Știri
Știri din categoria Fiscalitate

România are printre cele mai mici cote maxime de impozitare a veniturilor din Europa, arată datele publicate de Tax Foundation, analiză invocată de analistul Iancu Guda într-o postare publică. Conform datelor pentru 2026, cota maximă de impozit pe venit în România este de 10%, la același nivel cu Bulgaria și mult sub media țărilor europene din OCDE, care ajunge la 43,4%.
Clasamentul arată diferențe semnificative între state. Cele mai ridicate cote maxime sunt în:
La polul opus, pe lângă România (10%), se află:
Datele includ ratele combinate la nivel central și local, fără contribuțiile sociale. Majoritatea statelor europene aplică un sistem progresiv, unde impozitul crește odată cu venitul, în timp ce România utilizează o cotă unică.
În analiza sa, Iancu Guda subliniază că, deși contribuțiile sociale și de sănătate sunt peste media europeană, alte tipuri de venituri – chirii, dividende, câștiguri bursiere, drepturi de autor sau activități independente – sunt taxate mai redus comparativ cu multe state din Uniunea Europeană. El arată că salariul mediu din România reprezintă circa 55% din media UE, iar PIB pe locuitor aproximativ 72%, însă nivelul mediu ponderat al taxării veniturilor este la circa o treime din media europeană.

În acest context, analistul susține că eventualele ajustări fiscale ar trebui să vizeze reforma sectorului public și reducerea economiei subterane, nu majorări suplimentare pentru mediul privat. El mai invocă date privind migrația, afirmând că România înregistrează de trei ani consecutiv un sold pozitiv de aproximativ 100.000 de persoane, cu mai mulți intrând în țară decât plecând.
Dezbaterea privind nivelul taxării rămâne însă legată de echilibrul dintre competitivitate fiscală, finanțarea serviciilor publice și sustenabilitatea bugetară, într-un moment în care mai multe state europene ajustează sau majorează cotele maxime de impozitare.
Recomandate

Jeff Bezos propune scutirea totală de impozit pe venit pentru americanii cu venituri mici și medii , o idee care ar redeschide dezbaterea despre cine finanțează bugetul federal și cât de sustenabilă este o astfel de schimbare fiscală, potrivit Antena 3 . Fondatorul Amazon a făcut declarațiile într-un interviu pentru CNBC, susținând că actualul sistem „îi taxează inutil” pe cei care câștigă puțin. Bezos a indicat distribuția actuală a poverii fiscale: cei mai bogați 1% dintre contribuabili ar plăti aproximativ 40% din totalul taxelor colectate de statul american, în timp ce jumătatea de jos a populației ar contribui cu 3%. În opinia sa, această contribuție a celor cu venituri mici ar trebui să fie eliminată. „Nu cred că ar trebui să fie 3%. Cred că ar trebui să fie zero.” Ce înseamnă „venituri mici și medii” în datele citate Articolul citează date ale Tax Foundation , bazate pe cele mai recente statistici ale IRS, potrivit cărora jumătatea americanilor cu cele mai mici venituri avea în 2023 un venit brut ajustat de aproape 54.000 de dolari pe an (aprox. 248.000 lei). Prin comparație, gospodăriile din top 1% ar fi avut venituri de cel puțin 676.000 de dolari anual (aprox. 3,11 milioane lei). Bezos a dat și un exemplu concret: o asistentă medicală din Queens cu un venit anual de 75.000 de dolari (aprox. 345.000 lei), despre care a spus că nu ar trebui să mai „trimită bani către Washington”. „Nu ar trebui să-i cerem acestei asistente să trimită bani guvernului federal. Ar trebui să-i trimită ei scuze. Pur și simplu nu are sens.” Implementarea rămâne neclară, dar presiunea politică există Bezos a afirmat că ar susține public o astfel de măsură, însă nu a explicat cum ar putea fi implementată de Congres. Contextul politic descris în articol este unul tensionat: mai multe state americane conduse de democrați analizează creșterea taxelor pentru persoanele foarte bogate, iar în paralel apar inițiative de reducere a impozitării pentru veniturile mici și medii. Este menționat proiectul „ Keep Your Pay Act ”, propus de senatorul democrat Cory Booker, care prevede scutirea de impozit pe venit pentru primele 75.000 de dolari câștigați anual de o familie (aprox. 