Știri din categoria Fiscalitate

Acasă/Știri/Fiscalitate/România, printre țările cu cele mai mici...

România, printre țările cu cele mai mici impozite pe venit din Europa - datele Tax Foundation pentru 2026

Steagul Uniunii Europene fluturând în vânt, simbol al cooperării între state.

România are printre cele mai mici cote maxime de impozitare a veniturilor din Europa, arată datele publicate de Tax Foundation, analiză invocată de analistul Iancu Guda într-o postare publică. Conform datelor pentru 2026, cota maximă de impozit pe venit în România este de 10%, la același nivel cu Bulgaria și mult sub media țărilor europene din OCDE, care ajunge la 43,4%.

Clasamentul arată diferențe semnificative între state. Cele mai ridicate cote maxime sunt în:

  • Danemarca – 60,5%
  • Franța – 55,4%
  • Austria – 55%
  • Spania – 54%

La polul opus, pe lângă România (10%), se află:

  • Moldova – 12%
  • Ungaria – 15%
  • Ucraina – 19,5%

Datele includ ratele combinate la nivel central și local, fără contribuțiile sociale. Majoritatea statelor europene aplică un sistem progresiv, unde impozitul crește odată cu venitul, în timp ce România utilizează o cotă unică.

În analiza sa, Iancu Guda subliniază că, deși contribuțiile sociale și de sănătate sunt peste media europeană, alte tipuri de venituri – chirii, dividende, câștiguri bursiere, drepturi de autor sau activități independente – sunt taxate mai redus comparativ cu multe state din Uniunea Europeană. El arată că salariul mediu din România reprezintă circa 55% din media UE, iar PIB pe locuitor aproximativ 72%, însă nivelul mediu ponderat al taxării veniturilor este la circa o treime din media europeană.

Harta Europei cu ratele impozitelor pe venit pentru 2026

În acest context, analistul susține că eventualele ajustări fiscale ar trebui să vizeze reforma sectorului public și reducerea economiei subterane, nu majorări suplimentare pentru mediul privat. El mai invocă date privind migrația, afirmând că România înregistrează de trei ani consecutiv un sold pozitiv de aproximativ 100.000 de persoane, cu mai mulți intrând în țară decât plecând.

Dezbaterea privind nivelul taxării rămâne însă legată de echilibrul dintre competitivitate fiscală, finanțarea serviciilor publice și sustenabilitatea bugetară, într-un moment în care mai multe state europene ajustează sau majorează cotele maxime de impozitare.

Recomandate

Articole pe același subiect

Persoana discută despre impozitele pe proprietate, având un calculator și case miniaturale.
Fiscalitate03 feb. 2026

Sondaj INSCOP: 62,4% dintre români cred că impozitele pe proprietate sunt mai mari - percepție comparată cu alte state UE

Peste 60% dintre români cred că impozitele pe proprietate sunt mai mari decât în UE , potrivit Economedia , care citează un sondaj INSCOP publicat luni. Datele indică o percepție de „impozitare excesivă” la nivelul populației, deși directorul INSCOP Research susține că indicatorii comparativi plasează România între statele cu taxe pe proprietate reduse în Uniunea Europeană. Sondajul arată că 62,4% dintre respondenți consideră că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în alte state membre UE. În același timp, 14,5% cred că sunt mai mici, iar 10,8% spun că sunt aproximativ la fel. Rezultatele conturează o diferență clară între percepția publică și comparațiile fiscale invocate de institut, cu potențial de impact asupra acceptării unor eventuale modificări de taxare la nivel local. Pe lângă comparația cu UE, cercetarea a testat și așteptările legate de „ce primesc” contribuabilii în schimbul unor impozite mai mari, adică îmbunătățirea serviciilor publice oferite de primărie. Aici, răspunsurile sunt mai degrabă sceptice: 24,2% cred că o majorare ar îmbunătăți serviciile publice în destul de mare și foarte mare măsură, în timp ce 44,5% consideră că efectul ar fi în foarte mică măsură sau deloc. Remus Ștefureac , directorul INSCOP Research, a explicat că această diferență între percepție și „realitatea fiscală europeană” poate avea mai multe cauze. El a indicat lipsa de informații, posibila dezinformare, dar și o problemă de legitimitate în raportarea la stat, în condițiile în care taxele fixe sunt resimțite mai apăsător de persoanele cu venituri mai mici și costuri ridicate ale vieții. Principalele repere din sondaj, relevante pentru percepția românilor asupra impozitelor pe proprietate, sunt: 62,4% spun că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în alte state UE; 14,5% cred că sunt mai mici; 10,8% le consideră aproximativ la fel; 24,2% se așteaptă ca o majorare să îmbunătățească serviciile publice în mare/foarte mare măsură; 44,5% nu cred că o majorare ar îmbunătăți serviciile decât în foarte mică măsură sau deloc. Datele au fost culese în perioada 12–15 ianuarie 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]

