Știri
Știri din categoria Economie
Nicușor Dan susține că România are motive de optimism, deși a intrat în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a PIB, potrivit unui mesaj transmis vineri seară. Reacția vine după ce Institutul Național de Statistică a anunțat că economia a înregistrat o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul anterior, marcând al doilea trimestru consecutiv de scădere, după minusul de 0,2% din trimestrul III.
Șeful statului a îndemnat la echilibru în interpretarea datelor și a explicat că scăderea de 2% a economiei este legată în principal de reducerea consumului, cauzată fie de diminuarea puterii de cumpărare, fie de prudența populației și a mediului de afaceri. În același timp, Nicușor Dan a subliniat că România reușește să reducă un deficit bugetar ridicat fără sprijin extern și fără a repeta scenariul crizei din 2009–2010.
Președintele a admis că economia încetinește de aproximativ patru ani, în pofida deficitelor mari, și a indicat mai multe probleme structurale care trebuie corectate: limitarea corupției, creșterea competitivității și o mai bună corelare între deciziile politice și așteptările mediului privat.
În mesajul său, Nicușor Dan a invocat drept argumente pentru optimism fondurile europene, implementarea PNRR și programul SAFE, despre care spune că pot genera dezvoltare și echilibrare bugetară. El a menționat și progrese în combaterea evaziunii fiscale, dar a avertizat că România are încă multe reforme de făcut în justiție, economie, educație și sănătate.
Declarația vine într-un context politic tensionat, în care opoziția și alți lideri politici au reacționat critic la datele economice, iar dezbaterea despre măsurile necesare pentru redresare este în plină desfășurare.
Recomandate
Adoptarea bugetului pe 2027 până la finalul anului este prezentată ca un test de predictibilitate pentru piețe , în condițiile în care incertitudinea politică a pus pe pauză o parte dintre investiții, potrivit Economedia . Președintele Nicușor Dan susține că situația macrofinanciară este mai bună decât în urmă cu una sau trei luni, dar avertizează că lipsa unui guvern cu mandat deplin a blocat decizii economice și investiții private. Investițiile, afectate de perioada de guvern interimar Șeful statului afirmă că, în perioada cu guvern interimar, „foarte multe lucruri au fost puse în așteptare”, pe fondul lipsei de claritate privind următorul executiv. În acest context, Nicușor Dan spune că a discutat cu investitori, reprezentanți ai fondurilor și ai băncilor cu expunere pe România, inclusiv instituții care au finanțat statul român. Mesajul transmis, potrivit relatării, a fost că există „acord politic” pe teme considerate esențiale, chiar dacă „predictibilitatea guvernamentală” ar fi preferabilă. „Cu Guvern interimar, foarte multe lucruri au fost puse în așteptare, că nimeni nu vine să investească într-o țară în care nu știi care va fi următorul Guvern.” „Țară recomandată investițiilor” și semnalul către piețele financiare Nicușor Dan afirmă că România trebuie să își păstreze statutul de „țară recomandată investițiilor”, invocând „cifrele financiare” disponibile în prezent. Totodată, el susține că situația macrofinanciară este „mult mai bună” decât la momentul instalării Guvernului Bolojan. „Din perspectiva României, cu cifrele financiare pe care le avem astăzi, România este o țară care trebuie să își păstreze statutul de țară recomandată investițiilor.” Rectificare bugetară și ținta: bugetul pe 2027 votat în acest an Președintele spune că, în acest moment, nu mai este vorba despre „măsuri financiare imediate” de amploarea celor luate la instalarea Guvernului Bolojan, însă indică două urgențe: o rectificare bugetară, motivată de existența unor instituții „care nu au bani pentru funcționare”; negocierea și votarea bugetului pe 2027 până la sfârșitul acestui an, pentru a transmite un semnal de predictibilitate către piețele financiare. „Pentru a da predictibilitate în relația cu piețele financiare, trebuie să reușim să negociem, să votăm bugetul pe anul 2027 până la sfârșitul acestui an.” În paralel, Nicușor Dan a menționat și evoluția unor dosare considerate relevante pentru funcționarea statului: finalizarea PNRR în proporție de 92% și continuarea programului SAFE într-un ritm „destul de bun”, alături de adoptarea unor legi în sesiuni extraordinare ale Parlamentului. [...]
