă”, asociată cu risc mai mare. S&P publică evaluarea într-un moment de incertitudine politică și presiune pe reducerea deficitului bugetar. Jakubowicz spune că datele de execuție bugetară indică faptul că ajustarea fiscală nu s-a oprit nici în perioada de interimat guvernamental și că, în opinia sa, „fundamentele nu susțin (…) o retrogradare”. „Scenariul de bază este menținerea ratingului BBB- cu perspectiva negativă. Datele de execuție bugetară arată că ajustarea fiscală nu s-a oprit nici în interimatul Guvernului. În acest moment, fundamentele nu susțin, în opinia mea, o retrogradare.” De ce contează BBB-: efect direct în costul banilor Ratingurile agențiilor internaționale indică, în esență, riscul perceput atunci când un stat se împrumută. În cazul României, menținerea la BBB- păstrează țara în categoria „investment grade” (ratinguri considerate potrivite pentru investiții). Sub acest prag începe categoria ratingurilor speculative, care, în mod tipic, se traduce prin finanțare mai scumpă. Analistul avertizează însă că o menținere nu trebuie interpretată ca o „rezolvare” a problemelor din finanțele publice, deoarece perspectiva negativă rămâne un semnal de risc. „Menținerea nu trebuie însă citită ca o validare. Este un credit de încredere acordat pe termen scurt. Perspectiva negativă rămâne o avertizare explicită, iar testul real nu este deficitul din 2026, adevăratul test va fi bugetul pe 2027.” Bugetul pe 2027 și presiunea pentru un guvern cu puteri depline Jakubowicz leagă explicit credibilitatea fiscală de capacitatea politică de a livra documente bugetare convingătoare pentru anul viitor. În evaluarea sa, România are nevoie de un guvern cu puteri depline pentru a adopta un buget credibil pentru 2027 și pentru a continua măsurile de reducere a deficitului. „Fără un Guvern cu puteri depline, România nu poate livra rectificarea și nici un proiect de buget credibil, adică exact ce urmăresc agențiile.” Piețele au început să taxeze riscul: curs și dobânzi Președintele AAFBR susține că o parte din riscurile politice și fiscale sunt deja reflectate în piețe. El indică două semnale: leul a ajuns la un nivel minim istoric; randamentele titlurilor de stat pe 10 ani au trecut de 7,5%, fiind „printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană”. „Costul crizei politice nu este ipotetic. Îl plătesc deja statul, companiile și populația prin dobânzi și curs.” În acest context, Jakubowicz consideră că Banca Națională a României (BNR) are motive să păstreze dobânda-cheie la 6,50% în octombrie, pe fondul deprecierii leului și al riscurilor asociate ratingului. Ce urmează după decizia S&P Dacă ratingul este menținut, Jakubowicz anticipează o posibilă detensionare parțială a piețelor după evoluțiile din 1 și 2 octombrie, dar nu neapărat o revenire la nivelurile anterioare. Mesajul central rămâne că menținerea BBB- ar fi, în interpretarea sa, o amânare a verdictului final, condiționată de credibilitatea bugetului pe 2027. „O eventuală menținere a ratingului trebuie înțeleasă corect: este un credit de încredere, nu o diplomă.” [...]