Mașină ANAF parcată, simbol al controlului fiscal în România.
Fiscalitate11 feb. 2026

ANAF poate declara firme inactive fiscal din 2026 dacă nu depun situaţiile financiare la timp - Măsura vizează creşterea disciplinei fiscale şi transparenţei financiare

ANAF va putea declara firmele inactive fiscal din 2026 dacă nu depun situațiile financiare anuale în cel mult cinci luni după termenul legal, potrivit Economedia , care citează un comunicat al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) transmis prin Agerpres. Măsura se aplică începând cu 1 ianuarie 2026 și rezultă din modificările aduse Codului de procedură fiscală prin legislația privind eficientizarea resurselor publice, intrată în vigoare la începutul acestui an. ANAF arată că scopul este creșterea disciplinei fiscale și a transparenței financiare, precum și reducerea fenomenului firmelor fără activitate reală, folosite în scopuri frauduloase. Potrivit instituției, verificarea noii situații de declarare în inactivitate fiscală se face pentru situațiile financiare al căror termen legal de depunere este ulterior intrării în vigoare a legii. În consecință, în 2026 verificarea va viza situațiile financiare care au termen legal de depunere în anul 2026. Regula îi privește atât pe contribuabilii care au obligația depunerii situațiilor financiare, cât și pe persoanele juridice care, de la constituire, nu au desfășurat activitate. Pentru acestea din urmă, ANAF menționează posibilitatea depunerii unei declarații de inactivitate, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului financiar. ANAF subliniază că declararea inactivității fiscale are efecte directe, inclusiv în zona TVA: dacă firma este înregistrată în scopuri de TVA, codul de TVA se anulează de la data comunicării deciziei. În perioada anulării, dacă societatea desfășoară activitate, are obligația să colecteze TVA, dar nu are drept de deducere, iar taxa colectată trebuie declarată și plătită până la data de 25 a lunii următoare celei în care TVA devine exigibilă. Inactivitatea fiscală se înscrie și în cazierul fiscal al firmei și al reprezentanților legali, iar Oficiul Național al Registrului Comerțului nu autorizează anumite operațiuni de înregistrare/mențiuni pentru persoanele cu această înscriere. În paralel, ANAF amintește că, și anterior acestor modificări, o firmă putea fi declarată inactivă fiscal în situații precum neîndeplinirea obligațiilor declarative pe parcursul unui semestru calendaristic, nefuncționarea la domiciliul fiscal declarat sau înscrierea inactivității temporare la registrul comerțului. Instituția afirmă că noile reguli urmăresc îmbunătățirea colectării taxelor și alinierea la practicile europene privind raportarea financiară la timp. [...]

Logo-ul OCDE pe un ecran, simbolizând angajamentul României.
Fiscalitate10 feb. 2026

România a primit aviz formal în procesul de aderare la OCDE - etapă dificilă în evaluarea afacerilor fiscale conform standardelor internaționale

România a obținut Avizul Formal al Comitetului OCDE pentru Afaceri Fiscale , una dintre cele mai dificile etape din procesul de aderare, potrivit Termene.ro . Ministerul Finanțelor susține că acest pas confirmă angajamentul și capacitatea instituțională de a implementa instrumentele juridice ale OCDE în aria fiscală și de a alinia politicile și practicile naționale la standardele organizației. Avizul Formal adoptat de Comitetul pentru Afaceri Fiscale este descris de Finanțe drept o etapă „dificilă și exigentă”, din cauza complexității tehnice și a standardelor ridicate folosite în evaluare. Adoptarea avizului pentru România s-a bazat pe evaluări pozitive în cele zece grupuri subsidiare ale comitetului, realizate în raport cu principiile-cheie de aderare. Comitetul pentru Afaceri Fiscale este unul dintre cele 25 de comitete sectoriale care evaluează România în procesul de aderare la OCDE. Obținerea avizului a presupus runde succesive de evaluare, clarificări, documentație suplimentară și ajustări, într-un proces de tip „peer review” (evaluare între state, pe baza unor standarde uniforme aplicate tuturor membrilor OCDE). Ministerul Finanțelor arată că rezultatul reflectă eforturile făcute împreună cu ANAF pentru adaptarea cadrului legislativ și instituțional la standardele OCDE, inclusiv prin Ordonanța Guvernului nr. 11/2025 , care modifică și completează Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), cu impact asupra procedurilor amiabile și a regimului prețurilor de transfer. Dincolo de schimbările legislative, Finanțele subliniază că avizul validează și componenta operațională, în sensul alinierii practicilor aplicate de Minister și ANAF la standardele OCDE , inclusiv în ceea ce privește aplicarea procedurilor amiabile. [...]

