Știri
Știri din categoria Politică monetară
România ar putea îndeplini condițiile pentru euro în 3-4 ani, potrivit Digi24, care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan făcute joi seară. Șeful statului a spus că trecerea la moneda unică ar fi „benefică” și a indicat un orizont de timp în care România ar putea ajunge să bifeze criteriile necesare.
În argumentația sa, Nicușor Dan a legat adoptarea euro de integrarea mai profundă a economiei românești în piața europeană, susținând că, pe măsură ce firmele operează într-un spațiu economic mai larg, productivitatea poate crește, iar efectul s-ar vedea în locuri de muncă mai bine plătite. În același timp, el a subliniat că aderarea depinde de îndeplinirea unor condiții cunoscute, în special cele privind deficitul bugetar și datoria publică, încadrate în indicatorii ceruți pentru intrarea în zona euro.
Tema este însă strâns legată de consolidarea fiscală. Digi24 amintește că premierul Ilie Bolojan declara la finalul lunii ianuarie că România nu îndeplinește deocamdată condițiile, invocând deficitele mari din ultimii ani și pragul de 3% din PIB. Potrivit acestuia, ținta de deficit pentru 2026 este de aproximativ 6,2–6,3%, iar angajamentul asumat este reducerea deficitului spre 3% până în 2030, ceea ce împinge discuția despre euro într-un calendar mai lung decât cel avansat de președinte.
Contextul regional pune presiune suplimentară pe dezbatere: de la 1 ianuarie 2026, Bulgaria a devenit al 21-lea stat membru al zonei euro, în timp ce România a rămas în afara monedei unice pe fondul deficitului bugetar ridicat, al dezechilibrelor fiscale și al lipsei unui consens politic privind adoptarea euro, mai notează Digi24. În plan intern, premierul a sugerat că subiectul ar putea deveni „temă de bază” la alegerile parlamentare din 2028, când partidele ar putea încerca un acord politic similar celor din perioadele aderării la UE și NATO.
Pe partea de acceptare publică, Digi24 indică un nivel de sprijin de aproximativ 59% pentru adoptarea euro, potrivit sondajului Eurobarometru al Comisiei Europene. Totuși, rămâne obstacolul major al stabilizării finanțelor publice: analiști citați de Reuters apreciază că va dura câțiva ani până când România își va consolida bugetul suficient pentru o perspectivă realistă de aderare, iar în contextul inflației ridicate, al măsurilor de austeritate și al dinamicii politice înainte de 2028, tema a pierdut din vizibilitate în dezbaterea publică.
Recomandate
BCE susține că zona euro poate absorbi mai bine șocurile geopolitice fără a renunța la lupta cu inflația , iar această „reziliență” este unul dintre argumentele pentru care banca centrală își apără decizia recentă de majorare a dobânzii de referință, potrivit Agerpres . Christine Lagarde a spus, la deschiderea reuniunii anuale a principalilor șefi de bănci centrale de la Sintra (Portugalia) , că zona euro se va confrunta cu șocuri geopolitice mai frecvente, într-un context în care accesul la piețe, aprovizionarea cu energie și cu materiale critice sunt „din ce în ce mai instrumentalizate”. De ce contează: politica monetară rămâne restrictivă, pe fondul inflației peste țintă În acest cadru, președinta BCE a apărat majorarea dobânzii de referință, decizie criticată de unii economiști pe motiv că nu ar fi fost necesară și că ar putea afecta creșterea economică. „Majorarea dobânzii a fost justificată conform scenariului luat în considerare. A fost, în mod deliberat, o decizie robustă. Și nimic din ce am observat de atunci nu a pus la îndoială această evaluare.” BCE a majorat în iunie dobânda de referință pentru prima dată în ultimii trei ani, după ce inflația anuală din zona euro a urcat la 3,2% în mai, de la 3% în aprilie. Este cel mai ridicat nivel din septembrie 2023 și a treia lună consecutivă în care inflația depășește ținta pe termen mediu a BCE de 2%. Context: șocul energetic și întrebarea investitorilor Potrivit informațiilor citate, accelerarea inflației a fost în linie cu previziunile analiștilor și este pusă pe seama războiului din Orientul Mijlociu, care a împins în sus prețurile la petrol și gaze în Europa în ultimele trei luni. În acest context, investitorii urmăresc dacă BCE va majora din nou dobânda de referință pentru a ține sub control creșterea prețurilor. Lagarde a argumentat că efectele șocurilor asupra economiei sunt „mai bine ținute sub control”, invocând între factorii care au întărit reziliența măsurile BCE și o supervizare mai bună a băncilor. [...]
BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,50% pe an, semnalând că lupta cu inflația rămâne dificilă în 2026 , după ce banca centrală anticipează o creștere a inflației în trimestrul II peste nivelurile estimate anterior, potrivit Newsweek . Mesajul contează direct pentru costul creditării și pentru așteptările din economie, într-un context în care inflația a revenit pe creștere în primăvară. Consiliul de administrație al BNR, reunit în 15 mai 2026, a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an și a păstrat neschimbate și celelalte instrumente-cheie de pe coridorul de dobânzi. „Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 15 mai 2026, a hotărât următoarele: Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.” Ce transmite BNR despre traiectoria inflației BNR estimează că rata anuală a inflației va urca în trimestrul II din 2026 peste nivelurile previzionate anterior, dar vede apoi o corecție descendentă „substanțială” în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării unor efecte directe. În scenariul prezentat, inflația ar urma: să scadă puternic în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor; să descrească ulterior gradual; să reintre în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului țintei de 1,5%-3,5%. Datele recente: inflația a urcat în martie și aprilie 2026 După o perioadă de scădere lentă, inflația anuală și-a întrerupt în martie 2026 traiectoria descendentă și a crescut la 9,87%, de la 9,31% în februarie, pe fondul scumpirii combustibililor în contextul războiului din Orientul Mijlociu, potrivit articolului. În aprilie 2026, rata anuală a inflației a urcat la 10,71%, în principal ca efect al creșterilor de dinamică pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, „sub influența unor efecte de bază nefavorabile și a ascensiunii cotației petrolului”, la care s-a adăugat impactul majorării chiriilor pentru locuințele de stat, conform News.ro (citat de Newsweek). Pe indicatorii utilizați în comparațiile europene, inflația calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a ajuns în aprilie 2026 la 9,5%, de la 8,6% în decembrie 2025. Tot în aprilie, rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 9,0% (de la 7,3% în decembrie 2025), iar rata medie anuală calculată pe baza IAPC a crescut la 8,0% (de la 6,8% în decembrie 2025). [...]
BNR este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe tot parcursul lui 2026 , pe fondul revenirii inflației peste 10% și al intrării economiei în recesiune, potrivit Ziarul Financiar . Pentru companii și populație, mesajul implicit este prelungirea condițiilor de creditare scumpe, într-un moment în care activitatea economică încetinește. Inflația a urcat la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în martie, evoluție care „surprinde în sens negativ”, iar România este în recesiune, cu un declin al PIB de 1,7% în primul trimestru din 2026, arată datele citate în articol. În acest context, analiștii anticipează că banca centrală va păstra rata-cheie nemodificată în ședința de astăzi și că va revizui în sus prognoza de inflație. De ce contează decizia: costul banilor rămâne ridicat mai mult timp Dobânda-cheie se află la 6,5% din vara anului 2024. În noul context macroeconomic, scenariul de relaxare monetară s-a îndepărtat: scăderile de dobânzi, care anterior erau așteptate să înceapă în a doua parte a acestui an, au fost împinse, potrivit estimărilor menționate, către vara anului 2027. În termeni practici, menținerea unei politici monetare „restrictive” înseamnă că presiunea asupra costurilor de finanțare rămâne, inclusiv pentru creditele în lei, iar economia primește mai puțin sprijin din partea dobânzilor într-o perioadă de contracție. Contextul macro: inflație persistentă, recesiune și consum sub presiune Pe lângă recesiunea din ultimele trei trimestre, articolul notează scăderea încrederii consumatorilor la cel mai scăzut nivel din 2011, înrăutățirea condițiilor de pe piața muncii și faptul că salariile au creștere negativă în termeni reali (adică după ajustarea cu inflația). Persistența inflației i-a determinat pe analiști să își modifice estimările pentru finalul acestui an la 6–7% și să anticipeze că și banca centrală va urca prognoza oficială. Ce spun analiștii despre prioritățile BNR Ciprian Dascălu , economistul-șef al BCR, susține că, în pofida slăbiciunii economice, este probabil ca BNR să prioritizeze obiectivul de reducere a inflației și să mențină condițiile monetare restrictive. „În ciuda recesiunii economice din ultimele trei trimestre, a scăderii încrederii consumatorilor la cel mai scăzut nivel din 2011, a înrăutățirii condițiilor de pe piața muncii şi a creşterii negative a salariilor în termeni reali, este probabil ca BNR să acorde prioritate păstrării obiectivelor sale de luptă împotriva inflaţiei şi să menţină condiţiile monetare destul de restrictive.” Pentru mediul de afaceri, concluzia este că „compromisul” dintre creștere economică și inflație devine mai dificil: recesiunea ar cere, teoretic, dobânzi mai mici, dar inflația ridicată împinge banca centrală să rămână prudentă. [...]