Mesajul președintelui Nicușor Dan către investitori mizează pe predictibilitate fiscală și continuitatea reformelor , după ce Fitch a menținut ratingul suveran al României în categoria recomandată investitorilor, dar cu perspectivă negativă, pe fondul incertitudinii politice, potrivit Adevărul . În acest context, șeful statului a încercat să transmită că „zgomotul politic” nu ar trebui să influențeze piețele și că există un acord între principalele partide pentru continuarea reformelor economice și respectarea angajamentelor asumate de România. El a invocat inclusiv adoptarea, în Parlament, a unor legi considerate jaloane în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), pe care a spus că le va promulga săptămâna viitoare. Ce elemente de continuitate invocă președintele Nicușor Dan a indicat câteva repere care, în viziunea sa, ar trebui să conteze pentru mediul financiar și pentru partenerii externi, dincolo de criza politică: existența unui „acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România”, indiferent de componența viitorului Guvern; intenția de a începe elaborarea bugetului pe 2027 încă din această toamnă, pentru a crește predictibilitatea; menținerea obiectivului de aderare la zona euro, printr-o foaie de parcurs care ar urma să fie întocmită de viitorul Guvern împreună cu Banca Națională; consens pe implementarea PNRR, proiectul SAFE și legislația necesară pentru aderarea României la OCDE. PNRR: jaloane adoptate și ce mai rămâne Președintele a precizat că printre actele normative adoptate se află și Codul Urbanismului , aflat în dezbatere din 2019. Totodată, a susținut că ar mai fi de îndeplinit trei jaloane din PNRR: legea ANI, legea biodiversității și legea salarizării. Reacția la Fitch și mesajul economic intern Referindu-se la evaluarea agenției, Nicușor Dan a spus că raportul reconfirmă stabilitatea financiară a României, dar include „o oarecare îngrijorare” legată de situația politică. În acest cadru, a făcut apel la separarea deciziilor importante de „zgomotul politic”. Pe plan intern, președintele a recunoscut scăderea puterii de cumpărare și existența incertitudinii, dar a transmis că România „se stabilizează financiar”. Pentru context, Adevărul trimite și la materialul despre decizia Fitch: Adevărul . [...]
Banca Mondială anticipează o contracție de 0,5% a economiei României în 2026 , pe fondul scăderii consumului, al inflației ridicate și al consolidării fiscale, potrivit Adevărul , care citează raportul „Macro Poverty Outlook – October 2026”. Miza pentru mediul de afaceri și pentru buget este combinația dintre cererea internă mai slabă și costuri mai mari (în special la energie), într-un an în care statul încearcă să reducă deficitul. În scenariul Băncii Mondiale, economia ar urma să revină pe creștere în 2027, cu un avans al PIB de 1,7%, însă evoluția depinde de stabilitatea politică, continuarea reformelor și utilizarea fondurilor europene. Cererea internă slăbește, investițiile trag în sus Raportul indică o contracție de 0,7% a economiei în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, principalul factor fiind consumul privat, în scădere cu 2,5%. Banca Mondială leagă această evoluție de inflația alimentată în special de energie și de înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public. În același timp, investițiile au crescut: formarea brută de capital fix a avansat cu 10,9% în prima jumătate a anului, susținută de cheltuieli de infrastructură finanțate din fonduri europene. Instituția notează că accelerarea lucrărilor a fost influențată și de apropierea termenului de închidere a PNRR (august 2026). Pe sectoare, dinamica este mixtă: construcțiile: +12,3% în primul semestru; industria: -2,9%, afectată de costurile ridicate ale energiei și comprimarea marjelor; comerțul cu ridicata și cu amănuntul: -3,9%, pe fondul cererii interne mai slabe. Inflația rămâne ridicată, cu presiune mai mare pe veniturile mici Banca Mondială consemnează o inflație anuală de 10,4% în iunie 2026, determinată în principal de scumpirea energiei. Printre factorii menționați se află dezechilibrele din rețeaua de electricitate asociate condițiilor meteorologice și volatilitatea piețelor internaționale ale petrolului. Instituția anticipează o temperare a inflației în a doua jumătate a lui 2026, pe măsură ce se estompează efectele eliminării plafonării prețului la electricitate și ale majorărilor de TVA și accize. Pentru primul trimestru din 2027, inflația ar urma să coboare la aproximativ 5,2%, în linie cu proiecțiile BNR. Raportul mai arată că șocurile de preț sunt resimțite mai puternic de gospodăriile cu venituri mici, care alocă o pondere mai mare din buget pentru energie și produse esențiale. În acest context, publicația trimite și la analiza despre cum „veniturile reale ale gospodăriilor sunt afectate de un nou șoc” al prețurilor la energie, pe fondul schimbărilor din piață și al eliminării plafonării: Adevărul . Deficitul se reduce, dar datoria publică urcă Consolidarea fiscală a avansat în prima jumătate din 2026: deficitul