Document oficial ANAF despre depunerea Declarației Unice și termenele fiscale.
Fiscalitate06 feb. 2026

ANAF explică depunerea Declarației Unice – Peste 80% dintre întrebările către chatbotul ANA vizează formularul 212

Peste 80% dintre întrebările adresate chatbot-ului ANAF în prima săptămână au vizat depunerea Declarației Unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale , semn că formularul 212 continuă să ridice semne de întrebare în rândul contribuabililor persoane fizice. Declarația Unică este obligatorie pentru cei care, în 2025, au obținut venituri din surse precum chirii, activități independente, drepturi de autor, transferuri de titluri de valoare, instrumente financiare sau venituri agricole, atât din România, cât și din străinătate. De asemenea, poate fi depusă voluntar de persoanele fără venituri care doresc să se asigure în sistemul de sănătate sau de cei care aleg să plătească contribuții pentru persoane aflate în întreținere. Termen-limită și metode de depunere Formularul 212 trebuie depus până la data de 25 mai 2026 , pentru veniturile realizate în 2025. În cazul contribuției la sănătate pentru cei fără venituri, declarația se poate depune oricând în cursul anului. Există mai multe modalități de transmitere a declarației: Online , prin Spațiul Privat Virtual (SPV) sau platforma e-guvernare.ro; Pe suport de hârtie , direct la registratura ANAF; Prin poștă , cu confirmare de primire, la organul fiscal de domiciliu. În cazul transmiterii electronice, ANAF emite o recipisă de validare sau nevalidare a formularului. Cine poate depune declarația? Declarația poate fi depusă fie de către contribuabilul în cauză, fie de către un împuternicit legal , cu procură autentificată notarial sau sub semnătură privată. În plus, documentul poate fi modificat oricând printr-o declarație rectificativă. Dacă un contribuabil nu depune declarația, ANAF îl va notifica inițial prin SPV sau poștă. În lipsa conformării voluntare, instituția poate emite, în termenul legal de 5 ani, o decizie de impunere. Chatbotul ANA – punct de sprijin pentru contribuabili Pentru a facilita accesul la informații fiscale, ANAF a extins accesul la chatbot-ul ANA , care este acum disponibil direct pe site-ul instituției. În prima săptămână de la lansarea în SPV, chatbotul a fost consultat de peste 23.000 de contribuabili, fiind generate peste 156.000 de mesaje. Chatbotul ANA este încă în testare , dar oferă informații utile despre: închirierea bunurilor din patrimoniul personal; venituri din activități independente; formulare fiscale, inclusiv înregistrarea fiscală și depunerea declarației 212. ANAF încurajează contribuabilii să adreseze întrebări diverse pentru a sprijini dezvoltarea acestui instrument, parte a strategiei de digitalizare și creștere a conformării voluntare, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Ghid și resurse utile Pentru cei care au nevoie de sprijin suplimentar, ANAF pune la dispoziție un ghid digital detaliat privind completarea Declarației Unice 212, disponibil pe site-ul instituției , la secțiunea „Asistență contribuabili”. [...]

Persoane discutând despre impozitul pe venit la ghișeu.
Fiscalitate06 feb. 2026

Proiect de lege pentru bonificație de 3% la impozitul pe venit - Plata până la 15 aprilie 2026, încurajată fiscal

Un proiect de lege propune o bonificație de 3% la impozitul pe venit pentru persoanele fizice care își achită anticipat obligațiile fiscale. Măsura vizează impozitul datorat pentru veniturile realizate în 2025 și condiționează reducerea de plata integrală până la 15 aprilie 2026, precum și de depunerea la timp a Declarației unice. Inițiativa apare într-un proiect de „Lege privind instituirea unor măsuri de relansare economică”, publicat de Ministerul Finanțelor , și urmărește creșterea conformării voluntare, adică stimularea declarării și plății la termen fără intervenții coercitive. În esență, statul oferă o reducere procentuală din impozitul pe venit pentru cei care închid mai devreme obligațiile aferente anului fiscal 2025. „Astfel, se propune, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, reglementarea unui mecanism de acordare a unei bonificaţii de 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2025, pentru care există obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoane fizice”. Conform Ministerului Finanțelor, bonificația se acordă doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: impozitul pe venit și contribuțiile sociale (pensii și sănătate) aferente veniturilor din 2025 sunt stinse integral prin plată și/sau compensare până la 15 aprilie 2026 inclusiv, iar Declarația unică (Formularul 212) este depusă până la aceeași dată. Reducerea de 3% se aplică numai asupra impozitului pe venit stabilit prin Declarația unică, nu asupra contribuțiilor sociale. Un element important pentru contribuabili este că dreptul la bonificație poate fi păstrat și dacă, după 15 aprilie 2026, se modifică nivelul obligațiilor fiscale pentru 2025, atât timp cât declarația a fost depusă până la termen și plata obligațiilor stabilite prin aceasta a fost făcută până la aceeași dată. De asemenea, cei care au depus Declarația unică fără bonificație până la intrarea în vigoare a actului normativ (sau ulterior, dar până la 15 aprilie 2026) ar putea beneficia prin depunerea unei declarații rectificative. Proiectul introduce, practic, un termen mai devreme decât cel din Codul fiscal: în mod obișnuit, Declarația unică pentru veniturile din 2025 se depune până la 26 mai 2026, însă pentru a obține bonificația de 3% ar urma să fie necesară depunerea și plata până la 15 aprilie 2026. Inițiatorii subliniază caracterul limitat al măsurii, arătând că după acest termen bonificația nu ar mai fi posibilă, tocmai pentru a împinge contribuabilii spre declarare și plată anticipată. [...]