345.000 lei). „Ar fi o schimbare majoră pentru oamenii care muncesc. Le-ar lăsa mai mulți bani pentru cheltuielile zilnice, situații neprevăzute sau planuri de viitor.” De ce contează: povara fiscală reală și limitele sistemului În 2023, rata medie de impozitare în SUA a fost de 14,1%, potrivit Tax Foundation. Cei mai bogați 1% ar fi plătit în medie 26,3%, față de o medie de 3,7% pentru jumătatea inferioară a contribuabililor. Totuși, articolul notează că, dacă sunt luate în calcul creditele fiscale rambursabile, aproximativ 40% dintre americani deja nu mai plătesc, în practică, impozit federal pe venit — ceea ce sugerează că o parte din efectul urmărit de Bezos există deja, prin mecanismele actuale. În plus, dezbaterea despre „cine plătește suficient” rămâne deschisă: un raport al Yale Budget Lab este citat cu ideea că rata efectivă de taxare pentru cei mai bogați americani poate varia mult, de la 3% la 45%, în funcție de situație și de utilizarea prevederilor legale. Articolul mai punctează că impozitul pe venit nu este singura taxă relevantă: taxele pe salarii și cele pe consum pot afecta disproporționat persoanele cu venituri mici. Un exemplu dat este plafonul pentru contribuțiile Social Security, care nu se mai aplică veniturilor ce depășesc 184.500 de dolari anual (aprox. 849.000 lei). Context economic: „două realități” și presiunea costului vieții În pofida unei poveri fiscale mai reduse, persoanele cu venituri mici sunt descrise ca fiind mai expuse la inflație și la creșterea costului vieții. Articolul amintește conceptul de economie „în formă de K”, în care veniturile mari beneficiază de creșterea burselor și a salariilor, în timp ce o parte a clasei de mijloc și categoriile vulnerabile resimt presiuni financiare. Bezos a rezumat această polarizare astfel: „Există două realități economice în SUA. Sunt oameni care o duc foarte bine, dar sunt și foarte mulți care se confruntă cu dificultăți.” [...]

Republica Moldova va introduce, de la 1 iulie, taxe și impozite pentru agenții economici din regiunea separatistă Transnistria , o schimbare cu impact direct asupra costurilor de operare și a fluxurilor comerciale dintre cele două maluri ale Nistrului, potrivit Profit . Decizia a fost anunțată de vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Valeriu Chiveri , într-un interviu. Acesta a precizat că noile taxe colectate de la companiile din stânga Nistrului ar urma să fie folosite pentru susținerea populației din regiune. Ce se schimbă de la 1 iulie Măsura vizează introducerea de taxe și impozite pentru societățile care operează în Transnistria, regiune aflată în afara controlului efectiv al autorităților constituționale de la Chișinău. În practică, asta înseamnă o formalizare fiscală a relației economice cu regiunea și, implicit, o potențială creștere a poverii administrative și financiare pentru firmele vizate. Publicația nu detaliază nivelul taxelor sau mecanismul exact de aplicare. Context: presiune economică și mobilitate a forței de muncă În același interviu, Chiveri vorbește despre influența Rusiei asupra puterii de la Tiraspol și despre faptul că tot mai mulți locuitori din Transnistria își caută locuri de muncă la Chișinău și în marile orașe ale Republicii Moldova. El afirmă că peste 25.000 de persoane trec zilnic așa-numita frontieră dintre Transnistria și Republica Moldova pentru a merge la muncă sau la școală. De ce contează: reintegrarea are costuri, iar finanțarea rămâne o problemă Vicepremierul recunoaște că „reintegrarea costă” și spune că mizează pe identificarea, împreună cu Uniunea Europeană , a unor surse de finanțare care să acopere nevoile legate de realipirea Transnistriei la Republica Moldova. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul de implementare și despre modul de colectare, rămâne de urmărit cum vor fi aplicate efectiv taxele și ce reacție vor avea autoritățile de la Tiraspol și mediul de afaceri din regiune. [...]