bugetar raportat pentru această perioadă s-a redus aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, până la aproximativ 2% din PIB. Ajustarea a fost susținută atât de venituri mai mari, cât și de reducerea unor cheltuieli, inclusiv scăderea cheltuielilor de personal cu 3,9% în primul semestru, după creșterea de 10,1% din perioada similară a anului trecut. Pe partea de venituri, încasările din TVA au crescut cu 25,1% față de primul semestru din 2025, după majorarea cotei standard la 21% în august 2025. Pentru întreg anul 2026, Banca Mondială estimează un deficit de 6% din PIB, în scădere de la 7,9% în 2025. În paralel, datoria publică este proiectată să crească de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,7% în 2026, apoi la 63,2% în 2027 și 64,5% în 2028. Mesajul instituției este că reducerea deficitului trebuie continuată fără a compromite investițiile care pot susține creșterea pe termen mediu. Riscuri: instabilitate politică, rating și deficit extern ridicat Banca Mondială avertizează că o perioadă prelungită de instabilitate politică poate întârzia reformele, afecta încrederea investitorilor și reduce capacitatea de a atrage și utiliza fondurile europene. Un alt risc este retrogradarea ratingului de țară, care ar crește costurile de finanțare pentru stat și companii, cu efecte asupra investițiilor private și consumului. În plus, deficitul de cont curent este estimat la 7,6% din PIB în 2026 și ar urma să rămână ridicat: 7,4% în 2027 și 7,3% în 2028. Ce urmează: revenire condiționată de fonduri UE și credibilitatea ajustării După contracția estimată pentru 2026, Banca Mondială vede o creștere de 1,7% în 2027 și de 2% în 2028, susținută de investiții publice și private, reforme structurale și utilizarea fondurilor europene. Raportul menționează un pachet de aproximativ 31 de miliarde de euro (aprox. 155 miliarde lei) din fondurile structurale ale UE, cu plăți estimate la niveluri ridicate în perioada 2027–2029. În esență, scenariul de redresare rămâne legat de două variabile: absorbția fondurilor europene și credibilitatea planului de reducere a deficitului, într-un context în care inflația și costurile cu energia continuă să apese pe consum și pe marjele din economie. [...]
Miza „Pachetului trei” este reducerea costurilor din administrație, fără taxe noi, pentru a face loc investițiilor , potrivit unei analize publicate de Newsweek . Guvernul Bolojan vorbește despre un set de măsuri care combină relansarea economică cu reforma administrației centrale și locale, în cadrul unui acord în coaliția PSD–PNL–USR–UDMR . Coaliția a anunțat că a ajuns „în unanimitate” la un acord pentru „modernizarea statului, stimularea economiei și respectarea angajamentelor asumate de România la nivel european”. În paralel, Executivul ar urma să adopte reforma administrației centrale și locale, cu obiectivul declarat de a reduce suprapunerile instituționale și de a eficientiza procesele interne. Unde ar putea apărea câștigul economic: economii bugetare și investiții Laurențiu Stan, consultant financiar și fondator Kapital Minds, spune că pachetul ar putea include bonificații și programe de încurajare a investițiilor, inclusiv pentru IMM-uri, „fără introducerea unor noi taxe”. În viziunea sa, accentul ar urma să fie pus pe domenii strategice și pe reforme care să reducă risipa din administrația publică, fiind menționat explicit și domeniul apărării. În același timp, specialistul indică reorganizarea administrativă drept zona cu potențial de economii „semnificative” la buget, mai ales în contextul fragmentării la nivel local, unde unele unități administrativ-teritoriale nu își pot acoperi cheltuielile curente din venituri proprii. Cine riscă să piardă: administrațiile locale care nu se pot susține În discuția prezentată de publicație, este subliniat că există primării — în special în mediul rural și în localități mici — care nu își pot susține activitatea din taxe locale, ceea ce pune presiune pe bugetele locale pentru salarii, utilități și cheltuieli curente. În acest context, reorganizarea este descrisă ca o soluție care ar putea aduce economii mai mari decât ținta de „peste 10%” menționată în material, însă cu o condiție esențială: susținerea politică efectivă după anunț, inclusiv în fața eventualelor proteste, altfel reforma poate fi blocată. Ce urmează și de ce contează termenul PNRR Pe partea de creștere economică, atragerea fondurilor europene și a investițiilor private este prezentată ca esențială atât pentru dezvoltare, cât și pentru a evita pierderea unor sume importante din PNRR. În material este menționat un termen până în august, când ar fi nevoie de „un efort major” pentru a nu pierde „miliardele de euro” destinate proiectelor. Logica economică invocată este una în lanț: investiții mai mari ar putea aduce locuri de muncă, salarii mai mari, consum și, în final, creștere economică. Rămâne, însă, de văzut în ce formă va fi adoptat pachetul și dacă acordul din coaliție se va traduce în implementare, mai ales pe componenta de reformă administrativă. [...]