Iancu Guda discută despre încasările fiscale din 2025 și eficiența guvernării.
Fiscalitate27 ian. 2026

Iancu Guda: încasările fiscale din 2025 au depășit calculele teoretice – Indicator al eficienței guvernării

Guvernul Bolojan a depășit în 2025 ținta calculată matematic privind încasările din TVA , înregistrând o creștere peste așteptări în lunile cheie, septembrie și octombrie. Aprecierea vine din partea economistului Iancu Guda , consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, care arată că, deși se aștepta o majorare de aproximativ 16% ca efect cumulat al inflației, creșterii TVA și ajustării consumului, încasările au fost mult mai mari, indicând o eficiență fiscală sporită. Informația a fost publicată de Newsweek România . Ce s-a întâmplat de fapt? Creșterea TVA a fost introdusă la 1 august 2025. Însă, lunile iulie și august nu oferă un tablou real, fiind afectate de un comportament de consum denumit front-loading . Mai exact, mulți români și companii și-au devansat achizițiile pentru a beneficia de cota redusă de TVA, ceea ce a umflat artificial veniturile din iulie și le-a diminuat în august. Septembrie și octombrie 2025 sunt primele luni relevante pentru analiză, întrucât reflectă comportamentul de consum în condiții normale, post-creștere fiscală. „În septembrie, încasările din TVA au crescut cu 20%, deși, teoretic, trebuiau să crească doar cu 16%. În octombrie, diferența este și mai semnificativă: încasările au urcat cu 30%, față de o țintă similară de 16%” , explică Guda. Analiza matematică a așteptărilor: +2% TVA (creștere de cotă), +9,8% inflație (creștere generală a prețurilor), -4% consum (ajustare post-creștere TVA), ⇒ 16% creștere teoretică estimată a încasărilor din TVA . Realitatea a contrazis aceste așteptări, ceea ce sugerează că, pe lângă măsurile fiscale, statul a reușit și o colectare mai eficientă a taxei pe valoare adăugată . Tabel comparativ – încasări TVA și accize 2023–2025 Datele pentru 2025 sunt estimative, în baza evoluțiilor semnalate de Ministerul Finanțelor și Iancu Guda. De ce nu toate produsele aduc accize? O altă explicație legată de așteptările nerealiste privind încasările este neînțelegerea structurii accizelor. Creșterea accizelor cu 10,5% nu înseamnă automat o creștere proporțională a încasărilor din TVA, pentru că doar o mică parte din consumul total este accizabil – în jur de 8% , potrivit lui Guda. Produsele accizabile includ: alcool și băuturi alcoolice, produse din tutun, produse energetice (benzină, motorină), energie electrică și gaze naturale, bijuterii, cristaluri și confecții din blană (produse de lux). Astfel, efectul real al creșterii accizelor asupra TVA este mult mai redus decât pare. De exemplu, o majorare de 10% pe segmentul accizabil înseamnă o influență de +0,8% în TVA total colectat. România și „gap-ul” de TVA Deși încasările sunt în creștere, România continuă să sufere de un deficit de colectare a TVA , cunoscut drept gap de TVA , cel mai mare din Uniunea Europeană. Țările din vestul Europei au redus acest deficit prin digitalizare și automatizarea raportărilor fiscale – o direcție pe care și România trebuie să o urmeze pentru a crește sustenabil veniturile bugetare. PE SCURT Datele din septembrie și octombrie 2025 indică o depășire clară a așteptărilor privind colectarea TVA, ceea ce reflectă nu doar impactul creșterii cotei, ci și o eficiență administrativă crescută . Este una dintre puținele vești pozitive din zona fiscal-bugetară, în condițiile în care România se confruntă în continuare cu un deficit ridicat și presiuni pe cheltuieli. [...]