Proiectul AUR de eliminare a taxei de 25 de lei pe coletele non-UE pune sub semnul întrebării un venit bugetar care a adus 48,9 milioane lei într-o singură lună , potrivit Economedia . Taxa logistică se aplică din 1 ianuarie 2026 coletelor din afara Uniunii Europene cu valoare sub 150 de euro și este colectată prin firmele poștale și de curierat. Inițiativa legislativă a fost depusă la Senat pe 23 aprilie 2026 (B246) și urmărește abrogarea taxei introduse prin legea nr. 239/2025. Proiectul a fost trimis pentru avize la Consiliul Economic și Social, Consiliul Fiscal, Consiliul Legislativ și Guvern, iar Consiliul Legislativ are termen pentru aviz până la 27 mai 2026, conform fișei de parcurs legislativ. Cât a încasat statul și de ce contează pentru buget Datele ANAF , transmise către Curs de Guvernare și citate de Economedia, arată că în ianuarie 2026 au intrat în România 1.956.809 colete extracomunitare sub 150 de euro, iar încasările din taxa logistică au fost de 48.882.275 lei . Peste 90% dintre colete au avut ca țară de proveniență China. În același răspuns, ANAF indică și o scădere a volumelor: comparativ cu ianuarie 2025, numărul coletelor livrate din spațiul extracomunitar s-a diminuat cu aproximativ 15%, iar față de perioada sărbătorilor de iarnă 2025, scăderea a fost de circa 27% (cu mențiunea că finalul de an are, istoric, vânzări mai mari). Calculele sursei citate în articol arată că, dacă ritmul de încasare s-ar menține, taxa ar putea aduce anual venituri de peste 600 de milioane de lei la bugetul de stat, în special dacă consumul își revine pe parcursul anului. Argumentele AUR și implicațiile pentru curieri și comerțul online În expunerea de motive, AUR susține că taxa fixă, aplicată indiferent de valoarea bunurilor, ar încălca principiile proporționalității și echității fiscale și ar scumpi comerțul online transfrontalier, cu impact direct asupra consumatorului final. Partidul mai afirmă că firmele de curierat au fost transformate în colectori ai unei obligații fiscale „atipice”, cu un regim sancționator sever și riscuri juridice, fără ca sarcina administrativă să fie justificată de scopul măsurii. Totodată, inițiatorii invocă posibile efecte asupra fluxurilor logistice, inclusiv redirecționarea unor colete către hub-uri din alte state și un impact asupra comerțului prin Aeroportul Otopeni . Articolul notează însă că, în practică, taxarea se face în țara destinatarului coletului, indiferent de punctul prin care coletul intră în Europa. Context: de ce a fost introdusă taxa și ce urmează la nivel UE Guvernul a justificat introducerea taxei prin costuri economice, fiscale, logistice și de mediu generate de volumul mare de colete extracomunitare, inclusiv prin fragmentarea comenzilor pentru a rămâne sub pragul de 150 de euro și a evita taxele vamale. Un element relevant pentru dezbaterea fiscală este că taxa logistică este venit al bugetului de stat al României, în condițiile în care coletele extracomunitare sub 150 de euro beneficiază încă de scutire de taxe vamale la nivel european. Economedia mai arată că excepția privind taxele vamale pentru coletele mici urmează să fie ridicată de la 1 iulie, iar de la 1 noiembrie o taxă similară celei adoptate de România ar urma să fie aplicată în toate statele membre ale Uniunii Europene. Proiectul depus de AUR poate fi consultat pe site-ul Senatului, la poziția B246. [...]

