Știri
Știri din categoria Economie
Nicușor Dan susține că România are motive de optimism, deși a intrat în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a PIB, potrivit unui mesaj transmis vineri seară. Reacția vine după ce Institutul Național de Statistică a anunțat că economia a înregistrat o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul anterior, marcând al doilea trimestru consecutiv de scădere, după minusul de 0,2% din trimestrul III.
Șeful statului a îndemnat la echilibru în interpretarea datelor și a explicat că scăderea de 2% a economiei este legată în principal de reducerea consumului, cauzată fie de diminuarea puterii de cumpărare, fie de prudența populației și a mediului de afaceri. În același timp, Nicușor Dan a subliniat că România reușește să reducă un deficit bugetar ridicat fără sprijin extern și fără a repeta scenariul crizei din 2009–2010.
Președintele a admis că economia încetinește de aproximativ patru ani, în pofida deficitelor mari, și a indicat mai multe probleme structurale care trebuie corectate: limitarea corupției, creșterea competitivității și o mai bună corelare între deciziile politice și așteptările mediului privat.
În mesajul său, Nicușor Dan a invocat drept argumente pentru optimism fondurile europene, implementarea PNRR și programul SAFE, despre care spune că pot genera dezvoltare și echilibrare bugetară. El a menționat și progrese în combaterea evaziunii fiscale, dar a avertizat că România are încă multe reforme de făcut în justiție, economie, educație și sănătate.
Declarația vine într-un context politic tensionat, în care opoziția și alți lideri politici au reacționat critic la datele economice, iar dezbaterea despre măsurile necesare pentru redresare este în plină desfășurare.
Recomandate
Mesajul președintelui Nicușor Dan către investitori mizează pe predictibilitate fiscală și continuitatea reformelor , după ce Fitch a menținut ratingul suveran al României în categoria recomandată investitorilor, dar cu perspectivă negativă, pe fondul incertitudinii politice, potrivit Adevărul . În acest context, șeful statului a încercat să transmită că „zgomotul politic” nu ar trebui să influențeze piețele și că există un acord între principalele partide pentru continuarea reformelor economice și respectarea angajamentelor asumate de România. El a invocat inclusiv adoptarea, în Parlament, a unor legi considerate jaloane în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), pe care a spus că le va promulga săptămâna viitoare. Ce elemente de continuitate invocă președintele Nicușor Dan a indicat câteva repere care, în viziunea sa, ar trebui să conteze pentru mediul financiar și pentru partenerii externi, dincolo de criza politică: existența unui „acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România”, indiferent de componența viitorului Guvern; intenția de a începe elaborarea bugetului pe 2027 încă din această toamnă, pentru a crește predictibilitatea; menținerea obiectivului de aderare la zona euro, printr-o foaie de parcurs care ar urma să fie întocmită de viitorul Guvern împreună cu Banca Națională; consens pe implementarea PNRR, proiectul SAFE și legislația necesară pentru aderarea României la OCDE. PNRR: jaloane adoptate și ce mai rămâne Președintele a precizat că printre actele normative adoptate se află și Codul Urbanismului , aflat în dezbatere din 2019. Totodată, a susținut că ar mai fi de îndeplinit trei jaloane din PNRR: legea ANI, legea biodiversității și legea salarizării. Reacția la Fitch și mesajul economic intern Referindu-se la evaluarea agenției, Nicușor Dan a spus că raportul reconfirmă stabilitatea financiară a României, dar include „o oarecare îngrijorare” legată de situația politică. În acest cadru, a făcut apel la separarea deciziilor importante de „zgomotul politic”. Pe plan intern, președintele a recunoscut scăderea puterii de cumpărare și existența incertitudinii, dar a transmis că România „se stabilizează financiar”. Pentru context, Adevărul trimite și la materialul despre decizia Fitch: Adevărul . [...]