Bugetul pe 2027 trebuie construit pe estimări realiste și disciplină fiscală , în condițiile în care un trimestru bun nu înseamnă că economia a depășit dificultățile, avertizează ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , potrivit Digi24 . Mesajul vizează direct credibilitatea României în fața investitorilor și a agențiilor de rating, într-un context în care presiunile pe finanțele publice rămân ridicate. Nazare spune că datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS) indică o revenire în trimestrul al treilea, după trei trimestre de scădere și stagnare, dar subliniază că industria și consumul nu și-au revenit, iar economia este încă sub nivelul de anul trecut. Semnal pozitiv în PIB, dar cu avertismente privind baza creșterii Potrivit datelor INS citate de ministru, produsul intern brut (PIB) a crescut în trimestrul III cu 2,1% față de trimestrul precedent (serie ajustată sezonier) și cu 0,1% față de aceeași perioadă din 2025 (serie brută). Pe seria ajustată sezonier, avansul anual a fost de 0,3%. Nazare afirmă că este cel mai bun ritm trimestrial de la începutul lui 2022 și îl compară cu estimările preliminare Eurostat: 0,5% în Uniunea Europeană și 0,4% în zona euro. „Este un semnal pozitiv, pe care îl analizăm însă cu precauție. La nivelul primelor nouă luni, economia rămâne cu 0,3% sub nivelul din 2025, pe seria brută, iar industria și consumul nu și-au revenit încă.” Investițiile și deficitul, argumentele pentru „disciplină”, nu pentru relaxare Ministrul leagă o parte din evoluția recentă de investițiile publice și de accelerarea proiectelor finanțate din fonduri europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . El invocă date potrivit cărora volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 40,5% în august față de august 2025, după avansuri de două cifre în majoritatea lunilor din acest an. Nazare afirmă că, în primele nouă luni din 2026, au fost finanțate investiții publice de aproape 108 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025. În trimestrul III, investițiile publice ar fi reprezentat 2,33% din PIB, față de 1,67% în același trimestru din 2025, iar deficitul bugetar la nouă luni ar fi scăzut de la 5,31% la 3,81% din PIB. „Nu am redus deficitul tăind investițiile, ci finanțând mai multe investiții și cheltuind mai disciplinat în rest.” În același timp, ministrul susține că investițiile totale din economie au crescut nominal cu peste 20% în primul semestru față de perioada corespunzătoare din 2025, iar investițiile private au avansat mai rapid decât cele publice. Inflație în scădere, dar presiuni persistente: dobânzi și cont curent Nazare menționează și dinamica exporturilor, despre care spune că au crescut în fiecare lună din februarie, cu 11,7% în august și 6,3% în septembrie. În privința prețurilor, ministrul afirmă că inflația a coborât de la 10,9% în mai la 6,8% în octombrie, iar scăderea salariului real s-a temperat de la 6,9% în mai la 1,5% în septembrie. Totuși, avertizează că presiunile asupra finanțelor publice rămân ridicate: cheltuielile cu dobânzile au depășit 50 de miliarde de lei în primele nouă luni, cu aproape 11 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. În plus, deficitul de cont curent se menține în jurul a 5% din PIB, iar importurile cresc mai rapid decât exporturile, ceea ce, în opinia sa, susține nevoia de disciplină bugetară. Ce înseamnă, în viziunea ministrului, „miza” bugetului pe 2027 Pentru 2027, Nazare spune că adoptarea rapidă a bugetului ar transmite investitorilor, finanțatorilor și agențiilor de rating un semnal de continuitate a consolidării fiscale. El insistă că bugetul trebuie să pornească de la venituri estimate realist și de la obligațiile deja asumate, iar investițiile să fie selectate în funcție de posibilitățile efective de finanțare și de impactul economic. „Bugetul se construiește pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim.” Ministrul indică drept priorități eficientizarea cheltuielilor, reducerea risipei și finanțarea investițiilor cu efecte în economie, avertizând că evoluția favorabilă din trimestrul III nu elimină riscurile interne și externe, inclusiv tensiunile geopolitice, instabilitatea prețurilor la energie și incertitudinile din comerțul internațional. [...]