Guvernatorul BNR avertizează că reducerile de taxe înainte de scăderea deficitului ar lovi credibilitatea României și ar putea complica finanțarea statului, potrivit Libertatea . Mugur Isărescu le transmite politicienilor și viitorului Guvern să continue direcția actuală de reforme și consolidare fiscală și „în niciun caz” să nu ia în calcul reducerea TVA sau alte reduceri de impozite până când România nu își atinge obiectivele bugetare. În context, el indică ținta de reducere a deficitului bugetar de la 6,2% în acest an la 3%, nivelul maxim prevăzut de tratatele europene. Mesajul BNR: fără relaxare fiscală „nici măcar în discuție” Isărescu spune că simpla deschidere a dezbaterii despre tăieri de taxe poate transmite un semnal negativ către finanțatori și agențiile de rating, într-un moment în care România are nevoie să-și consolideze poziția fiscală. „Reduceri de impozite, sub nicio formă până când nu ne atingem obiectivele. Deci asta în primul rând ar crea o mare problemă de credibilitate.” Guvernatorul BNR leagă explicit credibilitatea de relația cu creditorii internaționali și de modul în care România este percepută în piețe, sugerând că oscilațiile de politică fiscală („ba în sus, ba în jos”) pot fi penalizate. „Corecția fiscală e o necesitate”: riscul de penalizare din partea piețelor Pe lângă măsurile efective, Isărescu avertizează că și discuțiile publice pot agrava situația, dacă alimentează percepția că România se îndepărtează de consolidarea fiscală. „În momentele actuale trebuie să fim foarte serioşi în a înţelege că această corecţie fiscală este o necesitate (…) altfel pieţele ne vor penaliza şi vom fi nevoiţi să strângem cureaua mult mai mult.” În aceeași logică, el spune că „a continua” poate însemna și menținerea unei linii de austeritate privind creșterile viitoare de salarii, dar adaugă că reformele fără „suport social” nu funcționează. Colectarea TVA și limitele unor măsuri „exagerate” Guvernatorul BNR cere și îmbunătățirea colectării TVA, menționând că există specialiști care susțin că se poate colecta mai bine și criticând faptul că discuția se repetă de ani de zile fără aplicarea unor măsuri „clare”. Totodată, Isărescu afirmă că au existat și „exagerări” în politicile recente, dând ca exemplu taxarea ajutorului de creștere a copilului, care din anul trecut are contribuție de sănătate de 10% (CASS). Context: presiune pentru reforme și dependență de finanțare În articol sunt menționate și alte avertismente publice privind necesitatea continuării consolidării fiscal-bugetare. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal , este citat cu apelul pentru formarea rapidă a unui guvern cu program care să continue reformele și absorbția fondurilor europene. De asemenea, economistul Andrei Caramitru afirmă că România are un necesar anual de finanțare de 50 de miliarde de euro (aprox. 250 de miliarde de lei) pentru a funcționa, incluzând refinanțarea datoriei publice și finanțarea deficitului, ceea ce arată dependența de finanțarea externă pentru plata pensiilor și salariilor. [...]

Persoanele fizice identificate fiscal prin CNP scapă de obligativitatea RO e-Factura , potrivit unui amendament susținut de Ministerul Finanțelor și adoptat în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, care modifică OUG nr. 120/2021, relatează Economica . Măsura mută utilizarea sistemului în zona opțională pentru această categorie și introduce posibilitatea de radiere din registrele RO e-Factura pentru cei care nu mai au obligația sau nu mai doresc să folosească platforma. Amendamentul, preluat și susținut de toți membrii Comisiei, este prezentat de Ministerul Finanțelor ca o simplificare a regulilor de utilizare a sistemului și o reducere a birocrației pentru persoane fizice și anumite categorii de contribuabili. Cine este exceptat și ce se schimbă în practică Principalele modificări menționate vizează: eliminarea obligativității utilizării RO e-Factura pentru persoanele fizice care se identifică fiscal prin CNP; utilizarea rămâne opțională ; exceptarea agricultorilor persoane fizice care aplică regimul special pentru agricultori, pe motiv că folosesc deja carnete de comercializare care asigură trasabilitatea și includ informațiile obligatorii din factură; exceptarea institutelor și centrelor culturale ale altor state care activează în România în baza unor acorduri interguvernamentale, invocând dificultăți tehnice și administrative legate de lipsa unui cod de identificare fiscală; introducerea posibilității de radiere din registrele RO e-Factura pentru persoanele care nu mai au obligația sau nu mai doresc utilizarea sistemului. În plus, sunt exceptate de la obligația utilizării e-Factura și persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor și din activități agricole, precum și institutele și centrele culturale străine care funcționează în România în baza unor acorduri interguvernamentale. De ce contează: reducerea obligațiilor pentru persoane fără activitate comercială Ministerul Finanțelor susține că schimbarea răspunde unor probleme semnalate de „multe categorii profesionale și de societatea civilă” și că digitalizarea trebuie să însemne simplificare, nu obligații disproporționate pentru persoane care „nu desfășoară activitate economică în sens comercial”. „Statul trebuie să fie ferm acolo unde există evaziune, dar rezonabil și predictibil cu oamenii care își declară corect veniturile”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare . Instituția mai arată că măsurile păstrează caracterul opțional al sistemului pentru cei care vor să îl folosească și mențin obiectivele de digitalizare, trasabilitate și combatere a evaziunii fiscale, în timp ce procesul de digitalizare fiscală și dezvoltarea sistemelor ANAF ar urma să continue. [...]

