Știri
Știri din categoria Economie
Nicușor Dan susține că România are motive de optimism, deși a intrat în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a PIB, potrivit unui mesaj transmis vineri seară. Reacția vine după ce Institutul Național de Statistică a anunțat că economia a înregistrat o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul anterior, marcând al doilea trimestru consecutiv de scădere, după minusul de 0,2% din trimestrul III.
Șeful statului a îndemnat la echilibru în interpretarea datelor și a explicat că scăderea de 2% a economiei este legată în principal de reducerea consumului, cauzată fie de diminuarea puterii de cumpărare, fie de prudența populației și a mediului de afaceri. În același timp, Nicușor Dan a subliniat că România reușește să reducă un deficit bugetar ridicat fără sprijin extern și fără a repeta scenariul crizei din 2009–2010.
Președintele a admis că economia încetinește de aproximativ patru ani, în pofida deficitelor mari, și a indicat mai multe probleme structurale care trebuie corectate: limitarea corupției, creșterea competitivității și o mai bună corelare între deciziile politice și așteptările mediului privat.
În mesajul său, Nicușor Dan a invocat drept argumente pentru optimism fondurile europene, implementarea PNRR și programul SAFE, despre care spune că pot genera dezvoltare și echilibrare bugetară. El a menționat și progrese în combaterea evaziunii fiscale, dar a avertizat că România are încă multe reforme de făcut în justiție, economie, educație și sănătate.
Declarația vine într-un context politic tensionat, în care opoziția și alți lideri politici au reacționat critic la datele economice, iar dezbaterea despre măsurile necesare pentru redresare este în plină desfășurare.
Recomandate
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , susține că România nu se află într-o criză economică, în ciuda intrării în recesiune tehnică la finalul lui 2025, și estimează o creștere economică de cel puțin 1% în acest an , potrivit Economedia . Declarațiile vin după ce INS a anunțat două trimestre consecutive de scădere a PIB (-0,2% în trimestrul III și -1,9% în trimestrul IV 2025), ceea ce înseamnă recesiune tehnică. Nazare insistă însă că este vorba despre o ajustare temporară, nu despre o criză generalizată. „România menține o creștere de 0,6% în 2025 și reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani.” Ministrul califică evoluția drept „o ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut”, subliniind că există totuși „o creștere mică, dar reală”. Prognoză pentru 2026 Nazare afirmă că economia va continua să crească: „Economia României va crește și în 2026 – cu cel puțin 1%. Aceasta este atât prognoza noastră, cât și a marilor instituții internaționale – FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană.” El respinge interpretările alarmiste privind recesiunea tehnică: „Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier și nu este un verdict asupra economiei.” Și punctează clar: „Economia încetinește, dar nu se contractă.” Argumentele invocate de Ministerul Finanțelor Nazare susține că România a evitat un scenariu sever prin măsurile de corecție fiscală adoptate: „Alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro.” Printre indicatorii pozitivi enumerați: investiții publice record, de peste 138 miliarde lei în 2025; creșterea exporturilor cu 4,2%, peste dinamica importurilor (2,6%); șomaj în jur de 6%, fără deteriorări majore ale pieței muncii; creșterea depozitelor populației în bănci. Ministrul avertizează însă că adevăratul risc ar fi abandonarea consolidării fiscale: „Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare și ar pune presiune pe ratingul de țară.” În concluzie, Nazare transmite că actuala încetinire este o etapă de ajustare după ani de deficite ridicate și stimulare bazată pe consum, iar economia ar urma să se consolideze „pe baze mai sănătoase”. [...]