S&P Global avertizează că un blocaj politic prelungit poate împinge România spre retrogradare , ceea ce ar crește costurile de finanțare ale statului și, în lanț, presiunea asupra dobânzilor din economie, potrivit Stirile Pro TV . Agenția a transmis mesajul într-un raport neprogramat, după demiterea guvernului prin moțiune de cenzură, fiind prima dintre cele trei mari agenții de rating care reacționează oficial. S&P a confirmat, deocamdată, ratingul României la „BBB-/A-3” (pe termen lung și scurt), iar perspectiva rămâne negativă. În termeni practici, perspectiva negativă indică faptul că, în următoarele 6–12 luni, riscul unei decizii de scădere a ratingului este mai ridicat decât într-un scenariu „stabil”. De ce contează: ratingul depinde de capacitatea de a reduce deficitele Agenția leagă riscul de retrogradare de capacitatea guvernului de a continua consolidarea fiscală (adică reducerea deficitului bugetar prin venituri mai mari și/sau cheltuieli mai mici) și de a restrânge dezechilibrele externe. S&P notează că dizolvarea coaliției va complica eforturile de reducere a „dublului deficit” – deficitul fiscal și deficitul de cont curent – pe măsură ce se apropie alegerile din 2028. În același timp, S&P indică existența unui „consens larg” între partide pentru ajustări și reforme fiscale suplimentare în 2027 și consideră probabilă formarea unui nou guvern „în următoarele săptămâni”. Agenția mai arată că performanțele fiscale mai bune de la începutul anului, susținute de măsurile de consolidare adoptate în 2025 și de plăți viitoare consistente din fonduri europene, ar trebui să ajute la menținerea condițiilor de finanțare externă, în contextul în care deficitul de cont curent „se restrânge treptat” de la un nivel estimat de 7,9% din PIB anul trecut. Ce ar putea declanșa o retrogradare S&P spune explicit că ar putea reduce ratingul dacă impasul guvernamental se prelungește sau dacă acesta duce la incapacitatea de a reduce în continuare deficitele fiscale în 2027. Un alt risc major este legat de fondurile UE: dacă România nu reușește să atragă intrările preconizate în 2026–2027, agenția avertizează că ar fi afectate perspectivele de creștere, consolidarea fiscală și s-ar amplifica riscurile pentru balanța de plăți. În plus, S&P menționează că ar putea lua în calcul o retrogradare și dacă presiunile externe se intensifică – de exemplu, printr-o perturbare mai severă sau de durată a pieței energetice, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu – cu efecte asupra inflației pe termen mediu, creșterii economice, balanței de plăți și rezultatelor fiscale. Ce ar putea îmbunătăți perspectiva Agenția indică faptul că perspectiva ar putea fi revizuită la „stabilă” dacă deficitele externe și fiscale s-ar restrânge substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice. S&P se așteaptă ca un consens fiscal între partidele cheie să sprijine măsuri de consolidare „considerabilă” în acest an și anul următor, inclusiv aprobarea unui buget „credibil” pentru 2027. În evaluarea agenției intră și așteptarea ca România să obțină „majoritatea facilităților de finanțare disponibile ale UE” în acest an, „în valoare de până la 3,5% din PIB”, bani care ar putea acoperi o parte semnificativă din necesarul ridicat de finanțare externă. Context politic: scenarii de guvernare, anticipate „puțin probabile” S&P descrie mai multe scenarii: revenirea coaliției anterioare și desemnarea unui nou prim-ministru (posibil un tehnocrat) sau formarea unui guvern minoritar sprijinit în Parlament de partide din afara coaliției. Alegerile anticipate sunt considerate „puțin probabile”, argumentul fiind că România nu a organizat anticipate în perioada post-comunistă, iar mediul politic actual oferă puține stimulente; în plus, președintele Nicușor Dan s-a pronunțat public împotriva acestei opțiuni. În paralel, agenția subliniază că actuala criză politică vine într-un moment în care România trebuie să echilibreze ajustări fiscale suplimentare cu limitarea efectelor șocului global al prețurilor la energie și să rămână pe traiectoria cerută de procedura de deficit excesiv a UE, în timp ce implementează reforme pentru a asigura fluxurile de fonduri europene. [...]