De la 1 iunie 2026, colaboratorii plătiți pe drepturi de autor vor trebui să emită e-Factura și să o transmită prin sistemul RO e-Factura, o schimbare care mută accentul de pe „plata pe bază de contract” pe o obligație administrativă cu termene și sancțiuni, potrivit HDSatelit . Măsura îi poate viza pe cei care obțin constant venituri din drepturi de autor ca activitate independentă – de la jurnaliști, scriitori și traducători până la artiști, fotografi, influenceri și creatori de conținut – inclusiv în situațiile în care sunt identificați fiscal prin CNP, nu prin CIF. Ce se schimbă, concret, în relația cu beneficiarul Schimbarea a fost introdusă prin OUG 89/2025 și amânată prin OG 6/2026 până la 1 iunie 2026. Dacă până acum plata se putea face pe baza contractului și a documentelor interne ale beneficiarului, de la această dată contractul nu mai este suficient pentru activitățile independente: prestatorul trebuie să emită factură electronică și să o trimită în sistemul administrat de ANAF. Cine intră sub obligație și cine nu Nu orice venit ocazional din drepturi de autor intră automat sub această regulă. Obligația vizează în principal persoanele care lucrează independent și constant; în termeni fiscali, acestea sunt „persoane impozabile”, chiar dacă nu au firmă sau PFA. Ministerul Finanțelor a explicat că, atunci când o persoană cedează drepturi de autor în mod independent și nu există o relație de tip angajat–angajator cu beneficiarul, operațiunea este tratată ca prestare de servicii. Pașii administrativi și termenele-limită Pentru a putea transmite facturi în RO e-Factura, cei vizați trebuie să: fie înregistrați în Spațiul Privat Virtual (SPV) ; se înscrie în Registrul RO e-Factura; folosească formularul 082. Pentru persoanele care desfășurau deja astfel de activități înainte de 1 iunie 2026, termenul de solicitare a înscrierii în registru este 26 mai 2026. Cei deja înscriși pot cere ieșirea temporară până la intrarea obligației în vigoare, iar ANAF trebuie să actualizeze procedura registrului. TVA și impozite: ce nu se schimbă, dar devine mai vizibil Emiterea facturii nu înseamnă automat TVA de plată. Rolul ei este de evidență a operațiunii economice și a veniturilor, inclusiv pentru a vedea dacă persoana se apropie sau depășește plafonul de scutire de TVA de 395.000 de lei pe an. Obligația de facturare rămâne valabilă și sub acest plafon. De asemenea, impozitarea veniturilor nu se modifică prin simpla emitere a facturii: impozitul pe venit și contribuțiile sociale rămân reglementate separat și se declară prin mecanismele fiscale deja folosite, inclusiv formularul 112, unde este cazul. În plus, factura poate conta și pentru venituri din alte state UE, unde intervin reguli precum taxarea inversă și raportările intracomunitare. Amenzi și riscuri pentru ambele părți Netransmiterea facturilor prin RO e-Factura poate atrage amenzi între 1.000 și 10.000 de lei, în funcție de situație și categoria contribuabilului. Termenul de transmitere este de cinci zile lucrătoare de la emitere. În paralel, firmele care primesc și înregistrează facturi care nu au fost transmise prin sistem riscă sancțiuni de 15% din valoarea facturii, ceea ce poate duce la presiune suplimentară asupra colaboratorilor să se conformeze procedural. [...]