Ilie Bolojan susține că măsurile fiscale adoptate anul trecut au fost inevitabile și neprociclice, iar amânările CCR privind reforma pensiilor magistraților afectează grav încrederea publică , potrivit declarațiilor făcute la Europa FM , în emisiunea „România în Direct”. Intervenția premierului vine în ziua în care INS a confirmat intrarea României în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a PIB în 2025. Despre recesiune și măsurile de corecție Bolojan a respins ideea că Guvernul ar fi agravat situația economică printr-o politică prociclică: „Nu am dus o politică prociclică, a fost o politică de corecție pe care nu o puteam evita.” Premierul a explicat că ani la rând România a funcționat pe deficite mari, care au stimulat artificial consumul, fără a genera suficiente investiții productive: „Am fost cu spatele la zid în vară și a trebuit să luăm aceste măsuri să începem să corectăm deficitul.” El a comparat efectele măsurilor de austeritate cu un tratament medical: „Aceste măsuri, ca orice tratament care însănătoșește o boală, uneori au efecte colaterale.” Potrivit acestuia, a doua jumătate a anului ar trebui să aducă o reașezare economică: „Va fi anul de reașezare a economiei. Este o situație temporară.” Energie și „băieții deștepți” Un punct central al intervenției a vizat blocajele din sistemul energetic. Bolojan a afirmat că România produce aproximativ 9.000 MW, însă au fost emise documentații pentru 77.000 MW, ceea ce a blocat capacitatea reală de conectare: „Băieții deștepți ne-au blocat sistemul energetic, dându-le hârtii ca să ocupe terenul.” El a susținut că prin deblocarea investițiilor și creșterea capacităților de producție și stocare cu 1.000–2.000 MW, prețul energiei ar putea scădea: „Cred că cu 10-20% pot fi scăzute prețurile.” Reforma administrației și responsabilitatea politică Referindu-se la reforma administrației, premierul a admis că salariile primarilor nu sunt exagerate, dar a atras atenția asupra costurilor totale din sistem: „Consider că salariile primarilor nu sunt mari. Problema este că cheltuielile totale de salarii în administrație sunt mai mari decât ne putem permite.” El a transmis și un mesaj direct privind asumarea deciziilor nepopulare: „Nu a fost o înghesuială la postul de premier. Știam că lucrurile care trebuie puse în practică nu sunt aducătoare nici de aprecieri, nici de aplauze.” În replică la criticile din coaliție privind recesiunea, Bolojan a declarat: „Atunci când se întâmplă ceva bun ne înghesuim să fim cu toții în poză, iar când trebuie făcut ceva care ar putea suna prost, fugim de responsabilitate.” Critici la adresa CCR privind pensiile magistraților Premierul a fost ferm și în privința amânărilor Curții Constituționale legate de reforma pensiilor speciale ale magistraților, avertizând asupra riscului pierderii fondurilor europene: „Este foarte probabil să aibă ca efect constatarea de către Comisia Europeană că n-am îndeplinit acest angajament. Asta înseamnă că vom pierde banii care sunt reținuți – 231 de milioane de euro.” El a subliniat impactul asupra percepției publice: „Aceste amânări sunt nesănătoase din toate punctele de vedere pentru încrederea publică.” Și a punctat că lipsa echității fiscale erodează sprijinul pentru reforme: „Altfel percepți când ești perceput ca un plătitor singular.” Declarațiile premierului conturează o perioadă de ajustare economică dificilă, în care Guvernul mizează pe corecții fiscale, investiții și reforme structurale pentru a stabiliza economia și a relua creșterea. [...]
INS urmează să publice vineri datele care arată dacă România a intrat în recesiune , potrivit G4Media , care notează că indicatori precum consumul și industria sugerează „șanse ridicate” pentru o recesiune tehnică. În termeni statistici, „recesiunea tehnică” este, de regulă, asociată cu două trimestre consecutive de scădere a PIB. În cazul României, miza imediată este confirmarea sau infirmarea acestei evoluții prin datele oficiale ale Institutului Național de Statistică, așteptate vineri. Contextul este unul de ajustare fiscală: guvernul a adoptat la jumătatea anului trecut două pachete de măsuri care au inclus majorarea TVA și a accizelor, precum și reduceri de cheltuieli (inclusiv în educație) și tăieri de sporuri, cu obiectivul de a reduce deficitul bugetar, descris în articol drept cel mai mare din Uniunea Europeană. Conform Economedia , citată în material, datele preliminare indică o scădere a deficitului cash de la 9,4% din PIB în 2024 la 7,65% în 2025, alături de deblocarea fondurilor europene, menținerea ratingului și reducerea costurilor de împrumut ale statului. În același timp, articolul subliniază că măsurile de corecție bugetară au început să producă efecte secundare în economia reală, prin frânarea consumului și a investițiilor. Semnalele din mediul privat sunt prezentate ca fiind tot mai vizibile. Președintele Confederației Patronale Concordia, Dan Șucu, a declarat, că în multe sectoare se simt „mugurii unei crize”, pe fondul cheltuirii „nejudicioase” a banului public și al birocratizării excesive. Dan Șucu a afirmat că în multe sectoare de activitate economică se simt „mugurii unei crize”, generată de cheltuirea „nejudicioasă” a banului public și de birocratizarea excesivă. În sprijinul ideii de încetinire, materialul enumeră o serie de observații transmise „informal” de oameni de afaceri, care conturează o posibilă răcire sincronizată a cererii și a apetitului investițional: scăderea comenzilor; reducerea intrărilor în magazine și contractarea achizițiilor (sau valori mai mici ale acestora); ieșiri la restaurant mai rare sau oprite; creșterea apelului la credite de consum, la dobânzi ridicate, pentru susținerea nivelului de trai; amânarea investițiilor mari de către companii. De ce contează: dacă datele INS vor confirma recesiunea tehnică, aceasta ar valida statistic o deteriorare pe care o parte a mediului de afaceri spune că o resimte deja, iar discuția se va muta rapid spre durata și adâncimea corecției. În același timp, articolul argumentează că o corecție „era necesară” și ar putea deveni o oportunitate de ajustare a dezechilibrelor structurale, însă cu costul unei încetiniri pe termen scurt, vizibilă în consum, industrie și investiții. [...]