România rămâne în coada UE la salariul minim în euro, iar decalajul se vede direct în costurile angajatorilor și în presiunea pe consum , arată o analiză din Adevărul , pe baza datelor Eurostat la 1 iulie 2026. La nivelul Uniunii Europene, salariile minime brute lunare variau, la 1 iulie 2026, de la 620 de euro în Bulgaria la 2.771 de euro în Luxemburg. România apare în jumătatea inferioară a clasamentului exprimat în euro și ocupă locul 20 din 22 de state membre care au un salariu minim național, cu 825 de euro brut pe lună. Unde se rupe clasamentul: Vestul domină, Estul recuperează lent În fruntea clasamentului sunt economiile vestice, cu salarii minime de peste 2.200 de euro pe lună: Luxemburg (2.771 euro), Irlanda (2.391 euro), Germania (2.343 euro), Țările de Jos (2.338 euro) și Belgia (2.234 euro). Franța este la 1.867 euro, urmată de Slovenia și Spania. În partea de jos se regăsesc, în general, statele din Europa Centrală și de Est, unde veniturile nominale sunt mai mici, chiar dacă au existat majorări în ultimii ani. Analiza notează că diferențele sunt influențate de productivitatea muncii, structura economiei, investiții, legislație și mecanismele de negociere, astfel că nivelul salariului minim nu poate fi explicat printr-un singur indicator. Puterea de cumpărare schimbă comparația, dar nu anulează diferențele Compararea strict în euro surprinde venitul nominal, însă nu reflectă complet ce își pot permite angajații, deoarece prețurile diferă semnificativ între state. Eurostat folosește standardul puterii de cumpărare (PPS), un indicator care ajustează valorile în funcție de nivelul prețurilor. În această abordare, ordinea se modifică: Germania urcă pe primul loc înaintea Luxemburgului, iar România are o poziție mai bună decât în clasamentul exprimat în euro. Totuși, PPS rămâne un instrument comparativ, nu o măsură perfectă a nivelului de trai, pentru că bugetul unei gospodării depinde și de cheltuieli individuale, situația locativă, taxe și accesul la servicii publice. Ce înseamnă pentru economie: consum, inflație și presiune pe firme Creșterea salariului minim poate susține veniturile gospodăriilor și consumul, însă efectul asupra nivelului de trai depinde și de inflație, costurile locuirii și evoluția celorlalte cheltuieli, potrivit analizei. Pentru angajatori, majorarea salariului minim se traduce prin costuri salariale mai mari, cu impact mai puternic în sectoarele cu marje reduse și productivitate scăzută. Pe termen lung, textul indică drept factori-cheie pentru salarii mai mari investițiile, modernizarea tehnologică, educația și creșterea valorii adăugate în economie. De ce lipsesc cinci state din clasament La 1 iulie 2026, doar 22 din cele 27 de state membre aveau un salariu minim național unic. Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia nu sunt incluse, deoarece nivelurile minime sunt stabilite în principal prin contracte și acorduri colective, pe sectoare. Analiza amintește că directiva europeană privind salariile minime adecvate urmărește întărirea protecției lucrătorilor și încurajarea negocierilor colective, fără să impună un salariu minim unic la nivelul UE, tocmai pentru că sistemele naționale diferă. [...]