Încheierea PNRR în august 2026 obligă România să-și regândească rapid modelul de creștere , avertizează ministrul interimar de Interne, Cătălin Predoiu, într-o analiză citată de Antena 3 . El susține că reducerea deficitului bugetar, deși necesară, nu este suficientă pentru relansarea economiei, în lipsa unei strategii care să stimuleze investițiile și oferta internă. Predoiu argumentează că modelul de dezvoltare din ultimul deceniu s-a sprijinit pe trei piloni – îndatorare externă, fonduri europene și consum – iar fiecare „și-a arătat limitele”, ceea ce face ca finalul PNRR să fie un punct de inflexiune pentru finanțarea publică și pentru ritmul investițiilor. De ce contează finalul PNRR: dispariția unei surse „excepționale” de finanțare În analiza sa, Predoiu notează că fondurile europene au fost frânate de capacitate administrativă redusă, birocrație și, în unele cazuri, corupție, iar în cazul PNRR accesarea banilor a venit la pachet cu reforme structurale „dificile”, pe care administrația nu le-a finalizat. În acest context, el afirmă că România „a pierdut anul trecut miliarde de euro” și că „alte câteva miliarde” rămân expuse riscului de a fi pierdute, în condițiile în care reformele asumate nu au fost implementate integral. În plus, subliniază că în august 2026 PNRR se încheie, ceea ce înseamnă că această sursă de finanțare nu va mai fi disponibilă. Ce nu mai funcționează în vechiul model: datorie, fonduri UE, consum pe importuri Predoiu descrie îndatorarea externă drept un pilon care a finanțat în principal creșteri de cheltuieli salariale și de asistență socială, dar și investiții în infrastructură cu impact mai ales local sau regional, inclusiv prin Programul „Anghel Saligny”. El susține că o parte importantă din resurse ar fi trebuit orientată către domenii cu „efect de multiplicare ridicat”, precum „industriile viitorului”, digitalizarea, mineralele critice, cercetarea și tehnologiile avansate. În privința consumului, acesta ar fi fost alimentat „în mare măsură prin importuri”, cu efect direct asupra deficitului comercial, pe fondul unei oferte interne care nu a ținut pasul cu cererea. Cauza invocată: „suprareglementarea și barierele birocratice” care descurajează investițiile și dezvoltarea sectorului privat. Ce propune: audit administrativ, dereglementare și un model pe 5–10 ani Predoiu pledează pentru un „audit administrativ profesionist” care să evalueze cadrul legislativ și structurile instituționale, inclusiv suprapunerile și contradicțiile dintre reglementări și măsura în care acestea devin obstacole pentru mediul economic. El estimează că o astfel de evaluare ar putea dura „unul sau doi ani”, iar implementarea ajustărilor încă „câțiva ani”. În paralel, spune că dereglementarea trebuie corelată cu reorganizarea administrației centrale și locale, pentru a obține reduceri de costuri „rațional”, fără a afecta capacitatea instituțională. Pe partea de creștere, Predoiu insistă că scăderea deficitului nu garantează relansarea economică și că este nevoie de acțiune „la ambele capete” ale problemei: reduceri de costuri, dar și măsuri de stimulare economică. În acest cadru, el cere un program „ambițios” de atragere a investițiilor străine, inclusiv din state partenere strategice și din regiunea Golfului, unde „sunt multe lichidități care își caută plasamentul”. Miza politică: fără relansare, consolidarea fiscală rămâne insuficientă Predoiu susține că România are nevoie de un consens politic larg pentru un model economic aplicat consecvent „cel puțin 5–10 ani”, comparabil cu consensul pentru aderarea la NATO și UE. În lipsa unei relansări economice rapide, avertizează el, susținerea politică pentru un guvern poate deveni fragilă, iar întrebarea centrală rămâne: după reducerea deficitului, ce urmează – doar consolidare fiscală sau un model care să repornească economia și să genereze creștere sustenabilă? Analiza integrală la care face referire Antena 3 este publicată pe blogul personal al lui Cătălin Predoiu, aici: predoiupolitica.ro . [...]