Nicușor Dan a spus că extinderea UE spre est „a fost un mare succes” , potrivit Adevărul , în mesajul transmis la deschiderea evenimentului The Economist Romania Government Roundtable. Președintele a legat progresele economice ale României de integrarea europeană și a indicat drept ținte aderarea la OECD și adoptarea monedei euro, pe fondul unor dezbateri mai ample despre competitivitatea Uniunii Europene. În discurs, șeful statului a susținut că evoluția României din ultimele decenii trebuie privită în contextul decalajelor istorice și al perioadelor de război, comunism și izolare. „Ce a făcut România și sud-estul Europei în acești ultimi zeci de ani (...) a venit intrarea în Uniunea Europeană și o poveste de mare succes. E important să spunem asta, suntem bombardați de știri negative”, a declarat Nicușor Dan. Președintele a oferit și un reper numeric pentru convergența veniturilor, afirmând că „România în 2000 era la 26% față de media europeană a veniturilor și în 2024 a trecut la 40%”. În aceeași linie, a insistat că „extinderea Uniunii Europene către est a fost un mare succes”. Pe agenda internă, Nicușor Dan a pus accent pe consolidarea instituțiilor și pe direcția economică, menționând și prezența economistului Daron Acemoglu la eveniment. În privința aderării la OECD, a spus: „Suntem în grafic și sperăm ca România să devină membru OECD în acest an”, iar despre euro a argumentat: „Euro trebuie să fie un obiectiv pentru România, pentru că e o regulă economică foarte simplă. Ești mai competitiv dacă ești mai mare”. Totodată, a vorbit despre importanța Republicii Moldova pentru regiune și despre „o integrare în Uniunea Europeană și o integrare a acelor două economii”. În plan european, președintele a pledat pentru finalizarea pieței unice și pentru politici energetice mai coerente, inclusiv în contextul diferențelor de preț la energie, și a salutat schimbarea de abordare față de energia nucleară: „Mă bucur că Europa începe să reconsidere nuclearele”. Un alt punct major a fost viitorul cadru financiar multianual al UE pentru 2028–2034, unde a spus că există acord ca o parte din buget să fie orientată spre competitivitate, dar a avertizat asupra riscului de adâncire a decalajelor între state și a cerut ca instrumentele bugetare să reducă diferențele. „Vreau să vă transmit un mesaj de optimism. Între crizele pe care le traversăm, cu munca fiecăruia dintre noi, fără îndoială, va veni binele și prosperitatea”, a declarat președintele în încheiere. [...]