BNR se pregătește să mențină dobânda-cheie la 6,5% , într-un context în care economia intră în recesiune, iar inflația rămâne la două cifre, ceea ce limitează spațiul de manevră al politicii monetare, potrivit HotNews . Decizia finală urmează să fie luată vineri, iar rezultatul votului din board va fi anunțat la ora 15:00. Miercuri, cei 9 membri ai boardului BNR se întâlnesc cu experții Comitetului de Politică Monetară (CPM) și cu directori din bancă pentru a discuta opțiunile: creșterea dobânzii, scăderea ei sau păstrarea nivelului actual. În material se arată că, în acest moment, experții ar fi „unanimi” că dobânda va rămâne neschimbată. Recesiunea devine scenariul de bază, iar consumul slăbește Un raport intern al BRD, citat în articol, indică deteriorarea mediului economic pe fondul suprapunerii crizelor (inclusiv energetică și politică) și al scăderii activității: PIB-ul din T1 2026 a scăzut cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Raportul menționează și factori care apasă suplimentar pe creștere: contracția consumului privat se intensifică, investițiile sunt amânate, iar partenerii comerciali ai României au, la rândul lor, dificultăți. În acest context, discuția se mută de la „dacă” la „cât de mare” va fi contracția, autorii apreciind că ajustarea din T1 ar putea fi la mijlocul intervalului de corecție a PIB-ului din 2026. Inflație de 10%–13% în T2 și presiuni pe curs Pe partea de prețuri, economiștii BRD estimează că inflația ar urma să se stabilizeze în intervalul 10%–13% în trimestrul al doilea din 2026, înainte de o moderare treptată în a doua jumătate a anului, cu revenire la niveluri de o singură cifră. Ei leagă traiectoria inflației de efectele șocului energetic, de deprecierea cursului și de „deficiențe structurale persistente”, iar pentru finalul lui 2026 văd o inflație în intervalul 6,7%–7,2%. În privința cursului, BRD anticipează o stabilizare relativă a EUR/RON în intervalul 5,10–5,20, cu posibilitatea unor creșteri temporare, dar consideră „extrem de improbabile” scenarii de 6 sau 7 lei pentru un euro. De ce „pauza” la dobândă contează pentru credite, curs și finanțarea statului Articolul explică miza deciziei de politică monetară prin efectul de propagare al dobânzii-cheie în economie: de la ratele la credite și randamentele la depozite, până la curs și costurile de finanțare ale statului. Pe scurt, o majorare a dobânzii ar însemna, în lanț: credite mai scumpe pentru populație și companii; economisire mai atractivă (dobânzi mai mari la depozite, cu întârziere); potențial de apreciere a leului, prin atragerea de capital; temperarea investițiilor, cu efect de frânare a economiei. O scădere a dobânzii ar avea efecte inverse, stimulând creditarea și cererea, dar cu riscuri mai mari pe inflație și curs (depreciere, scumpirea importurilor și inflație „importată”). Așteptări din piață: dobânzi neschimbate în 2026, prima tăiere în 2027 În material este citată și o analiză BCR transmisă către HotNews, care indică așteptarea ca BNR să mențină ratele dobânzilor neschimbate pe tot parcursul anului 2026, cu prima reducere a ratei anticipată în trimestrul al doilea din 2027. BCR leagă această perspectivă de o traiectorie inflaționistă mai ridicată și de presiunile recente de depreciere a leului, considerând majorările de dobândă improbabile în absența unor șocuri suplimentare, dar notând că episoadele de depreciere ar putea duce la o gestionare mai strictă a lichidității din sistemul bancar. Pentru vineri, așteptarea dominantă prezentată în articol rămâne păstrarea dobânzii-cheie la 6,5%, în încercarea de a naviga simultan între recesiune și inflație ridicată, fără a forța o mișcare care să amplifice una dintre probleme. [...]