Miza „Pachetului trei” este reducerea costurilor din administrație, fără taxe noi, pentru a face loc investițiilor , potrivit unei analize publicate de Newsweek . Guvernul Bolojan vorbește despre un set de măsuri care combină relansarea economică cu reforma administrației centrale și locale, în cadrul unui acord în coaliția PSD–PNL–USR–UDMR . Coaliția a anunțat că a ajuns „în unanimitate” la un acord pentru „modernizarea statului, stimularea economiei și respectarea angajamentelor asumate de România la nivel european”. În paralel, Executivul ar urma să adopte reforma administrației centrale și locale, cu obiectivul declarat de a reduce suprapunerile instituționale și de a eficientiza procesele interne. Unde ar putea apărea câștigul economic: economii bugetare și investiții Laurențiu Stan, consultant financiar și fondator Kapital Minds, spune că pachetul ar putea include bonificații și programe de încurajare a investițiilor, inclusiv pentru IMM-uri, „fără introducerea unor noi taxe”. În viziunea sa, accentul ar urma să fie pus pe domenii strategice și pe reforme care să reducă risipa din administrația publică, fiind menționat explicit și domeniul apărării. În același timp, specialistul indică reorganizarea administrativă drept zona cu potențial de economii „semnificative” la buget, mai ales în contextul fragmentării la nivel local, unde unele unități administrativ-teritoriale nu își pot acoperi cheltuielile curente din venituri proprii. Cine riscă să piardă: administrațiile locale care nu se pot susține În discuția prezentată de publicație, este subliniat că există primării — în special în mediul rural și în localități mici — care nu își pot susține activitatea din taxe locale, ceea ce pune presiune pe bugetele locale pentru salarii, utilități și cheltuieli curente. În acest context, reorganizarea este descrisă ca o soluție care ar putea aduce economii mai mari decât ținta de „peste 10%” menționată în material, însă cu o condiție esențială: susținerea politică efectivă după anunț, inclusiv în fața eventualelor proteste, altfel reforma poate fi blocată. Ce urmează și de ce contează termenul PNRR Pe partea de creștere economică, atragerea fondurilor europene și a investițiilor private este prezentată ca esențială atât pentru dezvoltare, cât și pentru a evita pierderea unor sume importante din PNRR. În material este menționat un termen până în august, când ar fi nevoie de „un efort major” pentru a nu pierde „miliardele de euro” destinate proiectelor. Logica economică invocată este una în lanț: investiții mai mari ar putea aduce locuri de muncă, salarii mai mari, consum și, în final, creștere economică. Rămâne, însă, de văzut în ce formă va fi adoptat pachetul și dacă acordul din coaliție se va traduce în implementare, mai ales pe componenta de reformă administrativă. [...]
Scăderea consumului timp de 10 luni la rând ridică semne de întrebare despre cererea internă , după ce fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu a susținut, într-o postare pe Facebook, că România traversează „a zecea lună consecutivă de scădere a consumului”, potrivit Mediafax . Câciu afirmă că această evoluție „nu este firească” și o pune pe seama deciziilor politice ale actualei guvernări, pe care o acuză că a contribuit la deteriorarea nivelului de trai. „A 10-a lună de scădere a consumului! Nu e nimic firesc în asta! E doar ticăloșia din capul unora, bolojeniști, «reformiști», de dreapta, influenceri plătiți, propagandiști care nu vor ca românii să trăiască decent!” În aceeași postare, fostul ministru susține că „românii o duc cu aproximativ 40% mai rău decât în 2024” și avertizează că „va fi complicată revenirea”. Ce indică datele invocate și de ce contează Câciu spune că a atașat un grafic „bazat pe date INS” privind evoluția consumului, care ar arăta trecerea de la creșteri pozitive în prima parte a lui 2025 la scăderi consecutive începând din august 2025. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre indicatorul exact folosit (de exemplu, comerț cu amănuntul sau altă măsură a consumului), afirmația rămâne la nivelul interpretării prezentate de autorul postării. Pentru economie, un consum în scădere pe o perioadă lungă poate semnala o slăbire a cererii interne, cu potențiale efecte în lanț asupra vânzărilor din retail și a veniturilor companiilor orientate către piața locală. [...]
Avertismentul primarului Moscovei că trecerea completă la o economie de război ar putea „ucide țara” indică presiuni tot mai mari asupra bazei fiscale și a economiei civile a Rusiei , într-un moment în care creșterea încetinește, iar cheltuielile militare cresc accelerat, potrivit Kyiv Post . Serghei Sobianin , unul dintre cei mai influenți oameni din sistemul politic al lui Vladimir Putin, nu se poziționează ca opozant al Kremlinului sau al războiului, însă a respins public ideea „liniei dure” de mobilizare a aproape tuturor resurselor economice pentru efortul militar. Într-un interviu difuzat pe 5 august, el a spus că, fără „economia vieții pașnice”, statul rămâne fără taxe și populația fără venituri, iar „a ucide viața, a ucide economia normală, înseamnă a ucide țara”. „Dacă nu există economia vieții pașnice în sine, nu vor exista taxe, nu vor exista venituri pentru populație... Iar a ucide viața, a ucide economia normală, înseamnă a ucide țara însăși.” De ce contează: semnal intern despre limitele finanțării războiului Mesajul lui Sobianin este relevant economic pentru că pune în discuție sustenabilitatea modelului prin care Rusia a evitat până acum o prăbușire rapidă: cheltuieli publice masive, extinderea producției în fabricile de apărare, achiziții guvernamentale și plăți către militari care au susținut veniturile gospodăriilor. Analiza notează însă că acest model depinde de bani, forță de muncă și capacitate industrială suficiente pentru a continua extinderea, iar „amortizoarele” ar fi acum „considerabil mai subțiri”. În paralel, Banca Centrală a Rusiei și-a redus prognoza de creștere a PIB pentru 2026 la 0%-1%, iar datele oficiale ar arăta o încetinire spre stagnare. Presiunea cheltuielilor militare și costurile apărării infrastructurii Pe partea de cheltuieli, publicația citează o estimare a economistului german Janis Kluge, calculată pe baza datelor Ministerului rus de Finanțe: cheltuielile militare ar fi ajuns la 5,9 trilioane de ruble în primul trimestru din 2026, cu aproape 30% peste nivelul de acum un an și echivalentul a aproximativ 46% din cheltuielile federale totale. În același timp, Ucraina a intensificat loviturile asupra infrastructurii care susține finanțarea și logistica invaziei (rafării, depozite de combustibil, centre logistice), ceea ce, dincolo de pagubele directe, obligă Rusia să aloce resurse pentru reparații, protecție cu sisteme de apărare antiaeriană „rare”, rerutarea logisticii și absorbția întreruperilor de producție. Concluzia este că Kremlinul ajunge să cheltuiască mai mult nu doar pentru ofensivă, ci și pentru apărarea infrastructurii economice care face posibil războiul. Miza politică: protejarea Moscovei și a „contractului” social urban Kyiv Post subliniază și dimensiunea operațional-politică a avertismentului: Moscova este regiunea pe care Kremlinul a încercat să o ferească de cele mai dure consecințe ale războiului, iar o trecere completă la economia de război ar putea rupe echilibrul deja tensionat după mobilizarea din 2022. În această cheie, intervenția lui Sobianin este și o apărare a stabilității politice pe care prosperitatea capitalei o susține. În esență, dilema formulată de primarul Moscovei nu este doar dacă Rusia poate continua să finanțeze invazia, ci dacă o poate face fără să erodeze progresiv economia civilă, stabilitatea politică și rezervele financiare de care depinde inclusiv efortul militar. [...]
Industria românească riscă al patrulea an la rând de contracție, pe fondul scăderii producției auto cu 10% în primele cinci luni , arată o analiză citată de Economica . Deși indicatorii de sondaj (PMI) au urcat ușor în iulie, impulsul vine aproape exclusiv din cererea internă, în timp ce comenzile externe rămân slabe. Slăbiciunea „datelor concrete” după primele cinci luni ale anului indică o continuare a trendului negativ în industrie, cu sectorul auto drept principal factor de presiune. Analiza notează că declinul s-a accelerat în intervalul martie–mai, pe fondul efectelor externe nefavorabile și al „eroziunii continue a competitivității”. Cererea internă susține PMI, exporturile rămân problema În iunie, indicele de producție a revenit peste pragul de 50,0 (nivel care separă creșterea de scădere), pentru prima dată din mai 2024. Totodată, indicatorul de noi comenzi a trecut ușor peste 50,0 pentru prima dată din septembrie 2025, evoluție pusă pe seama cererii interne mai puternice. În schimb, cererea externă nu dă semne de revenire: creșterea comenzilor noi a fost determinată „exclusiv” de piața internă, iar comenzile de export continuă să scadă, evoluție pe care analiza o leagă de slăbiciunea sectorului auto. Costurile energetice și riscurile geopolitice apasă pe industrie Contextul extern rămâne un factor de risc major. Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să perturbe piețele energetice, iar analiza subliniază că industriile mari consumatoare de energie sunt expuse la creșteri de costuri, în condițiile în care producătorii români se confruntă deja cu unele dintre cele mai ridicate costuri energetice din Europa. În plus, deși prețurile petrolului sunt „cu mult sub maximele recente”, prețurile gazelor naturale se apropie de maximele ultimilor trei ani, pe fondul îngrijorărilor privind nivelurile de stocare sub media sezonieră. Investițiile și încrederea, sub presiune; semnale de stagflație Pe plan intern, analiza indică incertitudini fiscale și politice care afectează deciziile de investiții, în timp ce consolidarea bugetară în curs ar fi avut un impact negativ asupra cererii de consum, mai mare decât se anticipa. Încrederea companiilor pentru următoarele 12 luni a coborât la un minim istoric în iulie, iar planurile de investiții și lansările de produse noi sunt descrise ca fiind constrânse de tensiunile geopolitice și de climatul economic intern. Pe partea de costuri, firmele au raportat o nouă creștere semnificativă a costurilor factorilor de producție în iulie, inclusiv pe fondul deprecierii leului, menționată ca factor care a scumpit importurile. Transferul acestor costuri în prețurile de vânzare a fost doar parțial, iar analiza leagă presiunile asupra prețurilor de un tablou de „stagflație” (combinație între creștere economică slabă și inflație persistentă), în pofida unei stabilizări limitate la nivelul producției și al cererii interne. [...]