Salariile reale scad pentru a șaptea lună consecutiv în România, în contextul unei inflații ridicate și al încetinirii creșterii economice, potrivit Profit.ro . Datele arată că majorările nominale de salarii nu mai reușesc să țină pasul cu scumpirile, iar puterea de cumpărare a angajaților continuă să se deterioreze la începutul anului 2026. Salariul mediu net a ajuns în ianuarie 2026 la 5.518 lei , în creștere cu 3,6% față de aceeași lună din 2025, când era de 5.328 lei. Ritmul de creștere încetinește însă constant, după ce în decembrie avansul anual fusese de 4,8%, iar în lunile anterioare se situa în jurul a 4%. În paralel, inflația anuală de aproximativ 9,6% a erodat câștigurile reale, ceea ce a dus la o scădere de 5,5% a salariilor în termeni reali . Aceasta este a șaptea lună consecutivă de contracție a salariilor reale, cea mai lungă perioadă de declin după criza economică din 2010–2011. Presiunea asupra veniturilor este alimentată de mai mulți factori: creșterea accelerată a prețurilor la energie, majorarea taxelor pe consum și evoluția economică modestă din ultimii ani. Economia României a crescut cu doar 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025 , cu episoade de recesiune tehnică în prima jumătate din 2024 și în a doua parte a anului 2025. Scăderi în sectorul bugetar În sectorul public, situația este și mai vizibilă, după ce salariile au fost înghețate pentru al doilea an consecutiv în 2026, ca măsură de control al deficitului bugetar. Principalele evoluții: Administrație publică și apărare – 6.816 lei, scădere nominală de 4,8% și peste 13% în termeni reali Învățământ – 5.699 lei, minus 3,6% nominal și circa 12,1% real Sănătate – 5.433 lei, stagnare nominală, dar minus 8,8% real Aceste scăderi vin după creșteri consistente ale salariilor bugetarilor în 2023 și 2024, când majorările au fost de două cifre. Evoluții diferite în sectorul privat În mediul privat, salariile au continuat să crească nominal în majoritatea sectoarelor, însă în multe cazuri inflația a anulat mare parte din aceste majorări. Sector Salariu mediu net Evoluție nominală Evoluție reală Industria prelucrătoare 5.028 lei +5,1% -4,1% Construcții 4.817 lei +7,9% -1,6% Comerț 5.071 lei +5,4% -3,9% Transporturi 5.497 lei +3,2% -5,9% Ospitalitate 3.592 lei +7,8% -1,7% Există însă și domenii în care salariile au depășit ritmul inflației. Activitățile profesionale – precum consultanța, contabilitatea sau ingineria – au înregistrat o creștere de 9,9% , până la 7.384 lei. În IT, salariul mediu net a ajuns la 11.077 lei , însă chiar și aici creșterea nominală de 4,2% nu a compensat inflația, rezultând o scădere reală de aproximativ 5%. În ansamblu, datele indică o presiune tot mai mare asupra veniturilor populației, în condițiile în care scumpirile depășesc majorările salariale, iar economia avansează mult sub potențial. [...]
Președintele CFA România estimează risc ridicat de recesiune în 2026 , pe fondul unei scăderi puternice a consumului la început de an, relatează Bursa , citând Agerpres. Avertismentul CFA România: consumul, principalul semnal de alarmă Adrian Codirlaşu, președintele CFA România, spune că România ar putea intra în recesiune în 2026, nu doar într-o recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere a PIB), invocând datele privind consumul din ianuarie și dinamica probabilă din lunile următoare. „Am fi norocoşi dacă avem o creştere economică de 0,5% anul ăsta. Sunt şanse mari să fie un mic minus pe tot anul şi să avem recesiune, nu doar tehnică.” În evaluarea sa, scăderea consumului din ianuarie este un indicator cu greutate pentru începutul de an, iar primul trimestru ar putea consemna o contracție. Codirlaşu a mai arătat că, din ajustări sezoniere, unele variații trimestriale pot fi „netezite”, însă riscul de a vedea un minus în T1 2026 față de T4 2025 rămâne ridicat. Datele INS: comerțul cu amănuntul a scăzut cu 9,1% în ianuarie Datele Institutului Național de Statistică indică o scădere a volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) în ianuarie 2026 cu 9,1% ca serie brută și cu 6,5% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, față de ianuarie 2025, potrivit Agerpres, citată de Bursa. Declinul a fost atras de mai multe aspecte: comerțul cu carburanți pentru autovehicule în magazine specializate (-13,8%), vânzările de produse nealimentare (-11,3%) și vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,9%), conform aceleiași surse. Codirlaşu anticipează că scăderea consumului ar putea continua, invocând creșterea prețului combustibililor și o aversiune mai ridicată la risc din partea populației, care ar putea duce la prudență în cheltuieli. În acest context, el indică drept prim reper pentru confirmarea direcției economiei datele de PIB pentru trimestrul I, care ar putea oferi primele indicii privind intrarea în recesiune. În paralel, la elaborarea proiectului de buget pentru 2026, Guvernul a luat în calcul o creștere economică de aproximativ 1%, potrivit Agerpres. [...]