BNR introduce în circulație o nouă emisiune de bancnote, fără schimbări de design sau elemente de siguranță, ceea ce înseamnă că impactul este în principal operațional, nu monetar , potrivit Economica , care publică integral comunicatul băncii centrale. Noua emisiune este pentru cupiurile de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei și 500 lei , iar bancnotele au imprimată pe avers data de „ 1 februarie 2026 ”. Ele poartă semnătura guvernatorului BNR și a noului casier central, Mugur Tolici . Din punct de vedere practic, BNR precizează că toate celelalte elemente grafice, caracteristicile și elementele de siguranță rămân aceleași ca la bancnotele aflate deja în circulație. Asta înseamnă că nu este vorba despre o schimbare de serie cu efecte asupra recunoașterii sau verificării autenticității, ci despre o actualizare de emisiune. Cum vor ajunge noile bancnote în piață Bancnotele din emisiunea „1 februarie 2026 ” vor fi introduse eșalonat , „în funcție de nevoile reale ale circulației monetare”, și vor circula în paralel cu bancnotele existente. Pentru populație și companii, consecința imediată este că vor putea întâlni treptat bancnote cu noua dată, fără ca cele vechi să-și piardă valabilitatea. [...]
Absența prelungită a Elvirei Nabiullina alimentează scenarii de schimbare la vârful Băncii Centrale a Rusiei, cu potențial impact direct asupra politicii monetare și a stabilității rublei , potrivit Digi24 . Guvernatoarea băncii centrale a lipsit de la mai multe evenimente majore, inclusiv forumul economic de la Sankt Petersburg și o ședință de cabinet cu Vladimir Putin, iar această dispariție din spațiul public a reaprins zvonurile despre o posibilă înlocuire. Banca Centrală a transmis că Nabiullina se află în concediu medical, însă în spațiul public au apărut voci care susțin că economista de 62 de ani nu ar mai fi „în grațiile” lui Putin. Miza este ridicată: Nabiullina a fost una dintre figurile-cheie care au menținut economia de război „pe linia de plutire”, într-un context de sancțiuni și presiune externă, iar o schimbare la conducerea instituției ar putea semnala o reorientare a deciziilor monetare. De ce contează: banca centrală, un pilon al „fortăreței financiare” Atenția acordată absenței scoate în evidență rolul neobișnuit de puternic pe care Nabiullina îl are în arhitectura economică a Rusiei. Ea conduce banca centrală din 2013 și a fost anterior ministru al economiei și consilier economic al lui Putin. Conform articolului, ea a contribuit la reducerea inflației după vârful de 18% de la începutul lui 2022 și a susținut reziliența economiei în fața sancțiunilor, inclusiv prin măsuri de „curățare” a corupției din sectorul bancar. În același timp, poziția ei a generat tensiuni interne, în special cu susținătorii unei politici economice „mai dure” și cu o parte a industriei, care ar fi dorit măsuri diferite. O cercetătoare de la Carnegie Russia Eurasia Center, Alexandra Prokopenko (fost angajat al băncii centrale), este citată spunând: „Un jucător precum banca centrală pare oricum prea puternic în sistemul Rusiei lui Putin. Dorința de a o destructura este destul de normală.” Cine ar putea prelua funcția și ce incertitudini rămân Potrivit Financial Times , menționat în articol, printre numele vehiculate ca potențiali înlocuitori se află: Maxim Oreșkin, consilier economic al lui Putin; Piotr Fradkov, director executiv al unei bănci descrise drept principală pentru sectorul de apărare. Articolul notează și că, deși legea din Rusia nu ar permite mai mult de trei mandate pentru guvernatorul băncii centrale, Putin ar putea găsi o soluție pentru a o păstra pe Nabiullina în funcție. În plus, deciziile importante sunt adesea ținute secrete până în ultimul moment, ceea ce amplifică incertitudinea inclusiv în rândul oficialilor de rang înalt. Presiunea pe rublă și disputa despre măsuri antiinflaționiste În pofida lipsei unor „semne clare” că Putin ar vrea să o înlocuiască, articolul arată că economia rusă „a suferit mult anul acesta”, iar criticii guvernatoarei au devenit mai vocali. Un afacerist rus este citat afirmând: „Rubla este principala problemă pentru economie. Orice altceva, chiar și rata dobânzii de referință, este secundar.” În acest context, Nabiullina ar fi refuzat să aplice unele măsuri cerute de industriași, pentru a evita alimentarea inflației. Totodată, importurile ieftine ar fi pus presiune pe producătorii locali, care nu ar mai putea concura pe piața internă. Ce urmează: o decizie politică, nu una tehnică Potrivit sursei, finalul celui de-al treilea mandat al Elvirei Nabiullina este așteptat anul viitor, în iunie, iar discuțiile despre succesiune se suprapun peste un climat economic tensionat și peste prioritățile de război ale Kremlinului. În lipsa unor informații suplimentare confirmate, rămâne neclar dacă absența din public este strict medicală sau semnalul unei repoziționări politice care ar putea schimba modul în care Rusia își gestionează moneda, inflația și finanțarea economiei de război. [...]