Menținerea ratingului de investiții ține costurile de finanțare sub control, dar România intră rapid într-un nou test, cu S&P în septembrie , iar miza rămâne reducerea deficitului și stabilitatea politică, potrivit HotNews . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că este „o chestiune vitală” ca România să își propună creșterea ratingului de țară, iar „prima treaptă de evoluție” ar fi trecerea de la perspectivă negativă la una stabilă, în evaluările agențiilor. Moody’s a anunțat vineri seară că menține ratingul României la „Baa3” – ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor – cu perspectivă negativă, la o săptămână după o decizie similară a Fitch. Într-o intervenție la Digi24 , Nazare a afirmat că astfel România „rămâne pe harta marilor investiții” și își păstrează calificativul de investiții, pe care îl consideră esențial pentru perioada următoare. De ce contează: ratingul influențează direct dobânzile din economie Nazare a avertizat că pierderea calificativului de investiții ar avea „foarte multe efecte negative”, care nu se corectează rapid. Oficialul a indicat un orizont de „între 3 și 5 ani” pentru a reveni, în mod normal, după ce o țară își pierde calificativul de investiții de la două agenții de rating. În același timp, ministrul a spus că riscurile rămân ridicate și că analiștii agențiilor se uită la capacitatea României de a continua consolidarea fiscală astfel încât să ajungă la un deficit de 3%. Următorul prag: evaluarea S&P, cu echipe tehnice în România la mijlocul lui septembrie Următoarea evaluare importantă este cea a S&P. Nazare a precizat că, în circa 5–6 săptămâni, echipele tehnice ale agenției vor veni în România, la mijlocul lunii septembrie, iar raportul ar urma să fie publicat la începutul lunii octombrie. În acest context, semnalele transmise de Fitch și Moody’s sunt, potrivit ministrului, monitorizate atent și de S&P. Vulnerabilitatea indicată de ministru: instabilitatea politică și legătura cu ajustarea bugetară Nazare a numit criza politică de la București drept principala vulnerabilitate din acest moment, explicând că instabilitatea este corelată cu capacitatea unui viitor guvern și a unei majorități de a duce la bun sfârșit programul de consolidare fiscală. Ținta declarată: de la perspectivă negativă la stabilă, apoi creșterea ratingului Ministrul a legat explicit îmbunătățirea ratingului de reducerea dezechilibrelor bugetare și de efectul asupra costului banilor în economie. „Cu cât vom crește ratingul, vor scădea dobânzile și întreaga economie va începe să funcționeze mai bine, pentru că vor avea acces la bani mai ieftin, cu toții, toți antreprenorii”, a declarat Alexandru Nazare. [...]
S&P Global avertizează că poate retrograda ratingul României dacă impasul guvernamental se prelungește și blochează continuarea consolidării fiscale, într-un moment în care țara are nevoi mari de finanțare externă și o perspectivă de rating deja negativă, potrivit Antena 3 . S&P Global Ratings a confirmat la 15 mai 2026 ratingurile suverane ale României pe termen lung și scurt, în valută și monedă locală, la „BBB-/A-3”, menținând perspectiva negativă. Publicarea a fost făcută în afara calendarului obișnuit, pe fondul dizolvării coaliției guvernamentale după moțiunea de cenzură. De ce contează: riscul de rating se leagă direct de deficit și finanțare Agenția leagă explicit riscul de retrogradare de capacitatea autorităților de a reduce în continuare deficitele fiscale în 2027 și de durata blocajului politic. În evaluarea S&P, România rămâne vulnerabilă la schimbări de încredere ale investitorilor, pe fondul nevoilor mari de finanțare externă și al ponderii ridicate a deținerilor nerezidenților în datoria guvernamentală. S&P estimează nevoile externe de finanțare ale României la aproximativ 18% din PIB în 2026, alimentate de deficitul de cont curent și de necesități mari de refinanțare a datoriei. Ce a menținut ratingul neschimbat S&P indică drept elemente de sprijin o performanță fiscală mai bună până acum în 2026, susținută de măsurile de consolidare adoptate în 2025 și de așteptatele intrări din fonduri europene. Agenția anticipează și o reducere treptată a deficitului de cont curent, de la nivelul estimat de 7,9% din PIB înregistrat anul trecut. De asemenea, S&P pornește de la ipoteza că există un consens larg între principalele partide privind necesitatea ajustărilor fiscale și a reformelor în 2027 și că un nou guvern ar putea fi format în următoarele săptămâni. Scenariile care pot duce la retrogradare S&P spune că ar putea reduce ratingul în special în două situații: dacă blocajul guvernamental se prelungește sau duce la incapacitatea de a continua reducerea deficitelor fiscale în 2027; dacă presiunile externe se accentuează, inclusiv printr-o perturbare mai severă sau mai îndelungată a pieței energiei, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu , cu efecte asupra inflației, creșterii economice și balanței de plăți. Agenția avertizează și că, dacă România nu reușește să atragă intrările de fonduri europene așteptate în 2026–2027, consolidarea fiscală ar deveni mai dificilă, iar riscurile legate de balanța de plăți s-ar amplifica. Deficitul rămâne mare, în pofida îmbunătățirii din T1 S&P notează că deficitul administrației publice generale a scăzut la 1% din PIB în primul trimestru din 2026, aproape la jumătate față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul veniturilor mai mari (inclusiv din creșterea TVA) și al contracției cheltuielilor guvernamentale în termeni nominali, susținută de măsuri de control al costurilor (înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor). Cu toate acestea, agenția estimează pentru întregul an un deficit al administrației publice generale de 6,25% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri în rândul suveranilor evaluați din Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Ce urmează: fereastra politică și următoarea evaluare S&P consideră că alegerile anticipate sunt mai puțin probabile, invocând constrângerile constituționale și contextul politic. În prezent, guvernul minoritar condus de PNL funcționează interimar, iar agenția vede două variante principale: refacerea coaliției anterioare cu un alt premier (posibil tehnocrat) sau un guvern minoritar sprijinit din afara coaliției. Următoarea publicare programată pentru ratingul suveran al României este stabilită pentru 2 octombrie 2026. În paralel, România are termene legate de fondurile europene: guvernul se așteaptă la 10,7 miliarde de euro în 2026 (aproape 2% din PIB) din PNRR , iar cererile de plată trebuie transmise Comisiei Europene până în august 2026, menționează S&P. [...]
Fitch a evitat la limită „junk” pentru România după o contestație a statului , ceea ce mută presiunea pe următoarea evaluare, cea a Moody’s , programată pe 7 august, într-un context de instabilitate politică ce poate amplifica riscurile de finanțare, potrivit Adevărul . În finalul comunicatului Fitch, agenția arată că „emitentul a formulat o contestație și a furnizat informații suplimentare către Fitch, ceea ce a condus la o decizie de rating diferită de concluzia inițială a comitetului de rating”. Autorul notează că nu sunt cunoscute argumentele exacte prezentate de partea română, dar sugerează că miza a fost explicarea consecințelor economice și bugetare ale unei încadrări la „junk” (categorie nerecomandată investițiilor, cu risc mai ridicat). De ce contează decizia Moody’s: riscul de finanțare și costul banilor Textul plasează în prim-plan scenariul în care Moody’s și S&P ar coborî România în „junk”, situație descrisă drept una în care statul ar deveni „nefinanțabil”, cu efecte directe asupra capacității de a acoperi cheltuieli recurente precum pensiile și salariile din sectorul public. În cazul unei retrogradări la „junk”, sunt enumerate câteva consecințe economice imediate: Creșterea costurilor de împrumut , prin dobânzi mai mari cerute de investitori pentru obligațiunile României. La un necesar anual de finanțare de „peste 40 de miliarde de euro”, o creștere cu „0,5–1 punct procentual” ar însemna „sute de milioane de euro anual” în plus (aprox. 200–500 milioane euro, adică aproximativ 1–2,5 miliarde lei, în funcție de curs; sursa nu oferă un calcul exact). Ieșirea unor investitori instituționali , deoarece unele fonduri de pensii, asigurători și fonduri mutuale nu au voie, prin mandat, să dețină active încadrate la „junk”, ceea ce ar putea forța vânzări și ar pune presiune pe piață. Presiune de depreciere pe leu , pe fondul cererii mai reduse pentru active românești; BNR ar putea interveni, dar „cu costuri semnificative”. Dobânzi mai mari în economie , prin transmiterea costului mai ridicat al finanțării statului către creditele pentru companii și populație. Presiune asupra investițiilor , inclusiv amânarea unor investiții străine până la stabilizarea situației fiscale și financiare. Contextul invocat: instabilitate politică și guvernare interimară Autorul indică drept „piatră de moară” pentru România instabilitatea politică , pornită de la moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR și de la blocajele ulterioare privind formula de guvernare. În această cheie, agențiile de rating sunt descrise ca evaluând indicatori economici și bugetari (creștere economică, deficite, datorie externă), în timp ce instabilitatea politică rămâne un factor negativ care poate influența percepția de risc, fără ca agențiile să poată „da soluții” conflictelor politice. Pe termen scurt, următorul reper rămâne decizia Moody’s din 7 august , pe care autorul nu se așteaptă să fie influențată de o nouă contestație similară celei care a schimbat concluzia inițială a Fitch. [...]
